1,091 matches
-
alte categorii de intelectuali. În primul rînd, profesioniștii diferitelor sectoare de activitate (științifice, culturale sau sociale) pot participa la această acțiune, prin competența cu care dezvoltă posibilitățile de expresie în domeniile pe care le reprezintă. De asemenea, în cazul stilului beletristic, un rol deosebit îl au scriitorii de valoare care aduc în atenție sau creează fapte de limbă deosebite de uzul comun. Sub masca activității de cultivare a limbii se pot manifesta însă și tendințe care nu corespund unor scopuri autentice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
libertății lingvistice rămîne valorificarea virtualităților sistemului iar nu agresarea lui. Numeroase posibilități de inovare se pot naște însă prin depășirea normei limbii, nu a tuturor norme-lor, ci a normelor care funcționează diferit în diviziunile geografice și sociale ale limbii. Stilul beletristic uzează în mare măsură de acest mijloc, dar el este prezent în toate stilurile și sectoarele limbii. Astfel, de exemplu, norma limbii române cere ca formula de salut pentru perioada zilei să fie Bună ziua, deși sistemul limbii române nu conține
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvinte, încît trăsăturile semantice, flexionare, combinatorii și fonetice ale cuvintelor imprimă nivelului sintagmatic, frazal și textual un anumit aspect. Îndoielile în legătură cu posibilitatea traducerii eficiente privesc, în special, două tipuri de texte: pe cele poetice și pe cele filozofice. Limbajele stilului beletristic, îndeosebi cel poetic, valorifică în mod expres particulăritățile limbii, inclusiv pe cele care țin de latura fonetică, de îmbinările sintactice sau de topică, iar aceste particularități nu se pot reda, în principiu, pe terenul altei limbi care are alte trăsături
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și mai mult identificări ale unor arii semnificative atribuite în cadrul spațiului cognitiv construit de gîndirea filozofică. Poezia se exprimă prin limbajul poetic, care este încadrat în stilul beletristic, realizabil discursiv printr-o varietate foarte mare și caracterizat în principiu printr-o folosire a elementelor limbii altfel decît în mod obișnuit. Raportînd la aceasta constatarea că apropierea de filozofie se atestă la poezia care cultivă idei filozofice, ar însemna
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin formă, iar nu numai prin conținut, personalitatea sa, aptitudinile și opțiunile sale în modul de a scrie 335. Acest aspect îndepărtează într-o oarecare măsură stilul operelor filozofice de cel al operelor științifice, înscri-indu-l într-o zonă apropiată stilului beletristic, care evită la rîndul lui în modul cel mai evident rutina și clișeele în alcătuire. Dacă, în cazul științei, obiectivitatea este o condiție esențială, rezultată dintr-o "absență a trăirii" (fără ca aceasta să presupună o anulare a manifestării personalității autorului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conținutul cuvîntului dat de relația cu alte elemente ale limbii. Ambele determinări subiective cooperează în realizarea sensului efectiv cu care cuvîntul apare în structura discursului (textului) filozofic. Este evident că subiectivitatea discursului filozofic este total diferită de cea a discursului beletristic, unde se valorifică posibilitățile conotative ale limbii, deși, uneori, îndeosebi la marii scriitori, se poate uza și aici de structurile de idei particularizante. Discursul filozofic, forma de particularizare a limbajului filozofic, este determinat în mod hotărîtor de lumea analizată. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre limbi, în primul rînd incongruențele sintactice și lexicale, dar nu se observă și faptul că, chiar în interiorul aceleiași culturi, există deosebiri, uneori destul de pronunțate, de la un text la altul și de la un autor la altul (mai ales în domeniile beletristic, publicistic și filozofic). La acestea se adaugă și diferențele de receptare, încît intralingvisticul și, în general, intraculturalul este departe de a fi omogen. 323 Paul Ricoeur, op. cit., p. 69. 324 George Steiner, op. cit., p. 304. 325 Paul Ricoeur, op. cit., p.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dificile mai ales în ceea ce privește stabilirea numărului surselor și apoi ierarhizarea lor după importanță. Studenții de la limbi străine au relevat și alte tipuri de sarcini, specifice domeniului lor de specializare, și anume: alcătuire de eseuri, aplicații ale structurilor gramaticale, lecturarea lucrărilor beletristice reprezentative pentru limba studiată, fiecare dintre acestea presupunând o orientare specifică în sarcină și activizarea anumitor abilități mentale. În confruntarea cu diversele sarcini de învățare, se stabilizează treptat un stil propriu de lucru care devine o altă condiție importantă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale limbii naționale, presupunând „eliminarea a tot ce în vorbire este total ine dit - variantă individuală, ocazională sau momentană -, păstrând aspectele comune în fenomenele lingvistice considerate drept model“ (Eugen Coșeriu, Sistem, normă și vorbire). Limbajul oficial, limbajul științific, cel publicistic, beletristic și cel colocvial sunt incluse în categoria stilurilor supraindividuale, reprezentând cele cinci stiluri funcționale ale limbii române. 