8,717 matches
-
de o gingășie, de o delicatețe, de o frumusețe strălucitoare, aș spune. Această dimensiune a creației lui se vede mai ales în literatura pentru copii, foarte bogată, pe care ne-a dat-o acest autor. Fie că este vorba despre basmele, povestirile și volumele de poezii pentru copii!” (Francesca Pini, critic literar, 1995. -text aflat pe coperta a patra a romanului „ȘI TU VEI FI VĂZDUH”, apărut la Edtura Anamarol, București, 2007)
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în asemenea măsură încât omul și vietățile sau omul și florile sau copacii, se înfrățesc, comunică, se simt unul pe celălalt, exact ca în basme, când natura, prin viețuitoarele ei, prinde glas și-și ajută eroii. Faptul că autoarea raportează orice situație, orice caracteristică umană la natură, este deosebit de interesantă. Și aici nu intră neapărat, dimensiunea spirituală, Divinitatea, Creatorul, în mod direct, ci natura creată
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
un suflet. Oglinda este și un obiect fidel, dar și un obiect magic. Ea invită la reflecție, dar și la vis. De multe ori, oglinda e fermecată, îți poți vedea în ea viitorul. Uneori ea deformează realitatea. Trimiterile livrești la basmele cu oglinzi (Albă ca Zăpada) sunt frecvente. Îți trebuie multă imaginație ca să descifrezi misterele oglinzii, dar și pe cele ale tablei din clasă, care poate înghiți, ca o gaură neagră, toți elevii. Și iată cum își justifică Ciob căutările: “Ciob
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
poseda IE eficientă este parțial înăscută, dar și învățată/exersată. IE cuprinde elemente de voință, memorie, empatie și imaginație. Inteligența emoțională este necesară profeților, poeților, preoților, actorilor și desigur politicienilor. Mai mult, IE este prezentă în multe visuri, mituri și basme, calomnii și chiar halucinații. Referință Bibliografică: EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ / Radu Olinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
albastră Și poza ce-a rămas într-un album... Iubire dulce-n întâlnirea noastră! Fermecător popas! În trepte, anii Fugit-au pe poteci cu atâtea vise! Azi, în alb, ne primenesc- castanii! Matilda, fetiță cu priviri aprinse, Din care carte basme eu să-ți spun, În astă zi, pentru aniversare, Și,.. în rostuirea vorbelor s-adun ``Familia``...ce sfântă-adunare!... Se împletesc în ochii mei, cu dorul, Clipite în gesturi moi de zână Și,..nevăzută-i inima-mi în zborul Alintului schițat
17 IULIE de LIA RUSE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380147_a_381476]
-
zâmbesc pe rând. Azi... plâng țurțuri în colțuri goale Și îmbrățișări trecute trezesc dor Speranțe viscolesc în suflet ninsoare Dar soarele zâmbește după fiecare nor, De mâine chiciuri se vor topi pe ram Am să-mi croiesc vise desprinse din basm, Ochii mei vor topi flori de gheață-n geam Cu lumina sufletului și dragostea ce o am. Valentina Geambașu 08.01.2017 Referință Bibliografică: AZI IUBITE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017
AZI IUBITE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380252_a_381581]
-
de bun simț, deși nu sunt așa de inteligentă. Trebuia să-mi închipui că ceva scârțâie. Dar când iubești...Mi-a spus să vin mai devreme, ca să pregătim masa și decorurile din casă. Chipurile, să fie o petrecere ca-n basme. Și tăntălica a căzut în capcană...buf! - Adică... - Cum am ajuns acolo, dumnealui m-a primit de la ușă cu șampanie și pișcoturi, ca la nuntă. Mariei i-a fulgerat prin fața ochilor, acea imagine pe care ar fi vrut-o îngropată
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
nunta personajului principal: Taina (în rochie de mireasă și trăind cununia religioasă în biserica ortodoxă), cu Andrei. Ceremonialul intrării în oceanul tainelor (secretelor) trăite de Taina este prelungit, cu insistență, fiind mult mai lung decât acela de intrare pe tărâmul basmelor noastre fantastice, în care formula introductivă era una pe cât de expresivă (încântătoare, grav-surâzătoare), pe atât de concisă: ,,A fost odată ca niciodată, pe când se potcoveau puricii cu o sută de ocale... Că de n-ar fi, nu s-ar povesti
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
