699 matches
-
fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții: producătorul primar, care fixează chimic, prin reducere, în substanțe macroergice, energia primară, întotdeauna un autotrof; consumatorul care folosește, prin oxidare, substanțele macroergice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge unicelulare cu peretele celular alcătuit din două valve impregnate cu SiO2; producătoare de zăcăminte (kieselgur) Δ − diferență ΔG − entalpie liberă de reacție ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două momente sau două spații E - extincție E0 - potențial redox standard Eh - potențial redox ecosistem - unitatea de bază a existenței vieții, care integrează un subsistem abiotic - biotopul - și unul biotic - biocenoza - în cadrul căruia are loc un circuit de substanță și unul energetic; rolul său evolutiv rezidă, în ultimă instanță - ca materializând o joncțiune între abiotic și biotic - în degradarea segmentului abiotic compensată de dezvoltarea formei superioare de mișcare a materiei, reprezentată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracatițele nematod - reprezentant al unei clase de viermi nesegmentați, atât acvatici cât și tereștri nișă ecologică - subdiviziune a ecosistemului într’o viziune „celulară“, la nivelul căreia se stabilește compatibilitatea dinamică între condițiile particulare oferite de biotop și componenta corespunzătoare a biocenozei ontogenie - evoluția, în timpul vieții unui organism, a manifestării sale anatomice, biochimice, fiziologice, asupra mediului exterior; există o regulă: „ontogenia repetă filogenia“ ordin - v. sistematică OX - oxidant, în sens relativ, ca extremă oxidantă a domeniului de rH propriu unui proces la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi bacterie sau algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde animalele unicelulare, primele și cele mai primitive R - constanta gazelor, 8,314 J/grd receptor membranar - structură moleculară, de regulă de natură proteică, situată în membrana celulară care, în baza unui mecanism
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care prin schimbarea structurii sale chimice eliberează energie la locul folosirii, fiind apoi reconstituit pe baza energiei provenite din oxidarea hranei; exemplu: ATP (adenozintrifosfat) U ADP (adenozindifosfat) + H3PO4 + energie sursă de energie primară - punct de reverberare/alimentare energetică, în uzul biocenozei; întotdeauna este externă ecosistemului fie spațial (Soarele), fie ideatic (compusul chimic redus, care este întotdeauna străin circuitului de substanță din ecosistem (biotop + biocenoză) chiar dacă spațial este inclus în biotop) tal - corpul vegetativ al unei plante inferioare, nediferențiat în organe, alcătuit
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
adenozintrifosfat) U ADP (adenozindifosfat) + H3PO4 + energie sursă de energie primară - punct de reverberare/alimentare energetică, în uzul biocenozei; întotdeauna este externă ecosistemului fie spațial (Soarele), fie ideatic (compusul chimic redus, care este întotdeauna străin circuitului de substanță din ecosistem (biotop + biocenoză) chiar dacă spațial este inclus în biotop) tal - corpul vegetativ al unei plante inferioare, nediferențiat în organe, alcătuit fie dintr’o celulă multinucleată, fie din mai multe celule talofită - reprezentant al celei de a doua grupe de plante, celălalt fiind cormofitele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nelămurit? Desigur, și anume cum înțelege CZ acea abordare ecologică a coroziunii biologice, mai precis cum rezultă ea din analiza intențiilor în alcătuirea simbolisticii vignetei de pe copertă: Un situs tehnologic - și reprezintă doar un corp de pompă - devine biotopul unei biocenoze - un producător primar, floral; un descompunător, micelian; peste care tronează consumatorul, amprenta lăbuței lui Moti. Și ce face acea biocenoză? Dihotomizează acel situs tehnologic în amorful reziduului teluric și spiritualul nașterii unei „stele“. Totul însă, nu poate evada din „oul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
intențiilor în alcătuirea simbolisticii vignetei de pe copertă: Un situs tehnologic - și reprezintă doar un corp de pompă - devine biotopul unei biocenoze - un producător primar, floral; un descompunător, micelian; peste care tronează consumatorul, amprenta lăbuței lui Moti. Și ce face acea biocenoză? Dihotomizează acel situs tehnologic în amorful reziduului teluric și spiritualul nașterii unei „stele“. Totul însă, nu poate evada din „oul cosmic“, quintesența Lumii, ou menit a naște o nouă formă evolutivă... Cartea se dorește un omagiu adus locului binecuvântat dar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
adevărată carte vie a naturii patriei noastre, ale cărei file le răsfoim cu nesaț și interes de laborator, în care mereu problemele de cercetare în natură cât mai nestingherită, vor aduce la lumină adevăruri noi ale științei vieții din variatele biocenoze și a cunoașterii evoluției ei”. Pădurea reprezintă un factor important pentru protecția planetei contra poluării provocată de o multitudine de surse. Pădurile îndeplinesc pe Terra o multitudine de funcții: - participarea la formarea, evoluția și conservarea solului, prin concentrarea în fitomasa
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de măgari, pentru scos apa ce era ridicată în jgheaburi înalte și lungi, care o conduceau unde era nevoie. Toate au dispărut cu desăvârșire. Drenajele și canalizările executate la sfârșitul anilor 60 au modificat drastic hidrografia zonei. Dispariția acestei splendide biocenoze acvatice a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
