2,115 matches
-
un fenomen permanent, indiferent de regimul politic, sau epoca pe care o analizăm. Statul și-a încălcat în permanență angajamentul pentru o monedă stabilă, sănătoasă, care să se afle "legată" de ceva real, să corespundă la ceva real. Mai întâi bancherii și-au luat angajamentul că hârtiile aflate în circulație nu reprezintă decât certificate doveditoare ale unei cantități de aur pe care ei o dețin în depozitele băncii, la păstrare, după care tot bancherii au trecut la emisiunea de monedă din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să corespundă la ceva real. Mai întâi bancherii și-au luat angajamentul că hârtiile aflate în circulație nu reprezintă decât certificate doveditoare ale unei cantități de aur pe care ei o dețin în depozitele băncii, la păstrare, după care tot bancherii au trecut la emisiunea de monedă din hârtie pe care au considerat-o garantată 100%; a urmat procesul de apariție al sistemului rezervelor fracționare, care lăsa să se înțeleagă că numărul de bilete din piață ar mai avea legătură cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
speranțe pe de altă parte. Niciodată moneda din hârtie nu a fost cu adevărat stabilă, aflându-se în permanență în căutarea unei încrederi mereu pierdute. Oamenii au aflat cu timpul, s-au lămurit că nu există un anume secret al bancherilor și că banii sunt fabricați după nevoi și nu după reguli, legi, sau în legătură cu alte valori stabile. Probabil de-a lungul istoriei, acesta a fost și motivul pentru care bancherul a căutat să fie mereu serios, mereu în afara oricărei bănuieli
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
s-au lămurit că nu există un anume secret al bancherilor și că banii sunt fabricați după nevoi și nu după reguli, legi, sau în legătură cu alte valori stabile. Probabil de-a lungul istoriei, acesta a fost și motivul pentru care bancherul a căutat să fie mereu serios, mereu în afara oricărei bănuieli și mereu cu false standarde. Spectacolul vieții bancherilor s-a dus între o minciună și o hârtie. Inflația nu este un fenomen economic natural, normal, cerut de vreo lege economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și nu după reguli, legi, sau în legătură cu alte valori stabile. Probabil de-a lungul istoriei, acesta a fost și motivul pentru care bancherul a căutat să fie mereu serios, mereu în afara oricărei bănuieli și mereu cu false standarde. Spectacolul vieții bancherilor s-a dus între o minciună și o hârtie. Inflația nu este un fenomen economic natural, normal, cerut de vreo lege economică sau socială. Ea este rezultatul permanentei tentații a alianței dintre guvern și bănci de a fura, de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
procesul de căutare umană, de dezvoltare economică și comercială. Prin calitatea sa uluitoare de a fi flexibilă, mereu la dispoziția circulației, moneda din hârtie a schimbat profund paradigma economiei ca practică umană. Cu toate acestea, modul în care politicienii și bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data aceasta, dreptate "austriecilor". Hülsmann consideră inflația ca fiind "un furtișag invizibil care se pretează foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Polirom, Iași, 2007. Giddens, A., A treia cale, Editura Polirom, Iași, 2001. Gide, C., Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Georgescu-Roegen, N., Legea entropiei și procesul economic, Editura Expert, București, 1996. Goff, J. L., Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Goff, J. L., Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Goldstein, J.; Pavenhouse, J. C., Relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008. Goleman, D., Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007. Greco jr., T.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Războiul, pacea și statul, www.mises.ro Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Mitul eficienței, www.mises.ro Rothbard, M., Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro Rougemont, D., Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006. Samuelson, P.; Nordhaus, W., Economie politică, Editura Teora, București, 2000. Samuelson, P., Economics, ediția a IV-a, McGraw-Hill Book Company, 1958. Sedlacek, T., Economia binelui și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
