871 matches
-
cârciuma din mahala. Printre lucruri le care lipsesc se numără în primul rând cele care fac parte din zestre: haine, bijuterii, vase de bucătărie, lenjerie. Barbu pescarul a vândut de la mărgelele de urmuz și dimensiuni de alagea și până la ii, basmale, batiste, și chiar șervetele din bucătărie și plap ma de pe pat. A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituie o con dui tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Da masc. Taf ta = mătase lu cioa să și ne te dă. Tă tar că = co joc lung cum pu rtau tă ta rii. Tes lim = pre da re, a pre da, a trans mi te. Tes te mel = basma mare pă tra tă cu câm pul ne gru, galben-roș cat și pe mar gi ne cu flori co lo ra te. Ti vi li chie = haină lungă femeias că fărămâneci. vo tru = mij lo ci tor, pro xe net
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singur lucru: ca pupăza să nu-l mai trezească dimineața devreme. De data aceasta, copilul ia lucrurile în serios, dorind chiar să vândă pupăza, dar totul se termină cu bine, la intervenția unui moșneag care o eliberează. Deși scapă cu basmaua curată, Nică recunoaște în gândul său: ― Când ați ști voi câte a pătimit, sireaca, din pricina mea, și eu din pricina ei, i-ați plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
electric și chiar și materialul, că nici pe acesta nu l-au adus de acasă? Vă bateți joc de munca pentru care vă plătește poporul, furați ca în codru și mai aveți tupeul să veniți aici să vă scoatem noi basma curată! Nu se mai poate. Nu se mai poate! Tovarășul Lascu se liniști, vorbea acum iar calm. S-a așezat la locul său tocmai în clipa în care țârâi din nou telefonul - de data asta, convorbirea se lungi, părea că
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atins limita superioară a dezvoltării sale (speciful fabricii și numele proprietarilor; între paranteze au fost trecuți anii în care a fost înființată respectiva unitate productivă): fabrici de ape gazoase (3) - Brüll S. Abasohn, M. Ellenbegen și Iulius Tecuceanu; fabrici de basmale și casânci (10) - Ștefan Bogoș & Beraru, Societatea Anonimă „Camelia”I. Milcovici (1923), Societatea „Gloria” Leon Grad (1913), frații Găină (1921), Anton Ștefănescu (1902), „Carmen”Altăr Șulensohn, „Cașmirul”frații Ițicsohn, I. Moscovici & Co., „Rozalina”D. Iliapol (1920) și Iliopol Dumitru; fabrica
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
baza unor recomandări. În topul preferințelor erau femeile mai în vârstă, tinerele absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri, legate, printre altele, și de așa-numitele „garanții morale”. Numeroasele unități industriale din localitate - în special fabricile de tricotaj, de postav, de basmale și casânci, precum și cea de panglici și șireturi - au constituit importante debușeuri pentru forța de muncă feminină. Acolo unde inițiativa privată a fost dublată de o solidă pregătire profesională - obținută fie în țară, fie în străinătate - băcăuancele au putut activa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
15) Aha! Aha! Octave (15) O alta ar fi arătat înspăimântătoare în starea în care se afla ea, căci nu purta drept veșmînt decât o biată fustiță, cu un pieptar de noapte dintr-un simplu larhet, pe cap avea o basma galbenă, răsucită pe creștet, care lăsa să-i cadă părul răvășit pe umeri. Și totuși, așa cum ni se înfățișa, strălucea fermecătoare, și întreaga-i făptură nu era decât drăgălășenie și grație. Scapin (16) Acum bănui unde vreți să ajungeți. Octave
