KorAP: Find »[drukola/base=bacon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...60 >

1,486 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

rădăcina în această clasificare. Evoluția acestor științe particulare din perioada modernă, în încercarea de a scăpa de sub tutela unei alte științe, a uitat de unitatea ce ar fi trebuit să existe în cunoaștere. Chiar dacă poate fi considerat primul dintre moderni, Bacon nu a uitat că există o unitate a intelectului uman care trebuia copiată și de științe. Pentru el nu există decât o singură știință, filosofia primă, de la care pornesc toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
pleacă orice încercare de studiu științific. Poezia, un fel de știință a voluptății sufletului, este un mod de purificare a acestuia. Prin intermediul imaginației, omul se eliberează de insatisfacțiile cotidiene. Sintetizând putem obține următoarea schemă: Astfel, această filosofie primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica precum Aristotel, ci o concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica precum Aristotel, ci o concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
a unui om. Nu putem considera că știința apare în conformitate cu realitatea, că ceea ce numim real este pur obiectiv, ci o construcție mentală, o imagine ce ne ajută să acceptăm ceva cu oarecare ușurință. Noi am luat drept exemplu clasificarea lui Bacon pentru că ni s-a părut semnificativă, dar ea nu este singură, ci au existat în istoria științei mai multe astfel de clasificări ce au stat la baza a secole de cercetare. Dacă însuși punctul de plecare a explicării realității este

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lumii și implicit pentru dezvoltarea unei noi forme de imaginar este absolut necesar ca aceasta să înceapă de la reorganizarea drumului ce trebuie parcurs. Începuturile imaginarului modern sunt în reconstrucția metodică a acestuia. Fie că este vorba despre inducția dezvoltată de către Bacon, fie că este metoda deductiv matematică a lui Descartes, totul se dezvoltă pe alte planuri, scoțând în evidență alte criterii și valori. Reorganizarea acesteia s-a realizat după o critică eficientă a vechilor metodologii și o cenzură a acestora. În urma

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lume. Chiar dacă aceste metode nu au fost folosite în forma lor pură, prin încercările de aplicare ale lor s-au dezvoltat imagini noi și bine definite. 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor Prin metoda sa, Bacon încearcă să se îndepărteze de orice tradiție. Vorbind despre modul în care se studia natura, el numește cele două căi "anticipații ale naturii" și "explicarea naturii"67. Anticipațiile naturii sunt concluzii (reguli) la care se ajunge în urma unui număr insuficient

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
în Despre cunoașterea umană. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte ușor fantasme (explicarea naturii reprezintă modul de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în "explicarea naturii" cuprind în totul două părți

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce și derivă din aceste axiome experiențe noi"68. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii. Primul pas pe care îl face este întocmirea tabelei prezenței (tabula presentiae), în care sunt prezentate cazurile în care prezența căldurii este evidentă. Este o colecție de cazuri ce a fost făcută

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
teorie prematură sau vreo mai mare subtilitate"70. Sunt exemple clare, alese în concordanță cu teoriile științifice ale timpului său. Exemple: a) razele soarelui încălzesc; b) flacăra este caldă; c) părțile interne ale animalelor vii sunt calde. În tabela prezenței, Bacon dă douăzeci și șapte de exemple, din care am ales trei, cazuri pe care le-am considerat a fi cele mai clare. Pasul al doilea îl constituie crearea tabelei absenței (tabula declinationis, sive absentiae in proximo). Sunt cazuri asemănătoare cu

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu duc la obținerea unui rezultat cert, dialogurile rămânând în principal fără o definiție noțiunilor vagi ce sunt propuse. Bacon trebuia să identifice o soluție suplimentară și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două tabele nu oferă certitudinea descoperirii formelor pentru că "nimic nu poate fi luată ca formă adevărată dacă nu descrește totdeauna când însușirea în chestiune descrește"73

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
cât sunt mai apropiate, cu atât joacă un rol mai important în aflarea formei. Exemple: a) corpurile animalelor se încălzesc în funcție de mișcare; b) căldura jăratecului crește în măsura în care se suflă aer în foale; c) nicovala se încălzește din cauza loviturilor de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din alegerea și cercetarea acestor cazuri pute afla forma. Concluzia cercetării lui Bacon este următoarea: "Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită în părțile mai mici ale corpurilor"76. Concluzia la care a ajuns este revoluționară pentru vremea sa

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită în părțile mai mici ale corpurilor"76. Concluzia la care a ajuns este revoluționară pentru vremea sa. Prin ea Bacon respinge o concepție care a dăinuit până în secolul al XIX-lea, și anume că existența căldurii depinde de existența, în interiorul substanței, a unei însușiri materiale ce purta numele de caloricum și care trecea de la un corp la altul 77. Ideea

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
la altul 77. Ideea baconiană privitoare la forma căldurii este în acord cu teoriile moderne. Sursa căldurii este dată de mișcare, mișcarea interioară a materiei analizate. Dar cum este posibilă existența acestei mișcări care este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la metoda inductivă: dacă întocmirea tabelei variației nu a influențat concluzia la care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la metoda inductivă: dacă întocmirea tabelei variației nu a influențat concluzia la care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu unele picături de apă, nici cu unele bășici de

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte la număr, sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
obține rezultate asemănătoare, iar concluziile, dacă operația se efectuează corect, pot fi reale. Trebuie avut grijă să nu apară prea multe erori datorită substituției făcute. e) "cazurile disecante sau deșteptătoare"85 sunt ajutoarele date pentru a putea surprinde finețea naturii. Bacon considera că este foarte important ca experimentele să fie cât mai exacte și să observe natura cât mai în profunzime. Mai sunt cazurile care ajută intelectul, sau relevând mai repede ceea ce exclude forma, ca în cazurile "singuratice", sau îngustând și

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
mijloacele, ca în cazurile "indicatoare". Cele patru cazuri "matematice" măsoară practica: cazurile "pentru multe scopuri" și "magice" o înlesnesc 86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton. Dincolo de dezvoltarea metodică care are drept punct de pornire filosofia, s-a dezvoltat și o metodologie științifică. Aceasta s-

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]