1,647 matches
-
strămoșească, suntem datori cu toții să contribuim fiecare, după puterea sa, pentru menținerea lor în bună stare. De aceea superiorul sau superioara fiecărei mănăstiri va înființa un registru, în care fiecare vizitator să treacă cu mâna sa proprie suma ce va binevoi să ofere mănăstirii pentru diferitele ei îmbunătățiri; iar la fiecare trimestru superiorul împreună cu consiliul economic să facă o încheiere de sumele adunate și să raporteze chiriachiului respectiv și casei bisericei". Ca și în ziua de astăzi, în vechime așezămintele bisericești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu-i făceau trebuința Speriat, exasperat, M. Kogălniceanu trimite la 21 noiembrie 1864, comisarului său, telegrama: „Cunoscând și apreciind concursul ce ați binevoit a da în aplicația legii rurale, am onoare a vă exprima deplină mulțumire din partea guvernului și a vă încunoștința că, această lege devenind deja destul de explicată, misiunea dumneavoastră încetează". Cămătăria a fost larg răspândită în perioada de la Regulamentul Organic până la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unele privințe. Să-l descifrăm lecturându-i textul în totalitatea lui („Priviri asupra vechei organizări administrative a Moldovei" de Vasile C. Nicolau, Bârlad, p. 243 - 151): „Domnule Prefect, În urma dimisionărei din 10 Noiembrie an. exp., Măria Sa Domnul Principatelor Unite, au binevoit a mă însărcina cu compunerea noului cabinet, acesta s-a și format în 30 Aprilie; în acest minister eu voiu dirija trebile din lăuntru. Cea dintăi datorie și trebuință ce mi se cuvine a îndeplini, este să mă adresez către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cărțile lui erau împrăștiate pe la prieteni. Nemaiputând intra în posesiunea cărților, Kogălniceanu făcu să apară următoarea înștiințare în ziarele ieșene: „Domnul Mihai Kogălniceanu care nu poate suferi cărțile desperecheate roagă pe prietenii săi ce au asemenea volume de la domnia sa, să binevoiască a veni la locuința dumisale pentru a-și ridica și restul volumelor rămase", (op. cit., p. 3). Și tot despre „Cărțile lui M.Kogălniceanu" ceva mai târziu, din același volum: „Că Mihail Kogălniceanu a murit sărac este un fapt știut. Acela
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de zi, adresat ostașilor, „vrednici fii și urmași ai eroilor care, la Plevna, la Rahova și la Vidin, cu sângele lor, reînviaseră renumele românesc", le spunea: „În amintirea luptelor glorioase din acele vremi de veșnică amintire, Măria Sa Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite, prin A.S. I Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mareșal al armatei rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe ori cu o anumită misiune, ascunzîndu-și În multiplicitate Unitatea, e vorba de o Învăluire cu scopul precis de a veni măcar cu periferia lui aparentă În contact cu ambianța. În cazul pajului, al
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și pe Zoe la o Întâlnire de afaceri: „«Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea ceda În schimbul unui sprijin pe lângă amabilul În cestiune. Binevoiți dar a trece pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere Într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile...»”. Într-o singură frază, arogantul expeditor al scrisorii revarsă asupra adversarilor politețuri, dar strategia lui nu mai e aceea a Învăluirii prin
