1,734 matches
-
aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène; și din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei așezări similare. Un obiectiv este clasificat ca monument
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
focale ale Pieței centrale din Orașul Vechi (Centrul istoric) din Cracovia. Turnul este singura parte rămasă din Vechea Primărie (Ratusz, a se vedea pictura, de mai jos), demolată în 1820, ca parte a planului orașului pentru a lărgi Piața Centrală. Beciurile sale odinioară au găzduit o închisoare cu cameră de tortură medievală. Construit din piatră și cărămidă la sfârșitul secolului al XIII-lea, turnul masiv gotic al Primăriei se înalță la 70 de metri înălțime și se apleacă doar 55 de
Turnul Primăriei din Cracovia () [Corola-website/Science/329238_a_330567]
-
funcție prin decret guvernamental, însă și-a continut activitatea pastorală cu și mai multă intensitate.” În toamna anului 1948, a făcut peste 600 de vizitații canonice și a predicat în satele arhidiecezei sale. A fost arestat și aruncat într-un beci fără lumină, umed și rece, fără să i se dea apă și mâncare, timp de două zile, pentru a fi intimidat. Apoi a fost eliberat și obligat să nu mai predice. Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
reușit să trimită câteva scrisori prin părintele Ciubotariu (călugăr ortodox convertit la greco-catolici) care a reușit să le ducă la Nunțiatură"”. De aici Ioan Suciu a fost ridicat în mai 1950, și dus, de acolo, din nou la București, în beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor și unor groaznice torturi, iar apoi la închisoarea "Văcărești" și, de unde, în cele din urmă, în octombrie 1950, odată cu episcopul Ioan Ploscaru, luat de la Jilava, a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marmației
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
alta a curții interioare se aflau câteva încăperi rezervate cârciumii, bucătăriei și locuinței călătorilor de vază. Pe jumătate din latura estică se aflau trei încăperi, iar pe jumătatea corepondentă a laturii vestice alte două camere și intrarea boltită a unui beci; astfel, pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spațiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu. În timpul primului război mondial, acoperișul hanului a ars, dar a fost refăcut după aceea. Hanul
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă de pruni, cu un beci de câțiva zeci de metri lungime, hambare, grajduri mari în partea din spate, velnițe de rachiu etc. Aici s-au ținut și baluri. După Revoluția din decembrie 1989, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost închisă temporar pentru restaurare
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
casei. Cărțile din casa memorială au fost adăpostite la școala din sat care poartă numele poetului. În anul 2008, pe locul unde s-a aflat Casa memorială „Dimitrie Anghel” nu mai era decât un morman de moloz, resturi dintr-un beci, toate acestea fiind năpădite de buruieni care aproape că le ascundeau cu totul.
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
din 1885. În 1902, forma inițială a bisericii interioare este modificată într-o oarecare măsură, prin restaurările întreprinse de arhitectul austriac Karl Romstorfer. În prezent, pe lângă biserica interioară (înaltă de 36 de metri), complexul mănăstiresc mai include ruine de chilii, beciuri, clopotnița, zidul de incintă cu fortificații și turnuri. Secolul al XIX-lea reprezintă perioada de maximă înflorire pentru Solca, prin apariția câtorva obiective care vor transforma radical din punct de vedere economic, cultural și turistic mica localitate bucovineană. În acest
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de Bere Solca, una dintre cele mai vechi fabrici de bere din țară. Producerea berii în Solca este însă mult mai veche, datând probabil de la începutul secolului al XVII-lea, când călugării de la mănăstire produceau deja bere. Depozitele fabricii utilizează beciurile mănăstirii, situată din imediata vecinătate. Acesta este unul din motivele pentru care administrarea fabricii a fost făcută de către Fondul Bisericesc greco-ortodox al Bucovinei, care a arendat-o diferitor comercianți de-a lungul timpului. Timp de un secol, producția fabricii a
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada posterioară era o galerie deschisă. Sub casă se afla un demisol înalt. Clădirea, împreună cu beciurile, a fost demolată ilegal în primăvara anului 2014 de către proprietarii actuali care se angajaseră să restaureze monumentul.
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
din bugetul orașului Cracovia (cu venituri de 2.150 milioane de zloți în 2006) alocată pentru cultură și facilități de agrement. Există peste o sută de pub-uri și baruri în apropierea Pieței centrale din Cracovia, multe dintre ele în beciurile clădirilor istorice, fiecare cu propriul său caracter și atmosferă intimă. Multe dintre acestea sunt dedicate pentru muzică live.