pot fi luate în discuție următoarele forme fundamentale ale mișcării materiei: - mișcarea mecanică (deplasarea în spațiu a obiectelor); - mișcarea fizică (termică, cuantică etc.); - mișcarea chimică (asocierea și disocierea atomilor în și din molecule); - mișcarea biologică proprie organismelor și ansamblurilor lor (biocenoze); - mișcarea socială (Formica, 1985). Deplasarea corpului omenesc în spațiu începe încă din viața intrauterină și se continuă pe toată durata vieții, ca atribut esențial al acesteia. Limitarea cadrului de mișcare, până la stadiul de imobilizare sau imobilism prelungit, este un atribut
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
2 pot trece și până la 20 ani. Stadiul 3: Apare după 30 de ani, iar trunchiurile căzute la pământ sunt colonizate de specii de mușchi de talie mare, germinarea realizându-se cu succes. În acest stadiu apare o diversitate a biocenozei prin apariția și a altor specii de mușchi și chiar de mici arbuști cum ar fi afinul, care din lipsă de lumină rodește sporadic. De la stadiul 1 până la stadiul 3 pot trece și 20 de ani. Stadiul 4: Pe trunchiurile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
aflate într-un stadiu relativ avansat de descompunere, pe circa 50% din suprafață sunt deja instalați puieții, care au căpătat vigoare în creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
astăzi, chiar dacă pe cioatele rămase s-au instalat puieți, iar drumul este acum acoperit de vegetație ierboasă și arbustivă. - Construirea potecii tematice va aduce un impact antropic minim prin evitarea utilizării de materiale adiacente care să perturbe peisajul și respectiv biocenoza acestui ecosistem. în acest sens se vor utiliza pe alocuri lespezi de piatră care să permită accesul peste terenul mlăștinos, poteca fiind evidențiată de drumul creat de animalele sălbatice- cervide. - Panourile ilustrative și informative vor fi amplasate din loc în loc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
termenul de Centru de date asupra conservării, denumire preferată și acceptată imediat de toți cei interesați din domeniul studierii patrimoniului natural și nu numai. Patrimoniul natural trebuie înțeles ca: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din țesuturi vii; 2. (despre elemente chimice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pe Pământ. Biodiversitatea este esențială pentru funcționarea ecosistemelor; ea este cuprinsă în: mări și oceane, râuri, lacuri, mlaștini, pășuni, păduri, locuri sălbatice și teren cultivat, medii urbane ș.a. Biodiversitatea este definită ca indice structural complex al ecosistemului și atribut al biocenozei care, ca parte vie a ecosistemului, este constituită din numărul de specii, efectivele acestora și grupările ecologice formate în interiorul biotopului pe care îl populează. World Wildlife Fund (WWF, 1989) definește biodiversitatea ca fiind „abundența de entități vii de pe Pământ, reprezentată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a speciilor, pentru asigurarea rezistenței la boli și intemperii, pentru capacitatea de adaptare la condițiile de mediu și de supraviețuire în cazul unor dezastre. Ea prezintă o importanță deosebită pentru agricultură și zootehnie. Diversitatea ecosistemică reunește variațiile comunităților ce formează biocenozele, variațiile interacțiunilor dintre aceste comunități și cele ale ecosistemelor de pe Terra. Diversitatea ecosistemică reprezintă răspunsul colectiv al speciilor ce formează comunitățile biologice, la diferite condiții de mediu. Biodiversitatea ecosistemelor a fost și este influențată permanent, în sens pozitiv sau negativ
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
categorii ale biodiversității: * Diversitatea ecologică care este dată de numărul diferitelor forme de organizare prezente într-un sistem local și care participă la schimburile de materie și energie. Diversitatea ecologică include organismele (nivelul individual), populațiile locale (reprezentând nivelul populațional) și biocenoza (autorul vizează ecosistemele locale și regionale). * Diversitatea genealogică se referă la numărul taxonilor dintr-un ram monofiletic. Punctul de plecare al autorului este genomul, ca și când reproducerea și înmulțirea ar reprezenta funcții ale cromozomilor și nu ale celulei. În viziunea lui
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ecologic care necesită măsuri de reconstrucție ecologică Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe care o prezintă acest ecosistem din punct de vedere ihtiologic și avifaunistic (habitat și sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj), se propune reconstrucția acestei arii și Mircea refacerea biocenozei inițiale existente înaintea regularizării cursului. O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acțiunea combinată a poluanților, este triunghiul ȚuțoraHolboca-Tomești, unde acționează poluanți din surse majore cum ar fi CET (termocentrala), depozitul de deșeuri menajere Tomești, Stația
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
care: primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost definite asociațiile: ConvallarioQuercetum roboris (stejăret de terasă și luncă veche) și Querco-Ulmetum (ulmeto-șleau de luncă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]