3,060 matches
-
caracterizabil înainte de toate prin firescul trăirii și exprimării sentimentelor și proceselor de conștiință.” (Ion Ciocanu, "Scriitorii Moldovei în lectura copiilor și adolescenților", 2004) „Zadnipru a fost poetul care a crescut poeți... Fără numele lui Petru Zadnipru nicio antologie a poeziei basarabene nu va fi completă.” (Vasile Romanciuc, "Scriitorii Moldovei...", 2004) „Antologica poemă "Moldovenii", dincolo de duioșie și proverbială bunătate, dincolo de omenia dovedită, repetat, chiar de autor (...), dincolo de existența neconflictuală a antitezelor, pare a prevesti "râsu-plânsu" nichitian: "La un colț de masă plâng
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
(rusă: "Лев Александрович Окулич", pol.: "Lev Okulicz", fr.: "Lev Ocoulitch ")- a fost un astronom basarabean de origine probabilă poloneză, care a colaborat în anii interbelici cu Nicolae Donici. În anii precedenți revoluției din Octombrie a publicat în analele Observatorului Pulkovo. Soția lui Oculici a fost profesoară de astronomie la Universitatea din Petrograd în aceeași ani
Lev Oculici () [Corola-website/Science/321552_a_322881]
-
1897 Dărcăuții au intrat în nomenclatorul așezărilor din Imperiul Rus care depășeau 500 de locuitori,pe atunci satul numără 1.164 de suflete,majoritatea din ele fiind ortodoxe. După Unirea Basarabie cu România din 1918 s-a desfășurat reforma agrara basarabeană.În cadrul ei 371 de locuitori au fost împroprietăriți cu 1.611 ha de pămînt. Conform datelor Recensămîntului general al populației României,efectuat la 29 dec. 1930,la Dărcăuți erau 466 de gospodării,1.874 de locuitori,28,5 la suta
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
un șir de profesori,medici,agronomi,jurnaliști și alți specialiști,unii devenind și doctori în științe.Printre acestea șunt : Mihail Purice,Gheorghe Cebotarenco,Maria Strechi,Silvia Cheianu,Raisa Popovici. Bibliografie Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului.Chișinău,1992. Boga.L.T .Documente basarabene.Vol.II.Chișinău,1928. Ghibănescu Gh.Surse și izvoare.Vol.II.Iași,1907. Trofăilă Vasile.Județul Soroca.Chișinău,2002/
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”". Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Jandarmeria a primit ordinul de „curățire a terenului” cu trei-patru zile înainte de trecerea Prutului (21 iunie 1941), în
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Cahul și Vulcănești ale FPCD. 21 martie - FPCD își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale studenților, elevilor și profesorilor, apreciind că acestea demonstrează voința tinerei generații de a se opune agresiunii clasei guvernante împotriva procesului de renaștere națională a românilor basarabeni. 7 mai - Sfatul FPCD decide convocarea Conferinței Frontului Popular Creștin Democrat în ziua de 20 mai 1995, zi în care se împlinesc 6 ani de la primul Congres al Mișcării. 20 mai - La Teatrul Național „Mihai Eminescu” are loc Conferința Națională
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
(n. 19 mai 1839, Ciutulești, Soroca - d. 1904, Paris) a fost un un revoluționar român basarabean. S-a născut într-o familie boierească din Basarabia. A fost un aprig naționalist român, care a încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a o scăpa de ocupația rusească. A fost membru al societății literare „Junimea
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
din Basarabia. A fost un aprig naționalist român, care a încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a o scăpa de ocupația rusească. A fost membru al societății literare „Junimea”, prieten cu mai mulți oameni de cultură basarabeni și din Vechiul Regat, filantrop, poreclit „filozoful din Chișcăreni” (unde avea o moșie și unde adunase o bibliotecă rară). A fost mareșal al ținutului Bălți. A părăsit Basarabia, nemulțumit de ruși. A decedat la Paris. S-a născut la 19
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
Paris. S-a născut la 19 mai 1839, în satul Ciutulești, ținutul Soroca. A studiat la Colegiul "Richelieu" din Odessa, apoi și la Paris, acordînd prioritate culturii franceze și filozofiei. Fratele lui mai mare, Constantin Casso, conducătorul spiritual al tineretului basarabean și "doctor în legi", s-a stins din viață la nici 25 de ani împliniți, în 1862. Un alt frate, membru activ al cenaclul literar "Junimea", viitorul tată al ilustrului savant și ministru, Leon Casso, și-a trecut viața mai
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
