1,455 matches
-
să piardă puterea Cuvântului divin în plasa pedanteriilor livrești sau pe coridoarele unor simple prolegomene. În clasa cuprinzătoare de improvizații teologice și fantezii agramate pe care le suportă scrisul românesc din ultimele două decade, fructul inteligenței unor cărturari pasionați de barocul nuanțelor nu reprezintă decât chemarea la cumpătare și bună judecată. Astfel ni se înfățișează Teodor Baconsky în volumul subintitulat ușor pretențios: Un portret al creștinismului european. Purificareatc " Purificarea" Privind cuprinsul, cititorul va înțelege rapid că acest „portret” este mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2. Acestea nu par încadrate de un argument focal, capabil să-și centreze pe propria orbită argumentele-satelit. De la problema nașterii fizicii ca știință autonomă (¬12-¬14), cititorul este invitat după abia câteva pagini (¬19) la o digresiune pe tema „omului baroc”, iar apoi la un excurs despre complexele psihologice ale europeanului în epoca postiluministă (¬21). Această distribuție a tezelor într-un arhipelag de referințe livrești slăbește, de fapt, forța argumentului central. Ritmată de gustul pentru fragmentar și apetitul pentru exhaustiv, cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nimic nu ne determină să credem că viitorul va infirma această tradiție. Îngerul Sileziantc "Îngerul Silezian" Gott ist mein Spiel. Angelus Silesius Un eveniment editorial timid receptat în presa culturală românească îl constituie apariția unei prime traduceri din opera misticului baroc Angelus Silesius, în reușita versiune a Ioanei Pârvulescu 1. Singurul reproș pe care-l putem aduce acestei ediții bilingve este insuficienta atenție în redarea limbajului trinitar folosit de către autorul german în original (e.g.: s. 64, s. 90., s. 237, s.
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1. Jocul, înțeles ca figură prin excelență a ceea ce Părinții greci numeau prin oikonomia, destituie orice primat al dualismului epistemologic „subiect-obiect” și promovează un model hermeneutic extrem-contemporan, acela al indeterminării. Multiple consonanțe ivite din respirația minții unificate a marelui mistic baroc Angelus Silesius devin probele actualității celor două mari discipline ale concretului: mistica și fenomenologia. Vasul răbdării și chipul blândețelortc "Vasul răbdării și chipul blândețelor" Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pop, Pagini, 160-165; Cistelecan, Top ten, 105-107, 178-180; Dicț. esențial, 1-4; Dimisianu, Lumea, 450-455; Grigurcu, Poezie, I, 7-33; Gh. Grigurcu, O antologie recuperatoare, RL, 2001, 26; Dicț. analitic, III, 181-184, IV, 140-142; Popa, Ist. lit., II, 516-517; Gh. Grigurcu, Un baroc paradoxal, RL, 2002, 16. L.H. A.B.C., ziar care apare la București din noiembrie 1934 până în ianuarie 1935, sub direcția lui Em. Socor. Născut „dintr-o nevoie socială adânc simțită”, ziarul abordează, pe lângă informația economică, socială, politică, și pe aceea
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
de la nume proprii chiar dacă acestea nu s-au impus suficient În conștiința publică. Nu vorbim despre cazuri precum sadovenian, eminescian, caragialian, ci despre forme precum ghermanian (de la Sabin Gherman) sau escian (de la Andreea Esca). Bibliografie specială Călinescu, G., „Clasicism, romantism, baroc”, În Călinescu, 1965. Eco, Umberto, „Citatele. Când și cum se citează”, În Eco, 2000. Hristea, 1984. Petraș, 2003. Petrescu, Ioana Em., „Citatul - element al limbajului poetic”, În Petrescu, 1981, pp. 227-241. Petrescu, Ioana Em., „Funcția epică a citatului”, În Petrescu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
s-a părut semnificativ cazul catedralei romano-catolice din Alba-Iulia. Exemplul ne face să percepem corect diferențele. Amintitul lăcaș de cult este o reprezentare arhitecturală și nu numai, sincronă cu cele apusene. Un mozaic de elemente în stil gotic, renaștentist și baroc; o chintesență a spiritului medievalo-antic, conservator și înnoitor totodată. Biserica îmbrățișează ideile lui homo novus, atâta vreme cât nu-i periclitează poziția. Și pentru a da de înțeles că se apără în fața oricărui demers reformator, construiește, de fapt se reconstruiește pe sine
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
