1,470 matches
-
a fi ferită și gospodăria de tot lucrul rău. Fără obiceiuri și tradiții populare, fiecare dintre noi ar fi mai sărac și nu ar cunoaște valorile spirituale ale neamului său. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ȘI PĂMÂNT ROMÂNESC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de prof.Mariana Strungă IONEL CIONCHIN—BANATUL; CUVÂNT ȘI PĂMÂNT ROMÂNESC Cronică de prof. Mariana Strungă Orice carte are istoria ei, geneza ei fiind o naștere născândă, metaforă vie și deschisă. Cartea a apărut sub egida Filialei Timișoara a Ligii Scriitorilor din România și cofinanțată de Consiliul
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
mea, căci eu am asudat de ani, pe ea... avut-a cândva alt stăpân? ce-mi pasă, aicea rămân, s-o cumpăr zi de zi, cu truda cea mai grea! Cele trei capitole, după metoda cercurilor concentrice sunt centrate pe BANAT ca 1. spațiu românesc,2.pământ românesc,3. cuvânt românesc. Se obvesva amplul aparat bibliografic-este impresionant cum redă materialul de la cele mai vechi izvoare-surse istorice și literare până la cele mai noi.Există o viziune interdisciplinară-paleontologic, antropologic,etnografic, folclor, religie, psihologic
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
președinta cenaclului, care a anunțat ordinea de zi. Pentru început a dat cuvântul scriitorului și criticului literar Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români, care a prezentat ultimile activități organizate în țară de către Liga Scroiitorilor. Acesta a arătat că Filiala Banat a Ligii, împreună cu Asociația ASTRA ROMÂNĂ- Porțile de Fier și Românii de pretutindeni, în colaborare cu Mitropolia Banatului, Primăria Municipiului Timișoara, Universitatea Politehnică ”Traian Vuia “Timișoara, Asociația Istoricilor Bănățeni, Inspectoratul Școlar județean Timiș, a organizat “Congresul Internațional -Identitatea culturală a
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358794_a_360123]
-
și o dinamică proprie. Un poem aparte, straniu și fermecător, impregnat de un oarecare romantism, este “Ninge spre Cogaion ... Ce albă e apa asta cerească, minunos croită / în rochii de mirese, spre-a ninge / în sfânta parte - dinspre Cogaion - a Banatului: / imense flori-clopote-de-nalbă, / fluturi de fulgi, / nemaipomeniți, / cât aripa de vrabie, / foșnesc vertical, / tăind tămâioșii cumuluși / ai preamărețului subceresc - / gugulanii așază merele-n fânul / ce miroase profund a istorie dacică, / până la marginea câmpiei, / până la primele piramide extraplate, de mere, / de nuci
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de prof.Doina Drăgan, președinta Filialei Timișoara Banat a Ligii Scriitorilor Din activitatea Ligii Scriitorilor, Filiala Timișoara-Banat În perioada 24-28 aprilie 2013 in
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
orașul internațional Timișoara și felul în care ne-au influiențat viața și cultura(arhitectura)”-autor prof. Mariana Strungă; Interesul cărturarilor bănățeni pentru istoria locului”-Conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu; “Timișoara sub feeria luminilor”-autor prof. Ana Ghiaur si “Șvabii bănățeni iubesc Banatul”- autor prof. Ionel Cionchin. Cităm și broșura ” Timișoara- Oraș multicultural și european” -autor prof. Doina Drăgan și prof. Mariana Strungă în care participanții la proiect sunt intrebati dacă ar dori să revadă orașul nostru, cum li s-a părut Timișoara
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > CRONIC[ DE BUDE IOAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului CRONICĂ: BUDE IOAN TREI LĂCAȘURI DE CULT CREȘTIN DIN TIMIȘOARA: CATEDRALA MITROPOLITANĂ - «PERLA BANATULUI», BISERICA DIN ZONA DACIA ȘI «DOMUL» ROMANO-CATOLIC Pentru cunoașterea municipiului Timișoara, un loc aparte l-au constituit cele «trei schițe de studiu monografic» a Părintelui Dr. IOAN BUDE, protopop al orasului Timișoara, membru fondator al Ligii Scriitorilor - Filiala Timișoara Banat
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
ispitelor acestor vremuri, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului propriu și a Editurii Arhiepiscopiei Timișoarei - Mitropolia Banatului de pildă, și prin publicarea a cât mai multe cărți, de folos spiritual și duhovnicesc pentru cititorii ei și nu numai!... Întotdeauna, cu fiecare număr, mesajul acestei reviste se înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor duhovnicești, atât de
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
