1,812 matches
-
al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul zero. Războiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat că mașinile pot funcționa pe baza sistemelor binare. Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul de țesut cu un ingenios mecanism care selecta diferențiat firele de urzeală după un "program" înscris pe plăcuțe perforate (inventatorul cartelelor perforate fiind Basile Bouchon). Cartela perforată
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
O stea binară este un sistem solar constând din două stele aflate pe orbită în jurul centrului comun de masă. Steaua mai strălucitoare este denumită stea primară iar cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
orbită în jurul centrului comun de masă. Steaua mai strălucitoare este denumită stea primară iar cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par a fi apropiate. O stea dublă poate fi identificată drept optic dublă în cazul
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par a fi apropiate. O stea dublă poate fi identificată drept optic dublă în cazul în care componentele sale au mișcări proprii sau viteze radiale suficient
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
în care componentele sale au mișcări proprii sau viteze radiale suficient de diferite, sau dacă măsurătorile de paralaxă arată că cele două componente sunt la distanțe diferite de Pământ. Majoritatea stelelor duble cunoscute nu au fost identificate nici ca stele binare, nici ca stele optic duble. Sistemele binare sunt foarte importante în astrofizică deoarece calculul orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
sau viteze radiale suficient de diferite, sau dacă măsurătorile de paralaxă arată că cele două componente sunt la distanțe diferite de Pământ. Majoritatea stelelor duble cunoscute nu au fost identificate nici ca stele binare, nici ca stele optic duble. Sistemele binare sunt foarte importante în astrofizică deoarece calculul orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o stea binară se
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o stea binară se întâmplă să orbiteze într-un plan apropiat de linia ce leagă Pământul de ele, componentele lor se vor eclipsa reciproc și vor trece una prin fața alteia. Dacă cele două componente
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o stea binară se întâmplă să orbiteze într-un plan apropiat de linia ce leagă Pământul de ele, componentele lor se vor eclipsa reciproc și vor trece una prin fața alteia. Dacă cele două componente ale unui sistem binar
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o stea binară se întâmplă să orbiteze într-un plan apropiat de linia ce leagă Pământul de ele, componentele lor se vor eclipsa reciproc și vor trece una prin fața alteia. Dacă cele două componente ale unui sistem binar sunt suficient de apropiate, fiecare
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
binare astrometrice"). Dacă o stea binară se întâmplă să orbiteze într-un plan apropiat de linia ce leagă Pământul de ele, componentele lor se vor eclipsa reciproc și vor trece una prin fața alteia. Dacă cele două componente ale unui sistem binar sunt suficient de apropiate, fiecare poate produce distorsiuni în atmosfera stelară a celeilalte. În unele cazuri, stelele din aceste sisteme pot face schimb de masă, ducând evoluția lor în etape pe care stelele singure nu pot ajunge. Astfel de exemple
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
din aceste sisteme pot face schimb de masă, ducând evoluția lor în etape pe care stelele singure nu pot ajunge. Astfel de exemple sunt Algol, Sirius și Cygnus X-1 (dintre care una dintre membre este probabil o gaură neagră). Stelele binare sunt obișnuite ca nuclee ale multor nebuloase planetare, fiind generatoare atât de nove cât și de supernove de tip Ia.
