889 matches
-
informat și dotat cu spirit de discernământ. Un alt studiu, declarat de estetică literară, Câteva note despre inducția poetică (1930), avansează, într-o argumentare naivă, puncte de vedere personale asupra „stării de poezie”. C. este și autorul unor volume de beletristică, dintre care două cuprind amintiri și foiletoane sub titlul Din viața scriitorilor (1937), iar celelalte adună aproape toate versurile publicate în periodice: Cântecele mele (I-II, 1922-1924), Priveliști și reverii (1929), Astrale (1931), Muguri (1935), Peisagii și simfonii (1936), De
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Xenopoulos. De asemenea, Emanoil Bucuța traduce câteva dintre scrierile în engleză ale Reginei Maria (Casele mele de vis, Un vis în vise, Copila cu ochi albaștri) și un text din franceză al Elenei Văcărescu (Casa Văcăreștilor). Mult mai prezente decât beletristica propriu-zisă sunt, în revistă, critica și istoria literară. Emanoil Bucuța, un neobosit cronicar al fenomenului literar, publică aici, deseori fără a le semna, numeroase note, recenzii și comentarii despre cărți și autori. El scrie cu discernământ și finețe despre Romanul
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
care aparțin exprimării artistice. După C., frumosul reprezintă o armonie; scopul prim al artei se află în ea însăși, un altul fiind educația. Fantezia creatoare, căreia i se cere supunere față de rațiune, ar afla un sprijin în știință, iar obiectul beletristicii ar îngloba tot ceea ce poate fi exprimat în cuvinte, dar cu respectarea legilor morale. Corecțiile pe care C. le-a făcut etimologismului latinist se datorează și perspectivei oferite de cunoașterea folclorului, pe care l-a studiat încă din 1831, când
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care îi relativizează statutul și
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Sau lui Havel, care a scris în închisoare o reflecție asupra "puterii misterioase a cuvintelor" (octombrie 1989). Autorii contemporani din Europa Centrală ar avea multe de spus asupra acestui subiect: aceste societăți au o tradiție activă a scrisului și a beletristicii pe care comunismul, conservator de forme și în particular de norme mediatice din secolul trecut, a protejat-o, împiedicînd expansiunea imaginii și a cultelor audiovizuale (asociate cu imperialismul occidental și cu otrăvurile lui). Vom reveni asupra acestei perioade. Permiteți-mi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
medic, ei acordă preocupărilor literare o parte din viața lor pentru că "acolo unde este dragoste de om acolo este și dragoste de artă". În comparație cu marile realizări ale medicinii, creațiile literare ale medicilor ocupă un loc mult mai modest. Invadarea tărâmurilor beletristicii de către medicii scriitori nu riscă să trezească gelozia scriitorilor profesioniști. Medicii scriitori au abordat toate genurile literare roman, proza scurtă, poezia, genul dramatic, memorialistic, eseul. La "întrebarea" scrisul este o ocupație frecventă a medicilor? răspunsul este afirmativ. Evident, afirmația nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
este una eclectică; doar articolele lui C. Mille mai pun în discuție problemele estetice pe care, cu puțini ani înainte, „Adevărul literar” le dezbătuse cu atâta aprindere. A.i. este, astfel, o revistă în care locul cel mai important îl ocupă beletristica de divertisment, iar scopul celor ce scriu critică literară este acela de a culturaliza, de a „vulgariza”, pentru a face publicația accesibilă unui număr cât mai mare de cititori. Alături de Mille, adept al criticii lui Gherea, preocupat de evoluția literaturii
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
Debutează cu versuri în 1966, la revista „Familia”, iar primul volum, Cartea nunților, îi apare în 1968. Poet în afara oricărei grupări sau clasificări literare, M. este în același timp unul dintre eminenții traducători contemporani, publicând aproape cincizeci de volume de beletristică, filosofie, religie, critică și istorie a artelor, transpuse din autori precum T. S. Eliot, Boris Vian, V.-L. Saulnier, B. Fundoianu, K. E. Gilbert și H. Kuhn, Wladislaw Tatarkiewicz, Erwin Panofsky, R. Wittkower, H. Zimmer, Jean Filliozat, J. Evola, L.