venit la Blaj prin 1738-1740, și-a adus treptat și alte rude, în primul rând familiile fraților, numele capilor de familie fiind copiate în lista taxaliștilor după al lui Iovul Iminovici deja cunoscut drept rați (sârb, în fapt român din Banatul aflat sub jurisdicție religioasă sârbă), chiar dacă aceste rude s-or fi numit, în realitate, altfel, de ex. Vasile al lui Iminu. Drept urmare și a venirii lor, în protocoalele școlare din 1755-1757 sunt consemnați 4 elevi la care se specifică proveniența
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
motivațiile venirii lui aici la chemarea episcopului unit Inochentie Micu. O altă motivație sustenabilă este teama reocupării Banatului de către turci în râzboiul ruso-turc 1735-1739, în care Austria intrase în 1737, dar fusese înfrântă, fiind nevoită să retrocedeze turcilor nordul Serbiei (Banatul sârbesc) și Oltenia (alipită |ării Românești aflată sub suzeranitate turcă). De subliniat că Iovul Iminovici era român, aceasta fiind condiția impusă pentru a fi împroprietăriți în scaunul episcopal de la Blaj contra unei taxe De asemenea, trebuie reținut că prenumele articulat
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
privitor la Banat În perioada dominației Coroanei Maghiare, au fost numite „banaturi” comitatele de graniță, conduse de un ban, începând cu Banatul de Severin, organizat militaro-administrativ de Regele Andrei al II-lea (1205-1235) incă din 1228. La 1365, sunt pomenite Banatul de Severin (succesor fiindu-i Banatul de Timișoara), Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc. Aceste Banaturi devin pașalâcuri turcești timp de 164 de ani, între 1552-1716. Ocupația turcă a influențat desigur viața locuitorilor (lexic, port etc.) În cadrul administrației turcești din
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Coroanei Maghiare, au fost numite „banaturi” comitatele de graniță, conduse de un ban, începând cu Banatul de Severin, organizat militaro-administrativ de Regele Andrei al II-lea (1205-1235) incă din 1228. La 1365, sunt pomenite Banatul de Severin (succesor fiindu-i Banatul de Timișoara), Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc. Aceste Banaturi devin pașalâcuri turcești timp de 164 de ani, între 1552-1716. Ocupația turcă a influențat desigur viața locuitorilor (lexic, port etc.) În cadrul administrației turcești din Banat, nazârii (inspectori fiscali) aveau în
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
sârbizarea numelor, în special a preoților (mai ales cu prilejul hirotonisirii) și a știutorilor de carte („intelighenții”), prin adăugarea terminațiilor specifice limbilor slave: -ovici, -evici, -ici. Așa s-a întâmplat și cu acel strămoș venit la Blaj de undeva din Banatul în care s-a născut cam pe la 1705, sub ocupație turcească, fiind botezat cu numele românescIovul (al) lui Imin(u), dar care, la hirotonisire ca preot (circa 1730, a fost redenumit Iovul Imin ovici de autoritățile ecleziastice sârbe ale mitropoliei
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
în Imperiul habsburgic, sub conducerea patriarhului Arsenie al IV-lea.. În contextul acestor evenimente istorice bejenirea la Blaj a preotului Iovul Iminovici cu familia, nu poate fi o simplă coincidență. În concluzie: Pe la 1675 într-o familie românească înstărită din Banatul ocupat de turci încă de la 1552, s-a născut un copil care, ca adult a fost supranumit Iminu, fie pentru că a îndeplinit funcția de emin în administrația pașalâcului, fie penru că a fost poreclit Iminu datorită „aerelor de emin”, sau
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
grozav iubea pe țărani, mare simpatie avea pe Ardeleni. Oare știai ceva din familie despre originea ta ardeleană sau era o amintire a subonștientului ancestral? Recapitulez: Banat Blaj Călineștii Cuparencu Botoșani Ipotești Imin(u) Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici (1778 - 1844) - dascăl; Blaj și Călineștii Cuparencu Gheorghe Iminovici/ Eminovici (1812 - 1884) - căminar; Călineștii Cuparencu, Botoșani, Ipotești Mihail Eminovici= MIHAI EMINESCU (1850 - 1889
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Personalități Române și faptele lor”, de Constantin Toni Dârțu,volumele 4 și 32 • „Dicționarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009. • DICȚIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Iași, 2011. • Alte dicționare editate de diferite personalități din județele Vâlcea și Teleorman • DICȚIONARL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, Editura DACIAxx, Cluj-Napoca,2011. • Enciclopedia internațională a personalităților WHO is WHO WORLD
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