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gândim la ce se întâmpla (înainte de 1990) la câte o „simandicoasă vânătoare”, când bieții gonași „azvârleau iepurii în aer, încercând să-i facă să zboare” sau la câte „chirurgii estetice” erau supuse anumite fotografii, numai ca cei implicați să iasă basma curată. Așa că, după modelul binecunoscut, uneori ar fi de preferat să nu cunoaștem prezentul și să te învălui în mister, precum solitarul călugăr din munții Bucovinei. în concluzie, lectura acestor cărți de memorialistică este nu doar incitantă și plăcută, ci
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Olbojan, sustragerea a 40 din cele 90 de cadavre aflate în decembrie '89 în morga Spitalului Județean Timiș. Acestea au fost furate pentru a nu fi cercetate medico-legal. Scopul subtilizării cadavrelor membrilor DIA a fost acela ca Armata să iasă basma curată. Operațiunile au fost, de fapt, mult mai crude și cinice, vizînd și asasinarea răniților aduși la Spitalul Județean Timiș. Aceștia au intrat în spital ca simpli răniți și au ajuns "cadavre la nivelul saloanelor unde ar fi trebuit să
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile. Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale. A binecuvîntat turma frumos s-ajungă cu bine la iernatic și-n primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe Prut. Acela m-a întrebat de ruble. Am sfâșiat pufoaica și i-am făcut o moviliță de bancnote - Toate sunt ale mele? a întrebat cu ochii strălucind a lăcomie. - Da, dar trece-mă dincolo. Le-a adunat într-o basma, a cioplit cu un ciocan și o daltă undeva în acel bordei, probabil ascundea banii și mi-a zis să mă culc. Nu puteam dormi, mă tot gândeam că dacă nu mă trece dincolo, îl tai cu cuțitul. Peste noapte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
îl cuprinse. Îi era milă de ea, de el, de Nicos mirele, de Sofula nu. Sofula învinsese. Și-o amintea venind spre el seara, șchiopătând, în brațe cu Gheorghios care mirosea a lapte și cumva a pui. O să i dea basmaua jos și-o să-i despletească părul ca să-l sărute șuviță cu șuviță. Ce diavol l-a stăpânit până acum? Îi venea să cadă în genunchi, să mulțumească Domnului că scăpase de patimă. Fusese oare fermecat de cineva? Îi va spune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră Constantin Știrbei, marele clucer? Când l-a dovedit Șerban Vodă, pomenit fie-i numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a venit pentru el nașul Dinu, l a scos de la popreală și iată-l iară mare clucer. Mihai Cantacuzino
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o patrulă de jandarmerie, comandată de un ofițer; oamenii își conduceau caii, urcând cu greu povârnișul pe jos; era o căldură dogoritoare, așa că ofițerul mergea în fruntea trupei sale cu o enormă umbrelă deschisă, cu chipiul sub braț și o basma de batist în mână; nu lipsea decât un evantai pentru a completa acest tablou. Tot avansând și după ce am străbătut râpa, traversăm frumoase pâlcuri de boschete și culturi bogate; e pământul de la Stânca, aparținând familiei Roznovanu. Drumul trece pe sub zidurile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a venit cumătru din sus pe la tine, spuse zâmbind fata cea mare, care își lăsase pe mâna bărbatului casa și venise să o ajute pe mamă-sa la treburi și să o mai aline. Era cu părul prins în basma înflorată, deși pe dedesupt purta pânza neagră, iar mâinile, deși muncite, păreau ale unei doamne de oraș. Se întoarse sprintenă pe un călcâi și își făcuse loc pe ușă afară. - Zi-i să intre, tată, ce-l ții la ușă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și n-am dormit, m-am zvârcolit până într-o seară când m-am primenit și i-am fluierat la poartă. Ehei, ce era să mă întindă bunică-tu, dar mamă-ta, bățoasă, nu l-a lăsat, m-a scos basma curată. Atunci am știut că îi eram drag. Din drag cu drag am ajuns să vă avem pe voi trei. Saveto, nu m-am bucurat eu mult de tine, să te văz împlinită, că tare dragă îmi ești. Ei, iacă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vatra cuptorului. Pe plită, un cazan mare cu apă forfotea. O bătrână moțăia pe un pat, iar Antonica robotea încă la așezatul pomenilor împreună cu celelalte femei. Somnul îi fugise de mult, avea ale ei pe cap. Își șterse cu colțul basmalei gura și se uită printre ușa crăpată la patul fetei sale cele mici. Dormea liniștită. Zâmbea. Dar parcă femeile aveau dreptate, se împuținase la trup. Fața i se lungise, iar ochii păreau lăsați. Avea carnea galbenă, mânile îi erau uscate
