1,296 matches
-
să-l cuceresc prin puterea Evangheliei Tale.” Broboane de sudoare i se prelingeau de pe frunte, intrându-i în ochi în timp ce-L iscodea pe Hristos cu chipul ridicat. În minte îi răsăriră nenumărate fețe de japonezi. Cu zâmbetele lor firave, îl batjocoreau pe Velasco. Chipurile lor semănau bine cu statuile lui Budha pe care le văzuse în firida întunecată a unui templu din Kyoto. Cu toții într-un glas murmurau: „Japonia nu e bucuroasă de venirea preoților creștini. Japonia nu e bucuroasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Când oamenii bisericii spuneau asemenea cuvinte cu un aer compătimitor, samuraiul avea impresia că era ca și cum un om bogat își arăta dărnicia față de un cerșetor. Nu prea îi plăcea când Buddha în care credeau tatăl, unchiul și soția sa era batjocorit felul ăsta. „Eu nu sunt creștin”, își zise samuraiul clipind. „N-am să mă închin niciodată în fața Hristosului pe care-l preamăresc ei.” Însă, de când primiseră botezul în fața tuturor, japonezii erau nevoiți să ia parte în fiecare dimineață la slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trebui să vadă În moștenirea familiei un blestem. Engleza Îl poate salva. Ar trebui să plece să studieze, să-și lase mintea să colinde liberă. Până atunci Însă, nu trebuie să-și lase spiritul Îngenuncheat de către cei care l-au batjocorit. Atunci, tatăl său i-a dăruit o fotografie cu el și propriul lui tată. Pe spate era scris: „Prin speranță, mintea e Întotdeauna liberă. Onorează-ți familia și nu pe cei care ne-au distrus“. Walter a Încuviințat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vor arde cu foc; iar tu nu vei scăpa din mîinile lor!" 19. Împăratul Zedechia a zis lui Ieremia: Mă tem de iudeii care au trecut la Haldei; mă tem să nu mă dea în mîinile lor, și să mă batjocorească." 20. Ieremia a răspuns: "Nu te vor da; ascultă glasul Domnului în ce-ți spun, căci o vei duce bine, și vei scăpa cu viață. 21. Dar dacă nu vrei să ieși, iată ce mi-a descoperit Domnul: 22. "Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ocară; căci copiii sunt aproape să iasă din pîntecele mamei lor, și totuși mamele n-au putere să nască. 4. Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru rămășița care a mai rămas." 5. Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
5. Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia. 6. Și Isaia le-a zis: "Iată ce veți spune stăpînului vostru: "Așa vorbește Domnul: "Nu te spăimînta de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. 7. Căci voi pune în el un duh de așa fel încît, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în țara lui; și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile și pămîntul! 17. Doamne, pleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 18. Este adevărat, Doamne, că împărații Asiriei au pustiit toate țările și țările lor, 19. și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mîinile omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei. 22. Iată cuvîntul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: "Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește și își bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine. 23. Pe cine ai batjocorit și ai ocărît tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul, și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel; 24. prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, și ai zis: "Cu mulțimea carălor mele, m-am suit pe vîrful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine. 23. Pe cine ai batjocorit și ai ocărît tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul, și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel; 24. prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, și ai zis: "Cu mulțimea carălor mele, m-am suit pe vîrful munților, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalți, cei mai frumoși chiparoși ai lui, și voi ajunge pe culmea cea mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Egipt; apoi Asirianul l-a asuprit fără temei. 5. Și acum, ce am să fac aici, zice Domnul, cînd poporul Meu a fost luat pe nimic?" "Asupritorii lui strigă de bucurie, zice Domnul și cît e ziulica de mare este batjocorit Numele Meu. 6. De aceea, poporul Meu va cunoaște Numele Meu, de aceea va ști, în ziua aceea, că Eu vorbesc și zic: "Iată-Mă!" 7. Ce frumoase sunt pe munți, picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
