KorAP: Find »[drukola/base=barcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...384 >

9,577 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

însumi. Parcă... parcă ar fi așteptat să mă arunce peste bord. — Rechinul ludovician nu-i decât o mare și proastă mașinărie de mâncat. Fidorous își culese șapca și o îndesă la loc, peste claia sa de păr grizonant. — A atacat barca și tu stăteai aproape de margine, atâta tot. Am încuviințat, uitându-mă la mare. — Și ești absolut sigur că mașinăria aia de mâncat mare și proastă nu ne poate prinde? întrebă Scout, venind de după cabină. Fidorous se uită întâi de la Scout

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
întunece și m-am hotărât să stau lângă prora, la umbra lungă a cabinei, continuând să privesc valurile. Scout făcu ceva la laptopul lui Nimeni și doctorul strânse resturile mesei noastre și făcu tot ce mai trebuia făcut pe-o barcă în vremuri calme. Ian reapăru și se plimbă o vreme pe punte în cercuri, apoi, când afară începu să se răcească, dispăru sub punte. Mai trecu un timp și tot nici o urmă de butoi sau de rechin. Cerul se transformă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
e. — Ai făcut-o pentru că ești încremenit emoțional. — Defect. Defect emoțional. — Cum vrei tu. Mi-am plimbat degetele prin părul ei negru și fin, iar ea mă strânse cu brațele de mijloc. Briza se învârtea în jurul nostru, marea calmă înclinând barca de pe-o parte pe cealaltă. Acum o să spun ceva, am zis. — Bine. O să mă facă să par un idiot. — Bine. — Și s-ar putea și să te înfurie. — Hmmm. Bine. — Așa. — Zi-i, atunci. — Bine. N-a fost doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de pătură. — Păi, mi se părea că v-ar prinde bine. Am simțit că mă înroșesc la față. — Și acum, zâmbi Fidorous, probabil că vreți ceva de mâncare pentru micul dejun, nu? Scout ședea lângă laptopul lui Nimeni, pe puntea bărcii, când am urcat din cabină cu două conserve și un pachet de digestive cu ciocolată. — Conexiunea e încă deschisă, zise ea, iar eu am încuviințat, așezându-mă lângă ea și întinzându-i o conservă. Ți-a dat vreo idee de unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
unei noi pălării sau a ceva cu care să-mi acopăr capul. Făcând asta, degetul mare de la picior agăță marginea cutiei de bere și o răsturnă. Aceasta se rostogoli, împrăștiind spuma, și se lovi de balustrada din cealaltă parte a bărcii cu un clinchet metalic sec. Scout ridică ochii spre mine. — Ce e? Se uită în larg spre marea calmă, apoi la cutia mea de bere, apoi din nou la mine. Nu suntem pe teren drept. — Se înclină. Noi ne înclinăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
oglinda apei spre butoi. Scout opri motorul și ne-am oprit în câteva momente. Cu sulița în mână, m-am înapoiat șontâc la balustrada de la babord, alăturându-mă lui Fidorous. Butoiul plutea doar acolo, cam la un metru de marginea bărcii, tresăltând puțin în valurile mici iscate de noi. Brr-brr, brr-brr. Vezi ceva? E acolo jos? Fidorous scutură din cap. Nu-l văd, dar acolo e. Ridică un par lung cu un cârlig la capăt dintr-un stativ de pe peretele cabinei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-l văd, dar acolo e. Ridică un par lung cu un cârlig la capăt dintr-un stativ de pe peretele cabinei. — Ce-o să faci cu aia? — Să trag de frânghia butoiului și s-o leg. Odată ce-l vom fi legat de barcă, putem mulina firul și... Doctorul se aplecă peste apă, întinzându-se peste balustradă ca un jucător de biliard, cu parul întins în față. — ... O să-l tragem la suprafață, dacă o să fim nevoiți. M-am trezit că picioarele mă duc din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de eșapament, însă îl prindeam din urmă, reduceam simțitor distanța dintre noi și rechin. Scout strigă liber! și arma doctorului se declanșă cu un vâjâit. Harponul nimeri umbra rechinului chiar sub linia apei. Un al doilea butoi se desprinse de pe barcă și goni pe urmele primului, pe deasupra mării calme. — Da! Am redus puțin din presiunea asupra motorului, încetinindu-ne înaintarea. — Nu, strigă doctorul spre mine. Ține-te după el, o să legăm de el toate trei butoaiele ca să fim siguri. — Trey, țipă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