iluministe. O sinteză poartă iudaismul cu sine, căci în trăsăturile sale se întâlnesc nu numai tipologiile civilizației Orientului antic, ci și celea occidentale ori ecourile conviețuirii cu popoarele Balcaniei medievalo-moderne. De exemplu, arta sinagogală de la Dunărea de Jos amintește de barocul central-european, ca și de barocul constantinopolitan, în timp ce arta populară evreiască din Țările Române își trage seva, cum spune un avizat cercetător contemporan, „din dublul strat al înțelegerii românești și evreiești a frumosului, contopit câteodată în neașteptate sinteze, rod al unei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu sine, căci în trăsăturile sale se întâlnesc nu numai tipologiile civilizației Orientului antic, ci și celea occidentale ori ecourile conviețuirii cu popoarele Balcaniei medievalo-moderne. De exemplu, arta sinagogală de la Dunărea de Jos amintește de barocul central-european, ca și de barocul constantinopolitan, în timp ce arta populară evreiască din Țările Române își trage seva, cum spune un avizat cercetător contemporan, „din dublul strat al înțelegerii românești și evreiești a frumosului, contopit câteodată în neașteptate sinteze, rod al unei conviețuiri de veacuri, în care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al liberalului Széchenyi Istvăn. Biblioteca, în schimb, îi va supraviețui, așezându-i numele între cărturarii merituoși ai unui ev de cumpănă. * * * Bibliotecă publică devine și colecția de carte a lui SĂmuel von Brukenthal. Instalat în Palatul Cavalerilor, construit în stilul barocului târziu cu vădite influențe vieneze de fostul guvernator al Transilvaniei (1777-1787) și consilier al Mariei Theresia, fondul sibian reprezintă și el un succes al aceluiași timp. Contemporan cu Teleki (1739-1822), Brukenthal (1721-1803) se va inspira din aceeași sursă în vederea organizării
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Științifică București, 1959, pp. 3-4. Johan Huizinga, op. cit., p. 55; vezi și J. Huizinga, Erasm, Traducere de H.R. Radian. prefață și tabel cronologic de Cornelia Comorovski, Editura Minerva, București, 1974, cap. IX, pp. 106-120. Stan Velea, Istoria literaturii polone. Renaștere, Baroc. Secolul Luminilor. Romantism, Univers, București, 1986, pp. 14-15, 21, 29. Victor Neumann, „Cultural Convergence in Transylvania during the Reformation”, în Europa (Balcanica-Danubiana-Carpathica) Annales, Budapesta, 1995. Ernst Robert Curtius, op. cit., p. 39; vezi alături de această operă și Jean Delumeau, La civilisation
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un provincialism îngust, tradiție căreia caută să-i păstreze specificul. În acest sens, sunt publicate cele mai importante studii despre Banat și mentalitatea bănățeană apărute între cele două războaie mondiale în presa vremii, în special în revista omonimă: Lucian Blaga, Barocul etnografiei românești, G. Călinescu, Opinii fugare și libere despre Banat sau Țară, Camil Petrescu, Bocșa Montană. Semnează articole și literatură originală Olga Neagu, Aurel Gh. Ardeleanu, Eugen Jurca, Vasile Barbu, Gh. I. Tohăneanu, Dumitru Vlăduț ș.a. Revista este compartimentată pe
BANATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]
-
Manu, Bianca Balotă, „Bal la regina Portugaliei”, SPM, 1979, 446; Barbu Cioculescu, În căutarea timpului ascuns, LCF, 2000, 4; Roxana Răcaru, Dantelărie de cristal, RL, 2000, 14; Irina Petraș, Locurile memoriei, APF, 2000, 5; Chris Nedelea, Mărirea și decăderea palatului baroc, ST, 2000, 5-6. R.D.
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
de dialectica temporală, în interiorul fiecărei epoci expunerea se centrează pe alte criterii metodologice. Specificitatea intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul), când probleme și personalități (clasicism-romantism, generația deceniului al cincilea), când, în sfârșit, individualități marcante (aparținând realismului de după 1918). În judecarea fenomenului literar slovac, B. folosește frecvent apropierile comparative, așezându-l astfel într-o zonă de cultură mai cuprinzătoare. Vizând
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
meritul romancierului fiind acela de a o face într-o manieră de o mare consistență artistică. Ca și substanța, modalitatea literară a romanului funcționează prin deviere și, mai ales, prin amestec între opuși. Se deviază dinspre grotesc spre burlesc, dinspre baroc spre parodic, dinspre sensul aproximat spre un alt sens aproximat, și se împletesc inextricabil realul cu imaginarul, adevărul cu minciuna, fantasticul cu banalul, tonul farsei cu tonul tragic, artificiul cu autenticitatea, livrescul cu senzorialul, pentru captarea în frază a senzațiilor
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Banat, profilul ei plurietnic: „...vrem să zugrăvim fizionomia ciudată și barocă [...] a unui colț de țară unde se ciocnesc atâtea soiuri și se împletesc atâtea culturi” (1/1926). Ideea îi aparține lui Lucian Blaga, care semnează, în primul număr, studiul Barocul etnografiei românești. Studiile și articolele publicate de revistă urmăresc tocmai abordarea adecvată a culturii bănățene, cu accent pe specificul românesc în contextul acestei interculturalități. Astfel, E. Lovinescu publică Tradiționalismul, Lucian Blaga - Teatrul de vest, Filaret Barbu - Renașterea folclorului, Sabin V.