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
europeni ai momentului. Violența noastră...</strong> își propune (și a reușit deja) să șocheze, chestionând serios felul în care Europa reacționează în contextul actualei crize a refugiaților. Fără a fi (foarte) explicit anti-european, spectacolul lui Frjlić încearcă să deconstruiască viziunea binară asupra violenței (unii sunt buni, ceilalți sunt răi), văzând violența ca pe un mecanism complex, sistemic, în care forțele opozante împrumută caracteristici una de la cealaltă, un mecanism plin de contradicții care generează atrocități. Discursul lui Frjlić este orientat pe o
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru. O tehnică de măsurare a stelelor binare (două stele care se învârt în jurul centrului de masă comun) este prin observarea eclipselor reciproce. Altă tehnică, folosind energia pe care o emit stelele, poate determina cât de fierbinți sunt acestea. Dacă două stele au aceeași temperatură, cea mai mare
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
Pentru a înțelege comportamentul stelelor, mărimea, luminozitatea și forța gravitațională, trebuie studiate masa și compoziția chimică a lor. Forța gravitațională a unei stele depinde de masa acesteia și de distribuția materiei pe care o conține. Astronomii pot calcula masa stelelor binare măsurând distanța dintre ele precum și durata revoluției lor; orbitele stelelor binare depind de atracția gravitațională a acestora, iar atracția depinde de masa lor și de distanță. Relația masă-luminozitate ne arată cât de masivă este steaua. De aici, astronomii calculează mărimea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
studiate masa și compoziția chimică a lor. Forța gravitațională a unei stele depinde de masa acesteia și de distribuția materiei pe care o conține. Astronomii pot calcula masa stelelor binare măsurând distanța dintre ele precum și durata revoluției lor; orbitele stelelor binare depind de atracția gravitațională a acestora, iar atracția depinde de masa lor și de distanță. Relația masă-luminozitate ne arată cât de masivă este steaua. De aici, astronomii calculează mărimea miezului stelei și cantitatea de material expulzat ca urmare a reacțiilor
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
cubică a sării de bucătărie (NaCl). Totuși, structura clorurii de cesiu este cea preferată de cesiu, deoarece Cs are o rază atomică 174 pm și Cl de 181 pm. Mai des decât celelalte metale alcaline, cesiul poate forma numeroși compuși binari cu oxigenul. De exemplu, când cesiul arde în aer, se formează superoxidul CsO. Oxidul de cesiu „normal” (CsO), la care starea de oxidare este cea obișnuită pentru metalele alcaline (egală cu 1), formează cristale hexagonale de culoare galben-portocalie și este
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
10 ani a lui Cooper, crede că în camera sa se află o fantomă care încearcă să comunice cu ea. Ei descoperă că "fantomă" este o inteligență necunoscută care trimite mesaje codate prin intermediul undelor gravitaționale, lăsându-le în praf coordonatele binare ale unei instalații secrete NAȘĂ condusă de profesorul John Brand (Michael Câine). Brand le dezvăluie că în sistemul solar a apărut o gaură de vierme, aparent creată de o inteligență extraterestră, prin care se poate ajunge la planete din altă
Interstellar: Călătorind prin univers () [Corola-website/Science/332562_a_333891]
-
sistematice și nesistematice. Pentru a realiza o aplicație software pentru calculul CRC există mai multe metode de implementare, în funcție de: Metodele de implementare se pot clasifica în două categorii: Pentru implementarea software a unui algoritm CRC trebuie realizată implementarea împărțirii în binar folosite de aritmetică CRC. Instrucțiunea de împărțire a unui calculator nu poate fi folosită deoarece împărțirea CRC nu este același lucru cu împărțirea normală și datorită dimensiunii mesajului, întrucât acesta poate ajunge la dimensiuni de ordinul MB, iar procesoarele actuale
Cyclic redundancy check () [Corola-website/Science/321164_a_322493]
-
De asemenea , și protocoalele pot detecta alterarea datelor cu ajutorul sumelor de control (check sums) . Acestea sunt calculate în Internet prin împărțirea datelor în blocuri de 16 biți. Programul, care calculează sumele tratează fiecare bloc ca pe un număr întreg. Valorile binare ale tuturor blocurilor sunt însemnate, iar rezultatul (suma de control) se transmite împreună cu datele din aceste blocuri. Aceste sume sunt calculate la emițător și recalculate la receptor. O nepotrivire indică o eroare. Codurilor redundante ciclice (CRC) necesită calcule mai complexe
Cyclic redundancy check () [Corola-website/Science/321164_a_322493]
-
Nomenclatura binară este sistemul științific actual de denumire a speciilor. Unii autori, în unele lucrări recente (ex. Sârbu 1999 pag.274 ) folosesc termenul de „sistem binominal”. Deoarece în Fauna României vol. XVI, Fascicula 1, Editura Academiei Române 2000, termenul folosit este de „nomenclatură
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
este sistemul științific actual de denumire a speciilor. Unii autori, în unele lucrări recente (ex. Sârbu 1999 pag.274 ) folosesc termenul de „sistem binominal”. Deoarece în Fauna României vol. XVI, Fascicula 1, Editura Academiei Române 2000, termenul folosit este de „nomenclatură binară”, acesta este cel mai potrivit. Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde următoarele mari unități sistematice: regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie. Cel care a folosit pentru prima dată nomenclatura binară a fost biologul suedez Carl von Linné (1707 - 1778
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]