un joc sinucigaș dintr-un orgoliu împins la extrem. Cert este că lista de condiții impusă de liberali pesediștilor și mai nou usediștilor pare a rămâne deschisă pentru noi încercări în condițiile în care primele ar fi rezolvate, ca în basmele cu împăratul câinos care nu vrea să-și dea fata după fiul ploii. Iar ele vizează și umilirea pretendentului, fost partener iubit până mai ieri, ba și defavorizat câtă vreme a funcționat o lege a parității la un ordin de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94076_a_95368]
-
vie; Pe-un ram o gutuie pufoasă Se-ntoarce spre soare, iar mie Îmi pare că viața-i frumoasă. Sub pomi, pe-o bucată de scară Fasolea se-ntinde uscată; E toamnă și satul în seară I-o filă de basm, fermecată ! Bunicul mă cheamă și-mi pune În mână trei prune brumate, Iar soarele-n vie apune În boabele roz, parfumate. Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi
E TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378209_a_379538]
-
așa mai mult decât femeia poate fi, gospodăroasă?! Doamna primar, Ancuța Belu: Da! Mă bucur că spui asta.. Chiar asta mi-am dorit să fac, să încep cu sistematizarea localității, încă de la intrare. Am încercat să fac o atmosferă de basm în timpul sezonului de iarnă, dar nu numai. Sunt foarte multe de făcut, dar unii cetățeni... spun că : ”uite cheltuie banii pe spectacole!”. Cu toate că mai sunt alți cetățeni care își doresc și ei puțină delectare culturală cumva. Fiecăruia am încercat să
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
cifra unu seamănă cu un vrăjitor lungan, cu nasul mare (acesta este nasul) și cu o pălărie țuguiată, ca vrăjitorul din... Dar nu a observat nicio iluminare pe chipul copiilor. Atunci a insistat: - Sau poate că seamănă cu piticul din basmul... Aceeași neclintire pe fețele copiilor. Tăcere din partea ei și a copiilor, când, Dică a spus: - Domnișoară Iulia, noi nu avem în sat pitici și vrăjitori. Nu știm cum arată ăia. Mie mi se pare că cifra unu seamănă cu nea
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
se pare că cifra unu seamănă cu nea Mitică a lu’ Dore, că el are nasu’ mare și căciulă țuguiată! Au râs copiii, a râs mânzește și domnișoara Iulia. Nu se așteptase să fie respinsă cu piticii și vrăjitorii din basme. Nu știa că acei copii nu văzuseră cărți ilustrate de basme. La urma urmei, e bun și ...nea Mitică. Dar copiii au complicat lucrurile, pentru că a intervenit Florina: - Ba seamănă cu nea Gheorghe a’ lu’ Ciorap, că și el are
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
Dore, că el are nasu’ mare și căciulă țuguiată! Au râs copiii, a râs mânzește și domnișoara Iulia. Nu se așteptase să fie respinsă cu piticii și vrăjitorii din basme. Nu știa că acei copii nu văzuseră cărți ilustrate de basme. La urma urmei, e bun și ...nea Mitică. Dar copiii au complicat lucrurile, pentru că a intervenit Florina: - Ba seamănă cu nea Gheorghe a’ lu’ Ciorap, că și el are nasul mare și căciula căzută pe nas, ca ăsta! - Ba nu
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
Probabil că și-o fi spus în gând: uite cum nea Mitică, baba Floarea, Gheorghe al lui Ciorap și toți locuitorii satului învățaseră copiii să rețină și să scrie așa de repede cifrele și literele. Mai bine decât personajele din basme, nevăzute de copii. A acceptat metoda, reușind să întipărească în drăgălașele căpșoare toate literele alfabetului și cifrele necesare operațiilor aritmetice. Imaginația copiilor aducea în clasă tot satul, cu oamenii, vitele, orătăniile din curte. De fapt, tot universul copilăriei participa la
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
Mereu atenți la dorințele privitorilor, realizatorii de azi ai Redacției militare de televiziune Pro patria, refuză să se resemneze. Experiența în munca de televiziune, sinceritatea comunicării, decența gesturilor, demonstrează că demersul jurnaliștilor militari a rămas nealterat. La fel ca în basmul tinereții fără bătrânețe, trecerea timpului condamnă emisiunea militară la nemurire și luciditate. Performanța ei a fost egalată de o singură emisiune: Teleenciclopedia. Existând pentru un public dinamic, într-o armată în continuă schimbare, Redacția emisiunilor militare de televiziune rămâne un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