sau nu? — Nu-i decât o spărtură mică. Bucla conceptuală are curățători de date care acționează ca niște pompe și o mențin în stare de funcționare. Doctorul dădu să părăsească puntea, dar Scout îl apucă de mânecă. — Stai așa. Ieri barca asta era de nescufundat și acum avem pompe care ne țin pe linia de plutire? — Bine, dacă totul trebuie să fie în alb și negru pentru tine, procedăm așa. Ideea e că bucla asta conceptuală este inexpugnabilă, prin urmare orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și eu i-am văzut capul mare și lat și botul, înotătoarele ca niște aripi, coada musculoasă, mare și plată, propulsându-l către noi, totul uriaș și cenușiu și de nestăvilit. — Vine drept spre noi, m-am auzit strigând. Atacă barca. Scout, apucă-te de ceva. Eu m-am prins de marginea punții de control. — Dumnezeule, strigă doctorul. Țineți-vă bine. Vup. Harponul nimeri rechinul în înotătoare, dar ludovicianul nu încetini deloc, înaintă mai repede, ajunse mai aproape, tot mai aproape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
atârnând în gaură. — Cum arată? am întrebat. Scout ridică privirea. — Nu prea bine. Nu prea bine, cum ar fi...? — Cum ar fi că e plin de apă. Fidorous îngenunche lângă ea, holbându-se în jos. — Motorul s-a stricat și barca se umple mai repede decât o putem goli noi. Ridică ochii măriți spre noi. — Dar nu e posibil. Nu se poate. Ce spuneai despre natura firavă a adevărului? am întrebat. — Da, își aruncă Fidorous brațele spre gaura din podea. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
scufundăm. Pur și simplu nu... Scout își păstra o atitudine profesională. — Cât timp mai avem? — Poate o oră. Ea aprobă din cap. Și-apoi suntem în apă. — Ludovicianul, am spus. Din cauza asta ne-a dus în larg și-a atacat barca: ca să ne scufunde. Fidorous păru pe cale să ne debiteze din nou discursul cu mașinăria proastă de mâncat, dar n-o făcu. — Mai avem încă timp, zise el în schimb. Butoaiele alea or să-l obosească. Laptopul lui Nimeni încă funcționează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
în schimb. Butoaiele alea or să-l obosească. Laptopul lui Nimeni încă funcționează și încă e conectat la Ward, așa că dacă Eric îl nimerește cu sulița... Nu cred c-o să ne dea ocazia, zise Scout. A făcut câteva găuri în barcă și acum s-a depărtat ca să aștepte să se scufunde. Pun pariu c-o să ne bălăcim în apă atunci când o să se întoarcă. Fidorous se uită țintă în deschizătura trapei. — Bine, am zis. Deci am eșuat. Ne dăm bătuți. Ne întoarcem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
O, mda, am zis, încercând și eu să zâmbesc. Am rămas toți trei tăcuți. — Bine, atunci. Scout își dădu părul pe spate și își încrucișă picioarele sub ea. — Trebuie să gândim logic. În ce situație ne aflăm? Am pierdut motorul. Barca se scufundă. Mai avem laptopul și mai avem sulița. Cum a spus doctorul, dacă Eric poate străpunge rechinul înainte să se scufunde barca, câștigăm. Fidorous încuviință. — Foarte bine rezumat. — Singura noastră mare problemă, continuă Scout, este să convingem ludovicianul să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
își încrucișă picioarele sub ea. — Trebuie să gândim logic. În ce situație ne aflăm? Am pierdut motorul. Barca se scufundă. Mai avem laptopul și mai avem sulița. Cum a spus doctorul, dacă Eric poate străpunge rechinul înainte să se scufunde barca, câștigăm. Fidorous încuviință. — Foarte bine rezumat. — Singura noastră mare problemă, continuă Scout, este să convingem ludovicianul să se apropie destul de mult și să stea destul de nemișcat ca să fie străpuns înainte ca barca să se scufunde. Scoase un suspin de deznădejde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Eric poate străpunge rechinul înainte să se scufunde barca, câștigăm. Fidorous încuviință. — Foarte bine rezumat. — Singura noastră mare problemă, continuă Scout, este să convingem ludovicianul să se apropie destul de mult și să stea destul de nemișcat ca să fie străpuns înainte ca barca să se scufunde. Scoase un suspin de deznădejde. — Aveți vreo idee? — L-am putea ademeni, am spus. Se întoarseră amândoi spre mine. — Continuă, mă