necontenit! 6. Iată ce am hotărît în Mine: Nici gînd să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi. 7. Pentru nelegiuirile voastre, zice Domnul și pentru nelegiuirile părinților voștri, care au ars tămîie pe munți, și M-au batjocorit pe înălțimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut." 8. "Așa vorbește Domnul: "După cum cînd se găsește zeamă într-un strugure, se zice: "Nu-l nimici, căci este o binecuvîntare în el!" tot așa, și Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mândrii personale. Nu admiteam deci nu numai necinstea fățișă, dar nici aranjamentele cele mai nuanțate care sunt în obiceiul celor mai cinstiți dintre noi. Irina, bineînțeles, că oricând, îmi împărtășea părerile. Fuseseră sute de discuții și totdeauna râsese și ea, batjocorise și ea, desprețuise și ea. Asta n-o împiedecase odată să mă întrebe fără de nici o îndoială: "Prietena mea Florica (o prietenă oarecare, pe care abia o suportam) e amenințată la profesorul X, camaradul tău de școală. Insistă tu s-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ca la febra tifoidă: temperatură mare, stare generală de prostrație, lipsă de poftă de mîncare." Suntem exasperați contra lui. Vrasăzică, iar încearcă să ne aducă bănuieli. Nici măcar să nu reușim să avem certitudinea că tifosul este exclus! După ce pleacă, îl batjocorim între noi din toată inima: Cine l-a mai făcut și pe ăsta doctor! Habar n-are! (Parcă doctorul Bogdan știuse ceva!) Si, pe deasupra, și încăpățînat!" Ioana e tot așa de indignată ca și mine. Dar printr-un curios joc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
într-o țară aidoma Franței. Se simt rușinați că părinții lor imitaseră prost modelele pariziene, sau le imitaseră numai în parte. Prezentul li se pare abominabil iar trecutul plin de "spectre retrograde". Tradiția portugheză, o rușine națională care se cerea batjocorită în văzul lumii. De aceea, în loc să-și găsească îndreptar în Camoens, și-l găsesc în Victor Hugo, idolul tinerei generații. Hugo este francez, este modern, este revoluționar. A vorbit despre umanitate. A suferit din pricina tiraniei. Modelul perfect al generoșilor de la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de inchiziția secolelor 12 - 18 când oamenii de știință au arătat locuitorilor acestei planete marile descoperiri ale timpului respectiv, contribuind la abolirea unor teorii ce desorienta Întreaga societate, slujitorii teribilei inchiziții În numele credinței În Dumnezeu pe care-l ignorau, arestau, batjocoreau, maltratau iar În final asasinau pe toți filozofii, astronomii și alți oameni ce contribuiau prin cercetările lor la emanciparea societății: aceștia sub bestiale schingiuiri refuzau să retracteze adevărul științific...! Numai când mă gândesc la sărmanul Giordano Bruno,(1548 - 1600)...!” „Întradevăr
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gardienii ce formau escorta Înjurând tot timpul, forțându-i să mănânce repede pentru a relua lucrul...! Tony Pavone era necăjit, dezorientat, pe deasupra flămând: porția lui o oferea altora, preferând moartea prin flămânzire, o moarte lentă, perfect conștientă decât să-și batjocorească ființa acceptând lăturile otrăvitoare ce erau distribuite În bătaie de joc, pentru ai umili...! Era adevărat. Atunci când fusese transferat din carantină la secția muncitorilor și căpătase acele castroane pline cu mâncare i se păruse ceva mai comestibilă. Dar nu era
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de multe ori o ofeream celor cu nu știau să rabde de foame, am Început să mă Îngrijorez. Cu toată rezistența mea la flămânzire, Începusem să am unele amețeli și Începusem să suport foamea hotărât să mor decât să-mi batjocoresc ființa cu lăturile oferite arestaților. Jumătatea sfertului pâinii de un kilogram, Îmi ridica moralul și o savuram cu Încetul În tot cursul zilei respective, cu speranța zilei de mâine, ce nu va Întârzia să vină...! Într-una din dimineți, am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lesne de azi pe mâne, cu împletitură și cusături, o leacă de gospodărie orânduită. Și abia