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
făcut... Vuia satul în vorbă și în râs. - Când a plecat?... - Da’ știe cineva unde?... - Ei, lasă, că nu o să o bocești tu acum... - Iote ce liniște e pe la noi... Pe sub poale de pădure Pleacă o nevestică în lume Cu basma neagră pe cap Singură, fără bărbat. A plecat din al ei sat Cu un prunc de legănat și nimică n’a luat Decât două nume în brață Să se mai aline în viață. Popa Cucoș Căldura se ridica ușor din
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
frumos. Deschise ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia Rariței. ștergarele din geam erau date deoparte, iar sub icoană ardea mica flacără a candelei. Rarița avea basmaua neagră, pestelca albastră îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-ai măritat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să închid ochii. O vedeam printre gene cum se mișca subțirică, aranjând casa gata de noapte. Punea străchinile la scurs și domolea focul. Cânta lin să mă adoarmă. Învelește mămăliga să fie caldă pentru când o veni tata. Își dă basmaua jos. Ce păr de aur are, cât e de frumoasă în fața oglinzii când își desface părul din spic. «Frunză verde garofiță Măi bădiță, măi Ioniță Ardă cămeșa pe tine Cum arde inima în mine, Că-s cu dor și cu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu lua toată lumina. Abia în acea clipă zări, în penumbră, în spatele bătrânului negustor, doi arabi care o priveau surâzând, așezați pe saci doldora ce umpleau toată partea din fund a dughenei. Pe pereți atârnau covoare roșii și negre și basmale brodate, iar pe podea zăceau de-a valma saci și lădițe cu mirodenii. Pe tejghea, în jurul unui cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
salută, mirosul de lână și de mirodenii care plutea în încăpere se făcu simțit îndărătul parfumului de ceai. Marcel rostea cuvintele repede, cu acea voce scăzută pe care o avea ori de câte ori vorbea despre afaceri. Apoi deschise geamantanul, arătă stofele și basmalele, dădu la o parte cântarul și metrul ca să-și poată întinde marfa în fața bătrânului negustor. Își ieșise din fire, ridicase glasul, râdea fără rost, aducea cu o femeie ce vrea să placă dar nu e sigură de ea. Cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
binelea. Prin ferestrele cu gratii din fața lui zărea o curte mică. Argila roșie fusese desfundată de ploaia care se vedea șiroind fără zgomot peste un pâlc înalt de aloes. O femeie trecea ținând întinsă cu amândouă mâinile deasupra capului o basma. D'Arrast se culcă iar, dar în clipa următoare se ridică și coborî din pat, care se îndoi și gemu sub greutatea lui. Socrate intră chiar atunci. - Primar așteaptă afară, domnu' d'Arrast. Dar, în fața expresiei lui d'Arrast: - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cantină, puțoiu ăla pervers. Toalie pare stresat când mă așez lângă el. Se poate vedea. Nu-i niciodată prea vioi, dar gestul care-l dă de gol pe Confratele Toal e că-și bagă buzele-ntre dinți. Pune-i o basma și o s-arate ca bătrâna ta mamă. — Trebuie să ne punem Împreună mințile la contribuție, Împreună Robbo, Îmi spune el pe un ton presant și un acces de nerăbdare Îi străbate silueta rotofeie. Ciocanul a fost găsit. Era Îngropat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]