de a doua Iugoslavie, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, condusă de Iosip Broz Tito, până la moartea acestuia în 1980”, îmi relata cu ușurință, nea Mitică, toate aceste date istorice. Apoi, grupul lui a fost mutat la Covacita, o localitate tot în Banatul de Sud din Voivodina, (Serbia), unde au stat două săptămâni. De acolo i-au trimis la Banovici, în nord-estul Bosniei-Herțegovinei, unde au stat un an și câteva luni, el lucrând la o cantină. I-au arestat din nou și i-
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
a luat deoparte și i-a spus: “Domnule, Dvs., România, să faceți abstracție de tratatele secrete semnate cu Franța, cu Anglia și cu Rusia, dinainte de război.” (România avea niște tratate secrete prin care ni se recunoștea Transilvania până la Tisa și Banatul în întregime.) Brătianu a spus “Nu”, supărându-i astfel și pe englezi, și pe francezi. - Vă referiți la tratatele pe care România le-a făcut în 1916, la intrarea în război? - Înainte de intrarea în război. Deci cu se s-a
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
si la acelasi hârleț, să pună un pom în locul ei. Toți frații noștri de credință ne-au luat aurul. Teritoriile. Femeile. Copiii. Și ne-au ucis bărbații. Imperiul Român. Austro-Ungar. Otoman. Rus, Kievul. Ne-au luat Basarabia. Bucovina. Ținutul Hertei. Banatul Sârbesc. Cadrilaterul. De la Nistru. Pan’la Tisa. Ne-au dat: cianură, ape otrăvite, aer contra-cost, petrol furat, resurse secătuite, popor exterminat și înfometat. 23 de ani de teroare frățeasca a vecinilor noștri creștini. A Europei și Lumii Noi Unite. Supraveghere
Liviu Florian Jianu: Fiicei male mai mici i-am spus. Din Manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339269_a_340598]
-
de genuri diferite. Și în concediu, la mare, pe nisip, mi-am plimbat gândul pe străzile Parisului anului 1925. Modernitatea epocii, surprinzătoare și autentică, mi-a inspirat dialoguri faste cu oricine vorbea românește în Kusadasi, inclusiv cu un român din Banatul Sârbesc. Într-un mediu torid, fără a se încrunta cu vreun nor, puteai planifica ore târzii de plimbare pe faleză, printre tonete bizare de înghețată sau spectacole de acrobați, ca într-un târg românesc interbelic. Climate de André Maurois asigurau
Lego ergo sum (Articol ideatic) () [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]
-
a volumului Belgradul în cinci prieteni», «s-a tipărit în colecția de poezie a revistei Lumina din orașul Panciova (Voivodina iugoslavă), revistă care apare în limba română și este editată de un harnic și inspirat colectiv de tineri cărturari din Banatul sârbesc» (AmNS, 42). În majoritatea lor, poemele din acest volum au fost scrise de Nichita Stănescu în vreme ce se afla ca invitat la un colocviu de poezie, din octombrie 1982, ale cărui lucrări s-au desfășurat în Belgrad (bineînțeles, poetul se
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
i s-a înmânat un peisaj semnat de artista plastică Denisa Mihăilă. Nicolae Irimia (n. 1947) este un jurnalist veteran și autor a numeroase volume. Este semnatar al unor cărți de poezie, dar și un redutabil cărturar preocupat de spiritualitatea Banatului de Munte. Trăiește în Ciclova Română, lângă Oravița. Alături de diplomă, lui Nicolae Irimia i-a fost înmânată o natură statică semnată de Veronica Seracovan, artist plastic și restaurator. Mulțumiri speciale Simonei Vintilă, actor și regizor, lui Doru Iosif și prietenilor
PREMIILE FUNDAŢIEI CULTURALE „ORIENT LATIN” de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341888_a_343217]
-
ca simbol o ramură înflorită de magnolie. Antologia Colaj, autor Ana-Cristina Popescu, a urmat antologiei „Îndrăgostiți de poezie“ tipărită în 2014 și a însumat creațiile elevilor adunate în perioada 2010-2014. La începutul anului 2015, în ianuarie, antologia „Micuții scriitori din Banatul Montan“, autor Ana-Cristina Popescu, a urmat misiunea celorlalte antologii de a publica creațiile elevilor spre a descoperii tinere talente și a deschide sufletul copiilor spre arta cuvântului. La finalul anului 2015 antologia „Gustul pâinii“ făcută în cadrul proiectului european Gusturile Dunării
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 3. Paradigme, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 4. Destin fără aripi, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 5. Culegerea de creație literară Colaj, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 6. Antologia Micuții scriitori din Banatul Montan, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. 7. Oameni și frunze, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. 8. Umbre, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. 9. Gustul pâinii, ANTOLOGIE LITERAR-ARTISTICĂ, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. 10. Mozaic, Editura Sfântul
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]