acum, după optsprezece ani împliniți, începu să fie mângâiată de un vis de fericire. Căci de ani, trăind singuratică între femeile mahalalelor, rănită și batjocorită de priviri, rar auzind o vorbă bună, de ani se mângâia gândindu-se că vor veni pentru ea zile de fericire și de noroc. De ani se mângâia nădăjduind. Iar acuma deodată intrase în împărăția visului. Ascultase cu sufletul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iar voi nu faceți nimic, de parcă nu v-ar aștepta Dumnezeu în ziua Judecății ca să vă ceară socoteală. Ca și cum Dumnezeu n-ar avea ceva mai bun de făcut decât să vă sprijine împotriva vrăjmașilor voștri, când voi lăsați să fie batjocorit cuvântul Său și acela al Trimisului Său, Domnul să-i dăruiască rugăciunea Sa și mântuirea Sa! Când, pe străzile forfotind de oameni din orașul vostru, femeile se preumblă fără văl, oferindu-și obrazul și părul privirilor necuviincioase a sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
patru chipuri prelungi peste care se așternea aceeași neliniște pe care șeicul o întărâta fără milă. — Plecați, porniți în pribegie, lăsați-L pe Dumnezeu să vă îndrume pașii, căci dacă veți accepta să trăiți într-o țară în care sunt batjocorite învățăturile Credinței, în care sunt aduse insulte în fiecare zi Cărții Sfinte și Profetului - rugăciunea și mântuirea să fie cu El! - veți arăta un chip degradant al islamului, despre care Cel-de-Sus vă va cere socoteală în ziua Judecății. Stă scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
castilienilor. De atunci, el nu și-a mai regăsit dreapta judecată. Dar cele ce tocmai s-au întâmplat nu îi privesc nici pe Mohamed, nici pe Warda, și nici măcar pe acea nefericită de Mariam; întreaga comunitate granadină din Fès e batjocorită de Zeruali. Trebuie să ne batem, fie și pentru fiica acestei rumiyya. O comunitate se sparge de îndată ce consimte să-l abandoneze pe cel mai slab dintre membrii ei. Puțin mai contau acum argumentele; atitudinea lui mă făcea iarăși să sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Maiestatea Sa cu asemenea lucruri! Am sărutat mâna monarhului și am ieșit. Harun mă aștepta după gardul de fier al palatului. — Știi că tocmai ai făptuit o crimă împotriva Legii lui Dumnezeu? De la prima aruncătură de ochi, pricepuse că fusesem batjocorit și încerca să mă mângâie în felul lui. Am grăbit pasul fără să zic nimic. A stăruit: — L-am auzit de curând pe un șeic de vază susținând că majoritatea suveranilor din vremea noastră, dacă nu cumva chiar toți, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se întinde ca lepra, ajungând să întineze conceptul de cinste și regulile civile - gâfâia, smulgându-și furios barba. Când cel aflat la conducere e corupt, când este un exemplu de decădere morală, cinstea suferă o jignire... o injurie... Virtutea e batjocorită, modestia ajunge vrednică de dispreț... — Ascultă-mă, interveni Antonius cu glas domol. Trebuie să înțelegem că în istoria Romei a început o nouă epocă, și această epocă are o taină a ei. Taina ne-a fost dezvăluită: acum împăratul poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
toiul confuziei, al prafului ridicat și alergăturii, să ia o gură de înghețată. Și când încercă, proteza, destabilizată de atâta activitate, i se desprinse de pe gingii. Agățată în înghețată, rânjea oribil către ea, ca un desen înfricoșător: dinți de schelet batjocorind-o, încoronând muntele de ciocolată, ca un afront adus vârstei sale înaintate. Oripilată, Ammaji aruncă cornetul și, confundându-l cu alunele sale preferate învelite într-un sul de hârtie, Maimuța își îndreptă atenția către ea, puse laba pe cornetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
membru sedentar al altei specii, pe care îl zăriseră pe domeniul lor obișnuit, cu o oarecare neliniște și păstraseră o distanță prevenitoare, rânjindu-și dinții decolorați și grotești, strâmbându-se și cleventind ca să-și arate, urâcioase, nemulțumirea, și să-l batjocorească. Fără să fie deranjat de maimuțăreala lor și, chiar bucuros de o nouă distracție, Sampath le întoarse jocul murdar, chiuind și urlând. — Huuuu, huuu, strigă, rostogolindu-și ochii în cap și umflându-și obrajii într-un mod care părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]