îndemnă doctorul. — Dacă eu intru în apă, o să vină. — Eric, n-o să intri în apă, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cușca. — Nu poți coborî în apă în aia. — De ce nu? zise Scout. Tu erai pregătit să cobori în apă fără nici un fel de protecție. — Scout, e ca și inexistentă. — Pe tine te-a apărat mereu. — Dar lucrurile s-au schimbat. Barca asta e construită pe o buclă conceptuală de zece ori mai puternică decât dictafoanele și ludovicianul tot a făcut găuri în ea. O să rupă cușca în bucăți. — De trei ori mai puternică. Veni la mine și mă prinse de brațe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
vestă de salvare, dar nu era, era o bărcuță gonflabilă pentru copii. — E a motanului, zise el, e cușca lui. Și atunci am râs, eu și Scout strângându-ne unul pe altul în brațe, iar Fidorous ținând ridicată în aer barca de plastic. Am râs așa cum râd oamenii în pragul unor vremuri întunecate și periculoase, cu hohote ca niște mici scântei luminoase în bezna nopții. Orpheus se înclina puternic acum, tribordul fiind cu câțiva metri mai aproape de apă decât babordul, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
să cred că ai spus asta. Mă cuprinse pe după mijloc de brațele și mă sărută. Când ne despărțirăm, zâmbi. — Ești cam netot uneori, știi asta? — Mda, am spus. Scout, te rog să ai grijă. — O să am. Se așeză pe marginea bărcii, își udă ochelarii și intră în cușcă. Am închis capacul și vinciul a zăngănit coborând-o mai adânc în apă. Am ridicat mâna într-un salut reținut. Scout îmi răspunse la fel, dispărând jos în albastru. Următoarele cincisprezece minute nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
catargul cronometrându-ne în sens invers timpul rămas în vreme ce Orpheus continua să se încline către mare. Eu stând lângă vinci cu sulița în mână. Și-atunci se întâmplă. Totul se întâmplă foarte repede. Un pocnet-bubuit-huruit sub noi - a ieșit sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
burta rechinului, o înotătoare ca o lamă albă încovoiată. Orpheus aplecându-se în apă și doctorul strigând și eu strigând la cușca goală și doctorul spunând ne trage în jos și tai-o și el cu un cuțit, o macetă. Barca pârâind, lăsându-se în apă, doctorul cățărându-se peste balustradă cu un picior pe cușca goală, roasă, tăind cablul. Spumă și stropi, coada, butoaiele tresăltând și coada lovind apa. Eu strigând și ridicând sulița și Fidorous tăind frânghiile încâlcite în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
eu strigând și aruncând sulița. Sulița în aer. Sulița în aer trăgând cablul după ea. Sulița în aer. Prea sus. Sulița deasupra capului rechinului și lovind doar apa albă din spate și scufundându-se. Cablul negru derulându-se de pe punte. Barca pârâind. Fidorous tăind frânghiile și cușca diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Fidorous tăind frânghiile și cușca diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi, prăbușindu-se greoi peste doctorul Fidorous și atât el, cât și vinciul căzând în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându-mă de balustradă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
lemn și frânghii întinzându-mă și apoi totul - cușcă butoaie vinci încâlceală de coarde și doctorul și brațul lui întins întins întins tras în jos, departe, în spuma care înghițea totol, și valurile închizându-se deasupra cu un bubuit lichid. Barca înclinându-se. Bulele de spumă așezându-se și spărgându-se și apa liniștindu-se. Cablul suliței derulându-se repede pe punte și eu dând să-l prind și el smucindu-mă tare de coate și de încheieturile umerilor și zdrelindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
punte și eu dând să-l prind și el smucindu-mă tare de coate și de încheieturile umerilor și zdrelindu-mi mâinile. Laptopul lui Nimeni zăngănind pe puntea povârnită și eu aruncându-mi corpul peste cablu între laptop și marginea bărcii așa încât laptopul mă lovi tare în spate și cablul se smulse din priză și ștecărul îmi biciui coastele și țâșni pe punte, peste balustradă și dispăru în mare. Tăcere, întreruptă doar de vasul care se scufunda pârâind. Apa revărsându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]