Cultura Cracoviei () [Corola-website/Science/329503_a_330832]
-
sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, s-a aflat la Hârlău și a declarat că lucrările de restaurare a picturii din Biserică stefaniana și a ruinelor Curții domnești trebuie
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă, cană pentru țuică,vin, moare de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
șapte moșii: Șipote (din jud. Iași) de peste 2.000 fălci, Bârzești și Muntenii de Jos (jud. Vaslui), Ivăncăuți (jud. Dorohoi), precum și cu vii de pe dealul Bucium, case și locuri cu bezmăne. În curtea mănăstirii au fost construite chilii, case egumenești, beciuri și alte anexe utile pentru călugări, dar și pentru oaspeții de rang înalt ai mănăstirii. Deoarece se degradaseră în timp, casele egumenești au fost complet refăcute în jurul anului 1786 de către arhimandritul Iacov. Prin anul 1724 exista în curtea mănăstirii o
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
ca filie Biserica Sf. Lazăr. Cu timpul, construcțiile din incinta sa s-au deteriorat, clădirile anexe fiind demolate prin Planul de sistematizare a Centrului Civic al Iașului, din anul 1983. Au scăpat de buldozerele regimului comunist biserica, turnul-clopotniță și un beci lipit de acesta. Pe locul acestora au fost construite blocuri și un parc. Construirea noilor edificii a afectat structura de rezistență a bisericii, ca și acoperișul acesteia. Între anii 1994-2004, a fost consolidată și restaurată pe interior și pe exterior
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
1715 întru pomenirea lui Miron Barnovschi Voievod: "Lăudați pre Dumnezeu în glas de trâmbiță. Acest clopot (s-a turnat) întru pomenirea lui Io Miron Barnovschi Voievod. Leat 7223". Funcționând anterior ca mănăstire, în incintă au fost construite chilii, case egumenești, beciuri și alte anexe utile pentru călugări și pentru oaspeții înalți care vizitau Iașul. Clădirile inițiale din secolul al XVII-lea s-au deteriorat în timp și au fost refăcute în anul 1786 de arhimandritul Iacov. În aceste chilii a funcționat
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
adâncă. Cu timpul, construcțiile din incinta fostei mănăstiri s-au deteriorat și mai mult, clădirile anexe fiind demolate prin Planul de sistematizare a Centrului Civic al Iașului, din anul 1983. Au scăpat de buldozerele regimului comunist biserica, turnul-clopotniță și un beci lipit de acesta. Pe locul acestora au fost construite blocuri și un parc. În prezent, din construcțiile anexe mai există doar câteva ruine ale nivelului inferior al unor chilii lipite de turnul de la intrare, precum și o pivniță adâncă aflată sub
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
și un parc. În prezent, din construcțiile anexe mai există doar câteva ruine ale nivelului inferior al unor chilii lipite de turnul de la intrare, precum și o pivniță adâncă aflată sub fosta casă egumenească. Aflat lângă intrarea într-un bloc nou-construit, beciul are intrarea închisă.
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (secolul al XIX-lea), strămutată din satul Olari și aflată acum în cimitirul din Bordenii Mici; (1730, reconstruită în 1820) din Scorțeni; și (secolul al XVI-lea), ansamblu alcătuit din beciurile casei domnești, ruinele chiliilor de pe latura de est a incintei și din zidurile celor două incinte.
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
donație nimic din ce a deținut, începînd de la pămînturi, case, conace și pînă animalele pe care le avea. Pînă și roadele pămîntului pe care le avea în hambare, precum și o căsuță pentru pindar (paznic), un saivan, grajduri pentru căi, un beci de piatră și closete. „Au fost oameni foarte bogați, care au stăpînit moșii întinse prin părțile locului. Iar moșiile se întindeau și pe raza actualelor comune învecinate. În momentul de față mai trăiesc și descendenți ai unora dintre aceste familii
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
a participat personal la torturarea unora dintre cei arestați. Demostene Andronescu, reținut pe 10 noiembrie 1956, își amintește: După Revoluție, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a strâns mai multe mărturii ale celor care au supraviețuit anchetelor din beciurile Securității: „Enoiu a fost unul din personajele sinistre ale anilor 1956 și nu există nimeni dintre studenții arestați atunci care să fi scăpat de bătăile lui Enoiu”; „Altcineva nu m-a bătut, altcineva nu m-a lovit în timpul anchetei, decât
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str. Ștefan cel Mare nr. 12) (...) în bună stare de locuit, în curtea casei se află fântână cu apă, beci, grajd și locul cu pomi fructiferi, împrejmuit cu gard de scândură, după întinderea și stăpânirea veche și actuală. Casa o am proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
secolului al II-lea î.Hr. , primul cunoscut fiind construit de nefericitul tribun Gaius Gracchus în anul 123 î.Hr. Termenul a ajuns să fie aplicat oricărui loc desemnat pentru conservarea bunurilor; astfel a fost folosit de multe ori pentru a desemna beciuri () dar ar fi putut fi de asemenea aplicat locurilor în care opere de artă au fost stocate, chiar la o bibliotecă. Unele horreum-uri publice funcționau oarecum ca băncile, în cazul în care obiectele de valoare putea fi stocate, dar clasa
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor. În ciuda vechimii satului, dezvoltarea demografică a decurs destul de lent, înregistrându-se în 1816 - 50 de familii, în 1930 - 113 familii, în 1969 - 162
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
8 x 17,0 m. Fundațiile sunt din blocuri de gresie calcaroasă, cu lățimea egală cu cea a zidurilor ce se sprijină pe ele și adâncime de fundare cuprinsă între -1,10 m și -4,50 m. Clădirea are un beci la adâncimea de -3,67 m. Pereții sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din lemn, iar acoperișul din lemn cu învelitoare din tablă. În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit din beton, în
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]