766 matches
-
nouă). Literatură, 43-44, 1997-1998, p. 195-197. Sub semnul arlechinului. În: Adevărul literar și artistic, 7, 14 iul. 1998, nr. 426, p. 2. Despre articolul Elvirei Sorohan: Romanul ironic intimidează critica, publicat în Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. BARBU, Marian. Jurnalul nefericirii ontologice: Ion D. Sîrbu un dosar deschis. În: Mozaicul (Craiova), 3, apr.-mai 2000, nr. 4-5, p. 27. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
9, 1998, nr. 29, p. 37-39. BARBU, Marian. Jurnalul nefericirii ontologice: Ion D. Sîrbu un dosar deschis. În: Mozaicul (Craiova), 3, apr.-mai 2000, nr. 4-5, p. 27. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești note pe marginea unei cărți de excepție. În: Contemporanul ideea europeană, 10, 30 nov. 2000, nr. 46, p. 7. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 1998. CREȚU
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și volumul Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. BADEA, Dan C. Jurnal de exil în Isarlâk. În: Luceafărul, 14 mart. 2001, nr. 10, p. 10. Elvira Sorohan. I.D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești. În: Dacia literară, 12, 2001, nr. 41, p. 47-48. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza". PATRAȘ, Antonio. O nouă lectură a unor texte vechi. În: Adevărul literar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
PATRAȘ, Antonio. O nouă lectură a unor texte vechi. În: Adevărul literar și artistic, 10, 13 febr. 2001, nr. 555, p. 13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. BARBU, Marian. Actualitatea cercetărilor de literatură veche. În: Bucovina literară, 12, iul.-aug. 2002, nr. 7-8, p. 12-13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dr. Elvira Sorohan. ZĂVĂLEANU-LAZĂR, Laura. De la lecția istoriei la coroana discernerii. În: Piața literară (Cluj-Napoca), 2, 1-14 mai 2002, nr. 9, p. 12. Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași. Junimea, 2000. BARBU, Marian. Singurătatea istoricului literar. În: Dacia literară, 15, nov.-dec. 2004, nr. 57, p. 5-7. Elvira Sorohan. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 2004. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă a scriitorului. În: Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
BARBU, Marian (29.IX.1939, Milești, j. Dolj), critic literar și prozator. Este fiul Elenei și al lui Constantin Barbu, țărani. A absolvit Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Limba și Literatura Română (1959-1964) a Universității din București. Funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Piru, Panorama, 109-112; Felea, Poezie, 27-30; Grigurcu, Teritoriu, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 214-220; Călinescu, Literatura, 148-155; Tudor, Pretexte, 219-232; Crohmălniceanu, Literatura, II, 578-582; Ciobanu, Critica, 35-46; Iorgulescu, Rondul, 23-32; Cristea, Un an, 29-36; Petroveanu, Traiectorii, 105-119; Felea, Secțiuni, 35-40, 91-96, 412-414; Barbu, O ist., 226-230; Piru, Poezia, I, 192-204; Zalis, Tensiuni, 94-101; Cristea, Domeniul, 88-95; Laurențiu, Eseuri, 44-48; Alexiu, Ideografii, 93-97; Felea, Aspecte, I, 235-238, III, 15-18; Grigurcu, Poeți, 291-298; Lit. rom. cont., I, 163-169; Sângeorzan, Conversații, 28-35; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 377-381
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Francois-Marie Arouet) STENDHAL (Henri Beyle) ELIOT, George (Marz-Ann Cross Evans 4.9. Când o personalitate a activat în două domenii diferite și și-a semnat lucrările cu nume diferite, se stabilesc două vedete uniforme PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Ion Barbu BARBU, Ion Dan Barbilian BARBILIAN, Dan Observație: Într-o bibliotecă de matematică, vedeta va fi: BARBILIAN, Dan. 4.10. Porecla autorului este mai cunoscută ca formă decât numele real PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Paolo di Dono Sandro di Mariano Filipepi, zis