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Învrednicește și primarul să răspundă directorului de școală. E 15 martie. Dar scrisoarea, oficială, e «urgentă»: „Doamnă! Mâne veți primi la școală ce cu onoare o dirijați 5 (cinci) care de lemne cer curat, prima calitate, și vă rugăm să binevoiți a ne răspunde urgent de primirea combustibilului. Primiți, d-nă directoare, etc.” Evident, interesul forțat pentru situația școlii de fete impunea, măcar la sfârșitul iernii, oarece generozitate cavalerească. Iar Niță Necșulescu, primar, secondat de secretar, pare sensibilizat de situație elevelor și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nu e așa. Spre deosebire de universul comediilor, În proza scurtă (momente și schițe), femeia apare și În ipostază maternă. Mahalagioaică ori din high-life, femeia-mamă asistă la examenul final al progeniturii (Un pedagog de școală nouă); simpla ei prezență garantează reușita: „Profesorul: Binevoiască numai onorata doamnă să ieie loc. (Către Ionescu, care așteaptă În picioare:) Tu meri la locu- Ți... De hatârul mâni-tii, pe kine nu ke las repekinke! No! meri! (Ionescu merge la loc.) Ioneasca (ridicându-se): Sărut mâna!” (s.n.). De
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să se lucreze o fântână de fier, frumos construită, care, ca monument al acestui apeduc, să împodobească bazinul aflător în ograda Curții Vechi, sau acel de dinaintea Mitropoliei (subl. ns.). În condițiile încuviințării proiectului printr-un răspuns pozitiv, ruga destinatarul "să binevoiască a înștiința pe proprietarii fabricii de Ruskberg că sînt împuternicit a rândui să să facă, pentru rămășița din anul trecut, o fântână de schijă, asupra căria fabricanții vor înfățișa și un conto"9. Lipsa altor informații (din sursa citată) lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Aceste descoperiri și rezultaturile ce se pot câștiga, înfățoșând patriei neprețuite folosuri, Epitropia nu pregetă a le supune cunoștinței Înălțimii Voastre ca rodul științei și ostenelilor ce d<umnea>lui Mihailic au dizvălit la această împregiurare, rugându-vă totodată să binevoiți a încuviința, din capitalul shoalei, soma de 2.878 lei, ce-au mai cheltuit în deastimă de cinci luni a cercetării sale și una mie cinci sute lei în facirea uneltelor trebuitoare pentru asemine lucrare. A Înălțimii Voastre, către D
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
defăimătoriu, în mijlocul iernii și împovărat de grele datorii și fiind că prin asămine neînvrednicită trătare mă văd aruncat în cea mai tristă poziție, apoi sînt nevoit a ruga, cu adâncă supunire, pe cins<ti>ta Epitropie a Casei Apelor ca să binevoiască a mă despăgubi după cuviință pentru toate cheltuielile de mai sus arătate ce am făcut în trebile apeducului. Mihailik de Hodocin Iași, 11 dechemvrie 1843 [Rezoluție:] Prin anafora, să să aducă la cunoștința Înălțimii Sale, spre a să încuviința vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiindcă numai ținerea familiei mele și cheltuielile extraordinare ce, în curs de un an, au fost pentru apăduc să suie la 300 galbini, precum asta s-ar pute adeveri. Aceste împregiurări mă nevoiesc a ruga pe cinst<ita> Epitropie ca, binevoind a lua în bagare de samă lucrul săvârșit și a me poziție de față, îngreuetă prin cheltuiele și datorii, să-mi mijlocească cuvenita despăgubire și atestatul mulțămirei sale. Mihalik de Hodocin În 28 Sect<em>v<rie> 1844 [Rezoluție:] Secretarul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu încredere nădăjduiește că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua în dreaptă băgare de samă întemeiatele ceriri mai sus propuse, le va înfățoșa după cuviință Preaînălțatului Domn și-i va mijloci o despăgubire dreaptă și cuvenită. Mihalic de Hodocin 1848, mai, 25, Iași [Rezoluție:] Să va face anafora