în 1862. Un alt frate, membru activ al cenaclul literar "Junimea", viitorul tată al ilustrului savant și ministru, Leon Casso, și-a trecut viața mai mult în călătorii și petreceri, cedîndu-și rolul și funcția de conducător al cenaclului tinerilor fruntași basarabeni lui Nicolae și verilor săi, Pavel și Petre Leonardi. , numit și "filozoful din Chișcăreni", a ales să se stabilească în satul Chișcăreni, județul Bălți, într-un palat impunător. După cum susținea E.S. Kenigschatz (prieten al familiei Casso), castelul de la Chișcăreni a
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
catedrei Pictură a Facultății Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă"... în monografie au fost prezentate și analizate minuțios o serie de tablouri, foi grafice, desene și studii anterior necunoscute publicului larg. Reprezentând o continuare logică a colecției „Maeștri basarabeni din sec. XX", monografia „Igor Vieru", realizată de Eleonora Brigalda-Barbas, atât prin amploarea sa cât și prin calitatea materialului selectat constituie o contribuție de esență în studiul artei naționale." „Eleonora Brigalda excelează în peisaj, lucrările sale concentrând tensiuni cromatice și
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
tablourile sale țin mai mult de limbajul expresiei decât acelui al impresiei, iar în plan tematic acestea țin cu evidentă să recupereze valorile spirituale „pierdute“ ori date uitării, legate de zbuciumata dar și de neobișnuit de generoasa istorie a plaiurilor basarabene.” „Experiența practică a doamnei Eleonora Brigalda include lucrări axate pe tematica ancestrală ce vin să developeze originile spirituale ale poporului nostru, valorile autentice primordiale. Mesajul ideatic din pânzele „marine" și „arhaice" relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
primul rând, curățarea etnică a germanilor, sârbilor, aromânilor. În al doilea rând se urmărea îndepărtarea a mai multor categorii sociale considerate periculoase de comuniști. Au fost vizați marii fermieri, marii proprietari de pământ, industriași, hangii sau deținători de restaurante, refugiați basarabeni (2998 de familii, adică 8477 de persoane) sau macedoneni, foști membri în forțele armate germane, cetățeni străini, rude ale refugiaților, simpatizanți ai lui Tito, persoane care colaboraseră în război cu inamicul, cadre militare, oficialități demise, rude ale contra-revoluționarilor și toți
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
sovietice în 1940, satul Baraboi este inclus în raionul Râșcani din județul Bălți. Sistemul județean a fost menținut până în anul 1947. Dezastrul cauzat de război, seceta din anii 1945-1946 și, mai cu seama, colectarea forțată a produselor agro-alimentare de la țăranii basarabeni, au provocat o seceta fără precedent, ce a curmat viața multor locuitori ai Basarabiei, inclusiv a celor din Baraboi. După combaterea secetei, cu intenția de a-i intimida pe țărani și a-i obliga, în acest fel, să accepte colectivizarea
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
librărie, o cafenea și o brutărie. La ultimul recensământ sovietic din 1989 în sat erau 1460 de gospodării cu 3734 locuitori. În contextul transformărilor socio-politice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului XX, mișcarea de renaștere și eliberare naționala a românilor basarabeni, a 27 august 1991 Republica Moldova își proclamă independența. Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială a republicii din 1994, satul (comuna) Baraboi a continuat să facă parte din raionul Dondușeni. Iar, conform celei din 1998, când e instituit sistemul județean, satul e
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor basarabene ce depășeau 500 de suflete. În acel an satul număra 1270 de oameni (647 de bărbați și 623 de femei), dintre care 1260 erau ortodocși. La 1904 Zamfir Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
distrusă, construindu-se pe banii lui Toader Șerban una nouă de cărămidă, pe locul celei vechi rămânând doar o movilă de piatră cu o cruce mare pe ea. Odată semnat (Tratatul de la Paris (1856)), Crihana Veche, împreună cu localitățile din județele basarabene Cahul, Bolgrad și Ismail, revine în componența Principatului Moldovei, participând în 1859 la Unirea Principatelor sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Face parte administrativ din România (până în 1866 Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei) până în 1878 (Tratatul de la Berlin), când Imperiul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Ismail, revine în componența Principatului Moldovei, participând în 1859 la Unirea Principatelor sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Face parte administrativ din România (până în 1866 Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei) până în 1878 (Tratatul de la Berlin), când Imperiul rus reocupă teritoriul basarabean al României până la Prut și Dunăre. Primul deputat al cahulenilor în Parlamentul de la București a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu. În 1864 a fost reînființată vechea eparhie a Ismailului, așezând în fruntea ei pe eruditul episcop Melhisedec Ștefănescu, care deschise pe lângă