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Vladimir 121 Balaban Octavian 29, 33 Balanișcu Chirică 38, 103-104, 125, 168, 181, 223 Balanovici Vasile 73 Balasiu Petru 29 Balaș Ioan 29 Balla Andrei 80, 210 Balla Corneliu 31 Bar 29 Barbă Constantin N. 51, 94, 96, 148, 152 Barbu 159 Barbu Constantin 69 Bardac Nicolae 29, 32 Baronian, Zareh (arhimandrit dr.) 16 Bartea Constantin 73 Bașotă Grigore 121 Batariuc Aurel 25, 201-202 Batovici 23 Bădescu Ilie 229 Bădescu Nicolae 143 Bălăceanu 123 Bălănescu 52 Băncilă Ioan 29 Bănescu Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
București, 1968, 94-100; Piru, Panorama, 168-171; Nicolae Manolescu, „Steaua Venerii”, CNT, 1969, 39; Rusu, Utopica, 38-52; Constantinescu, Scrieri, V, 120-124; Piru, Varia, II, 441-443; Poantă, Modalități, 258-262; Cultura, știința și arta în județul Galați, Galați, 1973, 267-268; Tomuș, Istorie, 145-153; Barbu, O ist., 58-60; Negoițescu, Analize, 288-291; Vartic, Spectacol, 100-105; Manu, Eseu, 89-94; Simion, Scriitori, I (1978), 101-109; Popa, Dicț. lit. (1977), 573; Barbu Cioculescu, Constant Tonegaru între actualitate și legendă, RL, 1979, 8; Ruja, Valori, 23-27; George, Sfârșitul, III, 222-226
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Iași iar la Boian Ginta Latină a înălțat un memorial închinat oamenilor de cultură originari din această localitate (Prof. Elena Foca). Ținutul Herța este situat în Nord-Estul Moldovei și a fost ocupat de armata sovietică în iunie 1940. Are o Barbu Fundoianu, pictorul Artur suprafață de 30.400 ha și 35.000 Verona. Filiala Ginta Latină este locuitori toți români. Aici au fost condusă de Prof. D. Ghivireac cu o descoperite așezări preistorice, urme activitate meritorie. O contribuție la ale unei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Scarlat Froda, Odobescu și teatrul, București, 1957; Tudor Vianu, Alexandru Odobescu, București, 1960; D. Păcurariu, A. I. Odobescu, București, 1966; Șerban, Exegeze, 56-112; Ist. lit., II, 705-739; Ivașcu, Ist. lit., I, 504-511; Săndulescu, Lit. epistolară, 103-112; Gafița, Fața lunii, 401-429; N. Barbu, Noi și clasicii, București, 1975, 78-87; Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, București, 1976; Al. Odobescu interpretat de..., îngr. și pref. Rodica Pandele, București, 1976; Cristea, Arcadia, 5-14; Dicț. lit. 1900, 637-643; Șerban, Ispita, 44-50; Piru, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
o instituție academică de excelență, comparabilă cu marile universități străine. Nu sunt simple cuvinte de complezență sau obișnuite judecăți provinciale, ci fapte pe care le-am constatat personal vizitând de-a lungul timpului mai multe universități europene și americane. (Viorel BARBU) În Iași au coexistat de secole, alături de religia creștină ortodoxă majoritară, și alte confesiuni, în raport cu amestecul de populații generat de rațiuni geografice, economice, politice etc. Prin spiritul de înțelegere reciprocă, clerul și credincioșii Iașului se mențin și în prezent la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Al., NEAMȚU, E., CHEPTEA, St. Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Orașul Iași. Iași, C.I.C.E. 1994. APETROAIE, A. Liviu. Sadoveanu și Iașii (1904-2004). Album. Iași, Editura Opera Magna, 2004. ARHIP, Ion. Odiseea muzeelor ieșene. Iași, Princeps Edit, 2008. BARBU, Nicolae. Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași dintre 1816-1976, Iași, Editura Junimea, 1978. BĂDĂRĂU, Dan. Istoria Iașilor. București, Editura Academiei Române, 2010. BĂDĂRĂU, Dan CAPROȘU, Ioan. Iașul vechilor zidiri. Iași, Editura Junimea, 1974. BĂILEANU, Gheorghe. Așezămintele Sf. Spiridon. Iași, 1937. BĂLĂNESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
BĂDĂRĂU, George, 74, 92 BĂDĂRĂU, Th., 254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