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983, 1992) și Ordinul Al Merito por Servicios Distinguidos în grad de comandor (1987, Republica Peru). Poet manierist, fascinat de civilizația barocului, C. își conturează, încă din volumul de debut, Poezii (1977), un univers livresc, dominat de figurile lui Don Quijote, Pitagora, Tales și Brâncuși. Într-o lume artificială, stilizată de o imaginație estetă, oamenii înșiși devin, în tradiția lui Arcimboldo, „ceasloave mișcătoare
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler, Melopoetica, 149-152; Gheorghe Grigurcu, Solitudine și caligrafie, RL, 1985, 38; Grigurcu, Existența, 432-435; Dicț. scriit. rom., I, 449-450; Grigurcu, Poezie, I, 189-192
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
textele publicistice, alături de eseuri inedite, în câteva volume: Aspecte literare (1965), Eseuri critice (1967), Eseuri despre literatura modernă (1970; Premiul Academiei Române - versiune revizuită și adăugită a precedentului), Fragmentarium (1973). Eseurile trădează interesul timpuriu al universitarului pentru terminologia literară, tratând despre baroc, clasicism, romantism, realism sau fantastic. Deși critica de întâmpinare nu l-a acaparat niciodată și a practicat-o cu intermitențe, C. promovează în cronicile sale nume care s-au impus în literatura română: Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
literare, București, 1965; Eseuri critice, București, 1967; Semn, București, 1968; Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, București, 1969; ed. 2, București, 1971; ed. 3, Iași, 1995; Eseuri despre literatura modernă, București, 1970; Versuri, București, 1970; Clasicismul european, București, 1971; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare), Cluj, 1971; Umbre de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu ocrotitor: George Almosnino, VR, 1984, 5; Grigurcu, Existența, 381-383; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 278-280; Roxana Sorescu, Între mărturisire și tăcere, LCF, 1995, 38; Dicț. scriit. rom., I, 60-61; Constantin Abăluță, George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36, 37; Aurelian Titu Dumitrescu, Viață și seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un senior al discreției, CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, Vis cu domnul Nino, CNP, 2000, 1-2; Zona Almosnino [Convorbire între Nora Iuga, Valeriu
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are el mai abscons. Uriașa subtilitate pe care o presupune o asemenea lectură face volumul destul de greu digerabil pentru cititorul nededat la aventuri hermeneutice, la căutări solitare ale sensului pierdut. Andrei Oișteanu invită la o dificilă alchimie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are el mai abscons. Uriașa subtilitate pe care o presupune o asemenea lectură face volumul destul de greu digerabil pentru cititorul nededat la aventuri hermeneutice, la căutări solitare ale sensului pierdut. Andrei Oișteanu invită la o dificilă alchimie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
contrazis deloc în ideile mele privind decăderea și complacerea în marginalitate a feminismului american actual. Închiderea academică în gineceu. Își petrece viața, ca multe ale figuri faimoase ale lumii intelectuale americane, în această mănăstire care e campusul, înțelenindu-se în barocul academic, deși mustește de dorința ca tot ceea ce face să aibă un sens mai general. Așa și tânărul și foarte plăcutul Gardner, specialist în mișcări separatiste în China, cu care am fost la lunch alaltăieri. Redescopăr că, de fapt, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fripte de dorința de a ucide. Apartament era gol, desigur - primitor, ireproșabil, surprins (cât se poate de sincer) să mă vadă într-un asemenea hal. La început, în toată tăcerea care mă împresura, când am văzut plicul cu J-ul baroc, am crezut că javra aia mincinoasă mă părăsise deja. Totuși, hainele, medicamentele, cremele, ceaiul ei special, mirosul ei, feminitatea ei erau toate încă aici, nu dispăruseră, nu încă. „Cu dragoste, Selina.“ S-ar putea zice că așteptarea e ceva pasiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]