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de a se face eforturi susținute pentru a fi apropiați de țara care le-a fost odată "mamă", iar în prezent le este un fel de "mamă vitregă". Timpul scurt, a făcut ca vocile și păsurile reprezentanților fraților moldoveni și basarabeni să se piardă printre alte voci care reprezentau grupări mai mici de români, răspândiți prin diferite țări ale lumii. Așa am simțit în timpul discuțiilor. Dar să revin mai la subiectul Forumul românilor de pretutindeni (FRP): Temele propuse spre dezbatere au
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
Ca urmare a prevederilor din acest tratat, fortificațiile din oraș au fost demolate. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Teritoriul basarabean redobândit în 1856 a fost împărțit în trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail. La Ismail au fost înființate școli secundare: Școala normală de învățători rurali, o școală primară și seminarială în limbile română și rusă (1857), Seminarul ortodox și liceul
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
a fost o organizație de luptă antisovietică din Basarabia, care a acționat între anii 1945 și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sîngerei și Călărași și a fost condusă de țăranul basarabean Filimon Bodiu. Aparent mică (după estimările unor istorici, gruparea se compunea din 8-10 persoane), organizația a reușit să desfășoare o activitate de propagandă antisovietică pe parcursul a cinci ani, în plină teroare stalinistă. În componența grupului intrau în special țărani, nemulțumiți
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
acuzați, la proces, în calitate de membri activi ai grupului, de exemplu, învățătoarea Ecaterina Vidrașcu, Grigore Roșca sau Constantin Isofie. Grupul lui Filimon Bodiu nu avea un statut, o structură bine definită sau program de acțiuni, ca în cazul altor organizații antisovietice basarabene (precum Arcașii lui Ștefan sau Partidul Libertății). Metodele de luptă ale acestui grup erau specifice mediului și mentalității tărănești. Principala remediere pe care acesta și-o propunea ținea de politica sovieticilor față de țărănime, iar faptul că grupul a fost activ
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
conotație politică, comise în perioada respectivă, pe aceiași inculpați. În al treilea rând, se presupune că ar fi existat chiar o campanie de "dezinformare premeditată" din partea adevăraților criminali, care au profitat astfel de atmosfera de teroare care domnea în societatea basarabeană. Grupul a fost lichidat treptat, în trei etape, mai întâi fiind arestați câțiva dintre cei mai activi membri: Burlacu și soții Isofie, și condamnați la câte 25 de ani de închisoare. Mai târziu, prin coruperea unor membri ai grupului (Nicolae
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
fiind trimis din nou pe front, unde este rănit pentru a doua oară. Este decorat cu Ordinul "Sfântul Stanislav". Ieșit din spital, el se înrolează în una din cele 16 cete de ostași moldoveni (care vor constitui nucleul viitoarei Armate Basarabene), înființate cu aprobarea generalului Șcerbacev, adjunctul comandantului suprem al armatei ruse. La data de 27 martie 1918, locotenentul Victor Siminel din Regimentul 1 Husari participă în Sfatul Țării, la Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
comandantului suprem al armatei ruse. La data de 27 martie 1918, locotenentul Victor Siminel din Regimentul 1 Husari participă în Sfatul Țării, la Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România, unitățile armatei basarabene și moldovenești sunt înglobate în Armata Română, Regimentul 1 Husari fiind contopit cu Regimentul 10 Călărași. Victor Siminel începe o carieră militară strălucită în Armata Română. Urmează studii militare înalte la Școala de Război din București (1928) și apoi la
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]