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
lector la Centrala Editorială (1986-1990). Între 1990 și 1994 a fost atașat cultural la Ambasada României din Moscova. În 1999 i-a fost acordat de către Editura Univers Premiul „Fidelitas” pentru excelența traducerii. A tradus mult din limba rusă - texte de beletristică, folclor, poetică și stilistică, debutând cu O pânză în depărtare (1967) de Valentin Kataev. A dat versiuni românești la câteva romane ale scriitorului Cinghiz Aitmatov: Vaporul alb (1972), Cocorii timpurii (1977), Cântecul stepei, cântecul munților (1989), Eșafodul (1991). A transpus
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
îngr. și pref. Dan Berindei, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Simonescu, București, 1967; Scrisori. Note de călătorie, îngr. Augustin Z. N. Pop și Dan Simonescu, București, 1967; Scrieri, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1967; Opere, vol. I: Beletristică, studii literare, culturale și sociale, îngr. și introd. Dan Simonescu, București, 1974, vol. II: Scrieri istorice, îngr. și introd. Alexandru Zub, București, 1976, vol. III: Oratorie I, partea I, îngr. Vladimir Diculescu, București, 1983, partea II, îngr. Vladimir Diculescu, introd
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
cronici dramatice și articole despre teatru. Din repertoriul teatral (prezentat și comentat la rubrica „Teatrul Bucureștilor”) au apărut fragmente din Saul de Vittorio Alfieri, în traducerea lui C. Aristia, elogiată de C. Negruzzi într-o scrisoare către redactor. Partea de beletristică mai cuprinde traduceri semnate de Heliade (Ultimele zile ale Pompeii de E. Bulwer-Lytton) și de C. Filipescu (Ahasverus de C. F. D. Schubart). Câteva poezii a publicat C. Negruzzi, dintre care una e o prelucrare după Hugo (Uriașul Daciei). Fără a
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
el Însuși nu urmărește să-l preconstituie teoretic, deci să spună: voi scrie În termenii aceștia! și pe urmă să lucreze. Pur și simplu, am senzația că asistăm la un moment de acela din istoria literaturii, luată În sens larg, beletristică/nonbeletristică, În care un gen secundar, sau un gen care-i la jumătatea sau la treimea distanței Între nu știu câte moduri de a scrie, este produs. Bineînțeles că-i prea mare miza să prevăd dacă acest tip de discurs va fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în scenă la Galați abia în 1966. Ioana d’Arc (1937), Năluca (1940, o dramatizare a subiectului din Scrisoarea de dragoste) au fost numai publicate, iar piesele din volumul Trei comedii (1940) au fost difuzate la Radio. La hotarul dintre beletristică și literatura de popularizare stă, ca și multe alte prelucrări ale lui D., Povestea neamului românesc (I-II, 1978-1979). Informația istorică este completată și animată cu ajutorul ficțiunii, în texte atractive, fără excese ținând de didacticism. Principalele romane ale lui D.
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
politic [...], nu încă timpul răbdător al lecturii”, redacția își propune să îmbine „temele literaturii cu cele ale actualității civice, manifestându-se drept un combatant decis în favoarea idealului democratic”. Profilul, prin tradiție, literar, și caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru, film, muzică, arte plastice, filatelie, sport, precum și articole pe teme economice. În dorința de reașezare a valorilor după noi repere, politica editorială urmărește participarea scriitorilor românilor din afara granițelor, difuzarea
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Cipariu, Al. Papiu-Ilarian, Al. Roman, Nicolae și Aron Densușianu, N. Petra-Petrescu, Gh. Sion, B.P. Hasdeu, I.G. Sbiera, G.I. Ionnescu-Gion, At.M. Marienescu, N. Iorga, Iosif Blaga ș.a. Același efort de reunire a colaboratorilor s-a manifestat în toate privințele: folclor, beletristică, istorie și critică literară. În acest fel, urmând tradiției de la „Gazeta de Transilvania”, F. a militat pentru crearea condițiilor necesare realizării unei unități spirituale a românilor. Revista a publicat literatură populară culeasă nu numai din zonele Transilvaniei, dar și din
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
aliniat cu timpul, după 1880, orientării maioresciene, nu fără a-și manifesta și unele rezerve, care se vor face simțite în ortografia adoptată de revistă. Domeniul în care F. și-a câștigat merite incontestabile rămâne cel al literaturii. Interesul arătat beletristicii are și o latură subiectivă. Iosif Vulcan era, în 1865, un om cu veleități literare și cu proiecte ambițioase. Ceea ce primează însă este înțelegerea necesităților vremii. Revista apare într-o epocă de puternice frământări naționale. Realizarea îndreptățitelor deziderate ale românilor