92 BĂDĂRĂU, Th., 254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145, 147, 190, 239
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145, 147, 190, 239 BEJAN, Petru, 112
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Castele în Spania”, „Era nouă”, 1946, 591; Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor. Întoarcerea în timp, București, 1957, 38; Perpessicius, Opere, XI, 415-419; S. Albu, Eugen Herovanu, GL, 1957, 2; Ion Vitner, Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900), București, 1966, 208-209; Barbu, Momente, 110; Maftei, Personalități, II, 130-131; A.P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 90-91; Massoff, Teatr. rom., VII, 500, 588, 600; Leon, Umbre, III, 197-200; Teodor Vârgolici, Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988, 231; Horia Nestorescu-Bălcești, Ordinul masonic român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
amuze, însă nu se întîmplă așa, pentru că, deși am motive să-l antipatizez pe „Mistreț”, nu pot uita că a procedat la fel și cu mine cînd eram mai sus decît sînt acum. După atac, iată replica: STIMATE DOMNULE EUGEN BARBU, Rîndurile alăturate sînt un răspuns la o admonestare excesivă ce mi s-a făcut în cadrul uneia din cele mai citite rubrici ale revistei. În speranța că veți fi de acord cu publicarea lor, primiți cele mai bune urări. Bacău, 26
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
hârtii.“ De cei zicem domnu’ Cornel? Pentru că însuși domnu’ Dan Claudiu nea invitat, întrun fel, săi zicem așa: „Domnu’ Cornel... Eu am săți spun așa cum țiam spus întotdeuna. Am lucrat împreună la revista Săptămâna mulți ani. Deatunci re gretatul Eugen Barbu... nui așa?... prietenul nostru comun...“ Cum să nui zicem domnu’ Cornel, cum să nul consi derăm și noi un prieten sincer și devotat? Cât despre revista de care vor bește domnu’ Dan Claudiu, noi nam văzuto, pentru că nu eram născuți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! 8.Completează diagrama cu asemănări și deosebiri dintre cele două personaje principale ale poveștii, fata babei și fata moșneagului. 9. Realizați un desen care să conțină personajele din poveste. BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cel al lui Ion Alexandru, care se plânge de „marasmul lumii bucureștene și că nu găsește nici unde să se retragă, deoarece la țară, părinților și rudelor sale li se luaseră pământul și animalele cu japca!”; Ivasiuc vituperează contra lui Barbu ce „confundă proprietatea de stat cu cea privată, revista Luceafărul, adică, așa cum ar face un comandant de divizie de tancuri a capitalei care ar înconjura comitetul central!”, (metaforă ce i-a făcut pe tovarășii de la prezidiu să înțepenească, probabil, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
laturile esențiale ale funcționării ei sociale. Acea latură anume prin care arta nu este numai reflectare a realității obiective și subiective, ci, în egală măsură, un proces de transformare și construcție, de modelare spirituală a oamenilor.“ (Contemporanul, 16 iulie 1971) BARBU Eugen Turbure și invidie (nota V. I.) „Ceea ce ghicim cu toții este altceva. Acești domni, chinuiți de dorul pentru «țărișoara» lor, trebuie să-și justifice într-un Cunoscut ca un mare adversar fel șederea prelungită pe meleagurile străine și atunci, la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai înaltă frumusețe, frumosul cel de toate zilele al poporului, al semenilor noștri. Prin îndrumătoarea lui cutezanță, prin hotărârea și visarea lui, artele, pictura, sculptura și surorile acestora trăiesc o nouă eliberare, eliberarea de inerție și închistare.“ (Arta, 11/1977) BARBU Diana „Cu toate cântecele cinstim acest bărbat: Ziditor de pace, om falnic cât o ISTORIE Fruntea lui nu se pleacă, e vârf de Carpat, Nesfârșită lumină și glorie.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 iulie 1989) BARBU Viorel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]