782 matches
-
substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi discutați cam tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă o cale cât de complexe și gingașe sunt relațiile dintre viețuitoare. Iar complexitatea Înseamnă, pe lângă un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă o cale cât de complexe și gingașe sunt relațiile dintre viețuitoare. Iar complexitatea Înseamnă, pe lângă un plus de performanță, un altul de posibilități de dereglare și defecțiune; treabă valabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mici, Însă toate heterotrofe, trăind pe baza a ceea ce planta le oferă. Efectul lor specific, asupra aceluiași sol, e oxidativ, adică inversul acțiunii plantei. Cu alte cuvinte, cele două sensuri de modificare a mediului, reductivă a plantei, oxidativă a restului biocenozei, se anulează reciproc, mediul rămânând ca atare constant. Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct de vedere energetic. Deci, efectul oxidativ
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anulează reciproc, mediul rămânând ca atare constant. Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct de vedere energetic. Deci, efectul oxidativ al biocenozei solului este mai slab decât acela reductiv al plantei, reușind doar să Întârzie reducerea excesivă a mediului, deci somnul plantei. Și tot cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducerea excesivă a mediului, deci somnul plantei. Și tot cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât a ei, a plantei, care oricum are acces la energia Soarelui, cât a biocenozei solului aferentă celor două cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu se poate dezvolta o biocenoză heterotrofă suficient de bine reprezentată pentru a face față modificărilor induse În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
induse În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele a adormit, la vreme ori precoce? Nimic altceva decât că biocenoza heterotrofă a solului nu mai e stingherită, astfel Încât va acționa toată iarna, evident În sens oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la primăvară, Îmi permit o avanpremieră, arătând că dacă solul e acoperit cu asfalt, prin lipsa oxigenului, biocenoza heterotrofă a solului nu-și va putea Îndeplini complet rolul. Desigur, arborele se va trezi mai târziu. Dacă ar fi numai asta, mai treacă-meargă. Dar reacția organismelor e Încă mai complexă, iar acum voi mai discuta numai un singur aspect
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu le știm pe toate. Și, desigur, Înzestrate cu eficacitatea necesară sau cu echilibrul Între eficacitate și afecțiune doar de ea știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor afirmate de mine În capitolul precedent, ele se hrăneau, să spunem așa, din cer: Soare, apă și praf. Cu toate acestea Însă, atunci ca și astăzi, aceste plante − deși eu cel puțin nu consider lichenii plante, ci primordiul unei biocenoze la nivel celular − aceste plante deci, Își degradau suportul stâncos, alcătuind, laolaltă cu micile heterotrofe ce le-au urmat În expediția terestră, primordiul de sol. Cu ce realizau această degradare? Cu ceea ce știau Încă (pentru că lichenii și mușchii mai trăiesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt, orice altă plantă putând să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au grăbit. Era și cazul. Ele moșteneau o țară, vreau să spun un mediu, secătuit de resurse, mai degrabă energetice, În lunga dictatură. Au trebuit să devină democrate, adică să se Înțeleagă cu autotrofele dizidente, Întemeind un sistem bipartit, adică biocenoza. De atunci, la guvernarea Terrei alternează cele două “partide” și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru. Să vedem cum. Un biostimulator oarecare nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a producției, ambele cu implicare informațională: substanțele bioactive, respectiv soiuri performante ca urmare a intervenției la nivelul genetic, s’o prefer pe a doua. Cu o condiție Însă: a cunoaște, pentru orice nou soi, dacă există un eventual impact asupra biocenozei, pentru că teoretic e posibil. Și, evident, grija ce-o exprimam nu demult de a păstra și o populație salbatică a speciei În discuție. Altminteri, intervenția genetică va deveni un alt exemplu de poluare informatică. Și, atenție! Dacă acceptăm schimbări În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
speciei În discuție. Altminteri, intervenția genetică va deveni un alt exemplu de poluare informatică. Și, atenție! Dacă acceptăm schimbări În mediu datorate poluării informaționale, considerând-o strict necesară supraviețuirii noastre, schimbări care se traduc de fapt În sterilizarea solului, pierderea biocenozei sale heterotrofe, trebuie să ne Întrebăm dacă ne putem angaja să monitorizăm și să intervenim prompt și optim la orice abatere de la normal, adică ceea ce face natura. Și asta mereu, În locul naturii. Natură pe care o tot Îndepărtăm, așa cum am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înseamnă creșterea gradului de ordine, adică scăderea entropiei și are loc, evident, la nivelul viului, atât ca specie, deci apariția unor specii evoluate, nu involuate, cât și ca asociere a organismelor ca populație, când organismele sunt din aceeași specie și biocenoză, care asociază populații ale unor specii diferite. Și, cum nu există perpetuum mobile, scăderea entropiei la nivelul biologic este compensată de o creștere a aceleiași entropii, adică a dezordinii, degradării, Însă la nivelul mediului. Ca proces natural, deci Îndelungat și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
schimba mereu. Nu știu dacă omul a vrut ori a trebuit să se civilizeze; cred că a trebuit, știind că omul, ca ființă biologică, e poate cea mai vulnerabilă făptură. Prin civilizare, omul a transferat osteneala către partenerii săi de biocenoză, anume animalelor de povară. Fără discuție, din acest moment mediul a Început a fi degradat. În primul rând, au fost favorizate, prin Înmulțire, câteva specii. Dar acestea, așa cum arătam altă dată, au fost pervertite ca specie: curând, aceste animale n
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]