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Pompiliu, V.B. Muntenescu, Justin Popfiu, V. Ranta-Buticescu, I.Al. Lapedatu, Maria Bosco-Suciu și atâția alții s-au strâns în jurul F., colaborând cu versuri, nuvele și romane, cu publicistică pe cele mai variate teme, cu articole de critică și istorie literară. Beletristica primilor ani se caracterizează printr-o juvenilă înflăcărare romantică, temele fiind alese cu deosebire din istorie. Este o literatură tendențioasă, uneori polemică, și din această cauză cu evidente exagerări, de multe ori nerealizată artistic, apropiată câteodată, sub aspectul formei, de
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Artur Stavri, Gheorghe din Moldova, Petru Vulcan, Radu D.Rosetti, H.G. Lecca, G. Murnu. Spre deosebire de alte publicații literare sau politice („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”), în ale căror pagini a apărut o literatură încadrată, în ansamblul ei, în așa-numitul realism popular, beletristica din F. are un caracter eterogen, în linia orientării generale a lui Iosif Vulcan. Coloanele revistei au fost deschise tuturor orientărilor și tuturor colaboratorilor (de unde și marile fluctuații de valoare artistică), într-o simbolică încercare de cuprindere a majorității aspectelor
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
basme și povești culese de I. Pop-Reteganul, George Catană, Laurențiu Ciorbea, C. Giurgescu, Iulian Puteciu, Iuliu Tuducescu, I. Roșu al lui Marcu, N. Demenescu, Elena Georgescu. Cei mai mulți dintre acești culegători erau învățători în satele din Banat și din sudul Ardealului. Beletristica publicată reflectă ideea potrivit căreia era necesară o literatură accesibilă, cu un caracter moralizator. Ca urmare, versurile și proza sunt, de cele mai multe ori, de un nivel artistic modest: anecdotele lui Petre Dulfu și I. Pop-Reteganul, versuri ale poeților locali Al.
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
istoriei recente în romane și în proza eseistică. În structura revistei se întâlnesc, alături de cronica literară asigurată de Adrian Dinu Rachieru, o rubrică de scurte recenzii sau semnale editoriale, precum și articole de istoria literaturii semnate de Mircea Tomuș. Paginile de beletristică cuprind proză de Mircea Sântimbreanu, Laurențiu Cerneț, Aurel Gheorghe Ardeleanu, Ion Dumitru Teodorescu, Mihai Moldovan, Adrian Munțiu, eseuri de Milorad Bențe, Eugen Dorcescu, D. R. Popescu, fragmente de roman și de piese de teatru de Radu Theodoru, Dan Tărchilă și
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
1 august 1877 și 7 iunie 1878. Dintre numeroasele periodice ivite în anii Războiului pentru Independență, G. este o publicație care se adresează unui cerc larg de cititori. Programul e în întregime literar, urmând să se publice, în primul rând, beletristică „populară”, adică accesibilă, și „morală”, aptă de a dezvolta sentimente cum sunt iubirea de familie sau patriotismul. Partea publicistică, reprezentată de o „Cronică săptămânală”, discută evenimentele politice din țară și din străinătate; o serie de articole cu caracter biografic sunt
GLOBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287298_a_288627]
-
1993). După ce rezumă diferite teorii ale fantasticului datorate lui Roger Caillois, Marcel Brion, René de Solier, Tzvetan Todorov, H. P. Lovecraft, Ion Biberi și Adrian Marino, autorul pune în relație fapte de biografie eliadescă (perioada de ucenicie, în special) cu beletristica sa, detectând semnificații care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001) vor relua
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
un „studiu istorico-filologic”, Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid. Propunându-și un scop didactic bine precizat, a întocmit, alături de I. Negrescu, o antologie din literatura română, cu un glosar în limbile rusă și germană (Chișinău, 1921). Singura carte de beletristică a lui H., Vrăbioiul alb... și alte păsări, apărută în 1936, a fost reeditată, cu unele modificări, la Chișinău (1943) și la Iași (1972). Majoritatea schițelor și nuvelelor din acest volum surprind într-o manieră aproape cehoviană scene grotești din
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
și-a petrecut o zi Întreagă, Împreună cu alți prieteni, căutând volumele de care credea că va mai avea nevoie. Le-au Încărcat În Trabis (trăbănțele) și le-au transportat acasă. Nu era doar literatura din științele sociale, ci și literatura beletristica. Ultimele cursuri la Parteihochschule Karl Marx au fost duse până la capăt (mai 1990) și au fost eliberate certificate valabile de Încheiere a studiilor. Dar seminariile erau din ce In ce mai puțin frecventate, foarte mulți părăsind școală În acele zile. Dacă acest lucru s-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, revistă apărută la Silistra, lunar, din ianuarie 1934 până în februarie 1935. Este editată sub conducerea unui comitet, în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]