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naturale este tot așa de comodă ca și pe pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unei scări, și-a desfăcut larg harta, Încercând să se localizeze, În mijlocul unei mulțimi uriașe de oameni ce plecau și soseau cu rapiditate și precizie. Aproape imediat, mărturisește el, un localnic i-a venit În ajutor. Nu numai că a binevoit să-i explice unde se afla și cum să ajungă acolo unde dorea, dar l-a și Însoțit până la bifurcația corectă, ca să se asigure că merge pe drumul bun. Ah, cât de simpatici sunt japonezii ăștia! Ceea ce caucazianul nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Socrate, dar nu-l pomenește niciodată. a) Istoria bisericească a lui Sozomen Pentru publicarea istoriei sale, Sozomen a cerut aprobarea împăratului Theodosius al II-lea, căruia i se adresează printr-o dedicație plină de entuziasm curtenesc. împăratul, zice scriitorul, să binevoiască să accepte ostenelile sale, să le cîntărească și să le modifice potrivit cu judecata sa personală. Sozomen va respecta norma impusă de cenzura imperială; dacă aceasta va fi voința împăratului, el nu va mai adăuga nici un rînd la opera sa. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de fațadă, privind dimensiunea psihologică studiată. Ghid de interviu nr.1 (aplicat pe bunici) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte din timpul dvs. Mă numesc HARAGA (CARCEA) MARIANA, studiez la Universitatea ,,Al. I. Cuza” si vă contactez din partea Facultății de Psihologie si Științe ale Educației. Vă solicit acest interviu in cadrul unei cercetări asupra implicării
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Ce planuri de viitor au, privitor la copii ? 3.2. Care le sunt pierderile, concretizate în efecte ale plecării lor, asupra copiilor rămași în grija dumneavoastră? Ghid de interviu nr.2 (aplicat pe nepoți) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte din timpul. Vă solicit acest interviu in cadrul unei cercetări asupra implicării bunicilor în creșterea și educarea nepoților. Tot ce îmi spuneți este confidențial, dacă aceasta este dorința voastră. Acum , dacă sunteți de acord, vă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
În biata ființă omenească, ca să ne Întărească prin slava Sa. Căci nimeni În afară de Marele Artist nu stăpânește arta Sa, asemenea olarului, meșter el numai, să dea formă lutului. Și așa, El, Domnul tuturor, Cel Care pe toți Îi făcuse, a binevoit să coboare În chip de om și să pri‑ mească, prin ființa Sa, sufletele noastre, să ne facă din nou, prin desăvârșirea și puterea Sa, așa cum Îl făcuse pe om de la Început”8. Natura umană, distorsionată de păcat, a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care face din el un adevărat fenomen. În sfârșit, ne-a lăsat scrieri de valoare - dar, până la urmă, atât de puțin numeroase - În legătură cu experiențele unice pe care le-a trăit și pasiunile multiple ce l-au Însuflețit. Cititorul care a binevoit să mă urmeze până aici se va convinge de marea plăcere pe care o va avea citindu-i memoriile, sau mai bine studiind portretul extrem de instructiv pe care Eugen Ciurtin i l-a schițat lui J.M.Honigberger, acest fals medic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un mod de a mă gândi cum am trăit după ce am pierdut acea Întâlnire de la Amritsar din noiembrie 2001. De asemenea, profesorului Bernard Le Calloc’h (Paris), un senior al istoriei studiilor asiatice În Europa, care nu numai că a binevoit să discute o sumă de amănunte ale activității lui Honigberger Într-o atât de elegantă și fructuoasă corespondență, dar m-a Încurajat mult Începând din 2000 să publice, În Stvdia Asiatica, o monografie inegalabilă, În nouă consistente episoade, a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În funcție de dezvoltarea semnificantului în desfășurarea raportului dintre cele două planuri ale limbii: planul semantic și planul expresiei, în constituirea unităților lexicale verbale, inventarul verbului românesc cuprinde cinci categorii de verbe: • simple: a iubi, a visa etc. • compuse: a binecuvânta, a binevoi etc. (foarte puține) • verbe pronominale: a se ofili, a-și reveni etc. • expresii verbale: a-i fi dor, a-i fi teamă etc. • locuțiuni verbale: a-și aduce aminte, a da seamă etc. Verbe pronominaletc "Verbe pronominale" Fără să le
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]