100. 354 Idem. 355 Ibidem. 356 Apud. N.N. Constantinescu, Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp. 210-211. 357 Ibidem, p. 211. 358 Adică în scopul schimbului pe orice alte mărfuri. 359 Murray N. Rothbard, Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro, p. 97. 360 Spengler se situează pe altă poziție, considerând că: "Orașul domină istoria economiei prin înlocuirea valorilor rurale originale, imposibil de separat de viața și gândirea țărănească, cu conceptul de ban, independent de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mises.ro, p. 10. 461 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 462 Tehnica actuală permite tragerea a 1400 de foițe dintr-o tablă de aur groasă de 1 mm. 463 Murray Rothbard, Puterea și bancherii. Lecții din Austria, www.mises.ro, p. 2. 464 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 532. 465 Ibidem. 466 Ibidem. 467 Charles Gide, Curs de economic politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Prima și cea mai importantă este "Trapezitica", scrisă de Isocrates în jurul anului 393 î.Hr. Este vorba despre un discurs juridic în care Isocrates apără interesele fiului unui favorit al lui Satyrus rege al Bosforului. Fiul îl acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1985, vol. I, p. 17. 558 Apud. Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul anilor 1350-1364, Ibidem. 560 Ibidem, p. 100. 561 "La 13 februarie 1300 s-a hotărât ca fiecare bancher care falimentează să fie dezonorat pe tot cuprinsul Barcelonei, de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele bancare au fost modificate. S-a hotărât ca acei bancheri care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta bancherul va fi decapitat exact în fața ghișeului său, iar proprietatea va fi vândută în oraș pentru a fi despăgubiți creditorii". Jesús Huerto de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 64. 562 Momentul demonetizării definitive a aurului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sale resurse, iar cu cât afacerile se amplificau și se diversificau, cu atât curentul acesta s-a extins. S-a pus deci problema creditului (...). s-a apelat mai întâi la împrumut, sub formele sale multiple". Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 22. 623 Ibidem, p. 35. 624 Iată conținutul unei cambii. "În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1399, veți plăti prin acest bilet "la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
soluția și chiar mai multe soluții. Bunăoară la Geneva, la Florența, la Veneția, încă din secolul al XIII-lea, marea inovație este scrisoarea de schimb, care pătrunde schimburile cu pași mici, dar le pătrunde". 626 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mod adecvat drepturile de proprietate ale deponenților s-a produs odată cu constituirea Băncii Municipale din Amsterdam în 1609. Banca a fost fondată după o perioadă de mare haos monetar și de activitate bancară frauduloasă bazată pe rezerve fracționare desfășurată de bancherii privați. Banca a început să funcționeze la 31 ianuarie 1609, fiind denumită Banca de Schimburi. Fundamentul pe care a fost creată a fost păstrarea dispoziției constante a Tantundem în favoarea deponentului, cu alte cuvinte menținerea în orice moment a unei rate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 33, unde autorul arată: "În secolul al XVIII-lea, când au făcut primele încercări de a emite bancnote cu statutul de mijloace legale de plată (...), guvernele și națiunile au crezut că bancherii dețin anumite secrete care îi fac capabili să creeze bogăție din nimic". 754 Mecanismul de creare a averii naționale prin folosința monedei de hârtie descris de către Smith este următorul: "Să presupunem de exemplu că totalitatea monedei în circulație într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
țară s-a urcat la un milion de lire sterline la un anumit moment, această sumă fiind suficientă pentru a pune în circulație toată producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 335. 765 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. 766 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 767 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 34. 768 Ibidem. 769 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p. 102. 770 Ibidem. 771 Ibidem, p. 101. 772 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
I și II. 805 Idem, vol. II, p. 17. 806 Ibidem, p. 19. 807 Fernand Braudel vorbește despre bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut ca încălcarea acestui principiu tradițional de drept să se facă deschis și legal, atunci când ei au fost suficient de norocoși să obțină de la guvern privilegiul folosirii unei părți din banii deponenților în beneficiul lor. În acest fel a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de slugă, în care „boierul” Mirel Azan îi propune soției lui să se vândă bancherului Schwartz. Caracterele nu au cu adevărat pregnanță, autorul mizând mai mult pe vivacitatea replicilor, pe „spiritualitatea” lor, pe ambiguitatea situațiilor. Sub coasta morții, a cărei acțiune este plasată în Iașii anului 1917, intenționează o antiteză scenică a lumii tranșeelor și
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]