3.2. Calitățile generale ale stilului Calitățile generale ale stilului sunt: claritatea, corectitudinea, proprietatea, precizia, puritatea. Claritatea rezidă în formularea limpede a enunțurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reprezintă forme supraindividuale ale limbii literare, variante specializate, adaptate nevoilor de comunicare în diversele domenii de activitate. Pentru a asigura comunicarea eficientă în condiții specifice, limba română contemporană șia diferențiat cinci limbaje funcționale: stilul științific, stilul oficial, stilul publicistic, stilul beletristic și stilul colocvial. 4.1. Stilul științif ic (tehnicoștiințif ic) Stilul științific (tehnicoștiințific) realizează comunicarea în sfera diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice sunt: tratatul, disertația, descrierea/demonstrația științifică, proiectul, sinteza, eseul/studiul critic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subcoduri lingvistice selectate conștient sau spontan în interiorul unei comunități, în scopul adecvării la situația de enunțare și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot fi reperate în text? c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta cu privire la relația dintre Maestru și Discipol? Susține, cu argu mente, opinia prezentată. MODELUL 5 (text literar/beletristic) Pe când era Dania în Tirol, am încercat să fac schi. Mam grăbit să cumpăr costum și schiuri pe când nu nin gea încă, și multă vreme, spre amuzamentul tuturor vizi tatorilor, aparatele de lemn inutile tronau în camera mea. Și soarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cultură al umanității. Este evident că numai citind căr ți - din cele mai diverse domenii - ne îmbogățim cunoștințele, ne dezvol tăm limbajul, gândirea, sensi bilitatea, învățăm să comunicăm și dobândim informații teoretice sau utilitare. În al doilea rând, lectura beletristică reprezintă o forță modelatoare cu impact imediat, având puterea de a oferi cititorului modele umane sau culturale și experiențe captivante. Ca act modelator ce ne îmbogățește spiritual, lectura de plăcere ne îngăduie să ne proiectăm mental sub alte identități, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unei părți din Junimea; spiritul critic 13 scade. Este cea mai prolifică și bogată perioadă de publicare a unora dintre capitolele literaturii românești. III. 1885-1944 capătă un caracter preponderent, revista își pierde autoritatea. Se publică mai mult literatura științifică decât beletristică; spiritul critic scade și în 1944 se încetează activitatea. Maiorescu a elaborat studiul de estetică și critică literară, primul de acest fel cu titlul „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867-. Aceasta avea 2 capitole: „Condiția materială a poezieicu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât individualizat. Numai individualul este emoționant. Generalul este doar informativ. Scriitorii autentici și-au dat seama întotdeauna că arta înseamnă să concentrezi într-un singur individual 29 generalul risipit în nenumăratele ființe individuale. Fară individualizare nu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât individualizat. Numai individualul este emoționant. Generalul este doar informativ. Scriitorii autentici și-au dat seama întotdeauna că arta înseamnă să concentrezi într-un singur individual 29 generalul risipit în nenumăratele ființe individuale. Fară individualizare nu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Secvențele povestite cu lux de amănunte din cele două vise demonstrează clar că imaginarul la Camil Petrescu se racordează și regimului oniric, elementele acvaticului și ofidianului fiind cel mai bine reprezentate nu numai în roman, ci și în ansamblul operei beletristice. Primul vis se regăsește, aproape în totalitate, în strofa a doua a poeziei Cer final, al cărui autor virtual este Ladima: "Iradiază sorii albi, când doi, când patru, / Terasele de ape vii în amfiteatru... / Grădinile Semiramidei, lateral, / Din răsărit pân
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Seria Psihologie Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu. Gheorghe SCHWARTZ este profesor universitar doctor la Universitatea de Stat "Aurel Vlaicu" din Arad. Deține o îndelungată experiență practică în învățământul special. A publicat 36 de titluri de cărți (științifice și beletristice), multe în ediții succesive. A fost tradus în mai multe limbi. Dintre numeroasele distincții (peste 20) cităm: Premiul Academiei, Meritul Cultural în rang de comandor, Medalia Meritul pentru învățământ etc. Gheorghe SCHWARTZ, Fundamentele psihologiei speciale (c) 2014 Institutul European Iași
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pînă la momentele modernității și postmodernității. Noi, românii, avem tendința uneori nu atît editorial, cît exegetic să ne izolăm într-un insularism artistic autohton, neglijînd universalitatea. În ciuda activității editoriale bogate (lucru nu doar îmbucurător, ci și lăudabil!) din spațiul "cărții beletristice străine", critica de specialitate (atît cît ea există) pare mai curînd refractară la acest gen de apariții tipografice. Volumul Studii de anglistică și americanistică nu vine așadar numai să umple un gol analitic, ci să și provoace la "ieșirea" din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu canonul originar, sau, cu alte cuvinte, cu acele spații culturale de baștină, individualizate prin raporturi etnice sau lingvistice. În ce măsură este importantă relația între carte și biografia autorului cărții, vizând contribuția sau influența acesteia din urmă asupra dezvoltării unui demers beletristic, a fost, dintotdeauna, o întrebare fără răspuns în rândul criticii literare. Luigi Bambulea este de partea celor care nu văd nicio legătură între destinul cărților și destinul oamenilor: Destinul cărților e foarte diferit de destinul oamenilor și este, foarte adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]