Dar cu condiția ca ei să ramina o mică minoritate. Dacă nu, Franța nu va mai fi Franța. Suntem totuși, înainte de toate un popor european de rasă albă, de cultură greco-latină și de religie creștină. Să nu veniți să povestiți basme. Musulmanii? V-ați dus să-i vedeți? I-ați privit cu turbanele și djelada-urile lor? Vedeți bine că nu sunt francezi. Cei care propovăduiesc integrarea au un creier de păsărica, chiar dacă sunt foarte savanți. Încercați să integrați uleiul și oțetul
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]
-
Așa este arta: Tinerețe fără Bătrânțe si Viata fara de Moarte” „Ce minune este să trăiești! Sentimentul acesta de plenitudine, de bucurie, îl întregește pe om”. (Constantin Brâncuși) Spectacolul <Tinerețe fără Batrante si Viata fara de moarte>, creat pe structura basmului românesc, spune o poveste actuala despre călătoria în care Fat-Frumos-ul din noi pornește cautandu-se pe șine, urmandu-si menirea, daruindu-se vieții spre bucuria lumii. Un drum plin de obstacolele vieții, cu căderi și ridicări, cu ocolișuri și cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93631_a_94923]
-
această - care în realitate, are loc în noi înșine - este o înșiruire de evenimente minunate. Este un spectacol care vorbește despre Viața și despre alegerile care ne definesc ființă și libertatea. „Tinerețe fără Batrante si Viata fara de moarte” este Basmul Ființei, este basmul devenirii omului. scenariu & regia Ana Pepine Paul Cimpoieru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93631_a_94923]
-
realitate, are loc în noi înșine - este o înșiruire de evenimente minunate. Este un spectacol care vorbește despre Viața și despre alegerile care ne definesc ființă și libertatea. „Tinerețe fără Batrante si Viata fara de moarte” este Basmul Ființei, este basmul devenirii omului. scenariu & regia Ana Pepine Paul Cimpoieru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93631_a_94923]
-
Craiului - adică a Dinastului ce va fi domnit pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-ar putea vorbi pe dată, dacă, purtători ai baghetei magice fiind, i-am putea dezlega limba, graiul din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia perceptibilă, să nu o mai comparăm pe Leni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
adică a Dinastului ce va fi domnit pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-ar putea vorbi pe dată, dacă, purtători ai baghetei magice fiind, i-am putea dezlega limba, graiul din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia perceptibilă, să nu o mai comparăm pe Leni Pințea-Homeag
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
pretinde așa ceva nu poate fi decât un novice, un ignorant sadea, care nu a auzit de perspectivă istorică, de înscriere în context, specific al judecății de valoare etc. etc. Am afirma, într-un atare context, cuprinși de aura mirifică a Basmului, că - deși făurită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (căruia dăruitu-i-a locaș de rugă și de închinare la poalele Muntelui, în Moieciu de Jos) -, Doamna Teatrului Românesc și Mondial de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea: Leni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
evenimente de calitate. Luigi Gageos, directorul EUROPAfest Summer Edition ne-a declarat “Vara dorim să evadăm din orașele mari, să ne bucurăm de natură, de vacanță și de câteva clipe de magie. Am găsit la Sinaia cadrul perfect, locurile de basm prind viață pe acorduri muzicale, invitând publicul larg la seri de răsfăț”. Festivalul Internațional EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Casei Regale din 2005. Ultima ora.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93666_a_94958]
-
pe care le trăim. E bine că avem pe cine da vina. Altfel, ar trebui să ne învinovățim pe noi înșine că nu am stat la „gura sobei” în nopțile lungi de iarnă și nu le-am citit copiilor noștri basme și povești atunci când erau „de-o șchioapă”. Cititul rămâne un pas fundamental în procesul de dezvoltare spirituală, intelectuală și personală. Cu cât mai mult le este indusă copiilor această premisă de timpuriu, cu atât perspectiva lor ca adult se îmbogățește
Tinerii noştri în ipostaze literare. Raportarea la realitate. [Corola-blog/BlogPost/93678_a_94970]