684 matches
-
un gen; nivelurile de integrare sunt - în mare -, în raport cu unitatea de bază - specia: genul, familia, subordinul, ordinul, subclasa, clasa, încrengătura, subregnul, regnul; la rândul ei, specia integrează, în sens descendent: subspecia, cultivarul, populația, individul sistem redox celular - particularizare la nivel biotic a conceptului global de sistem redox, adică un sistem echimolecular al formei oxidate, respectiv reduse a unei specii chimice; acesta poate fi reprezentat de două săruri cu anion comun dar cu cation de valență diferită ((Ce3+/Ce4+)2(SO)3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu cation comun dar anion de bazicitate diferită ((Na+)2(SO32-/SO42-)), de două substanțe organice (acid ascorbic/acid dehidroascorbic) sau chiar de una singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet silicios, calcaros sau cornos soredie - grup mic de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
informații privind originea speciilor de plante cultivate și de animale domestice; toate își au originea în flora și fauna sălbatică. Crearea de noi soiuri de plante și rase de animale mai productive și mai rezistente la diverși factori abiotici și biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea (Mohan Gh., Ardelean A., 1993). Cunoștințele referitoare la aspectele bio și ecodiversității, ce reflectă în esență particularitățile mediului, au caracter interdisciplinar prin esență. Tendința de a gândi educația ecologică
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
fi promovate prin selecția naturală. Care anume posibilități vor deveni realitate va depinde de un număr foarte mare de factori, cum sunt caracteristicile organismelor existente, mutațiile de caractere pe care le pot suferi ele, acele caracteristici ale mediului abiotic și biotic care pot conferi valoare adaptativă acestor mutații. Așa cum au semnalat adesea cercetătorii evoluției, în regiuni din diferite continente sau pe insule situate la aceeași latitudine, în condiții de sol, relief și de climă asemănătoare, întâlnim specii foarte diferite. Este clar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în creștere (rinichiul) cu risc de sechele definitive chiar și după un singur puseu de PNA; probleme complexe de ordin diagnostic și terapeutic (forme asimptomatice sau atipice, imposibilitatea comunicării la vârste mici, rezistența microbiană, posibilitatea limitată de folosire a anti- bioticelor din cauza vârstei); recurențe frecvente - în special la băieți în perioada neonatală și la fetițe, mai ales, după primul an de viață; asocierea ITU - reflux vezicoureteral - pielonefrită, care reprezintă o cauză previzibilă de IRC. Obținerea de succes în tratamentul episoadelor de
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
antibioterapie cu spectru larg, care să fi e activă în special pe P.aeruginosa, alți BGN-MDR și MRSA. Pentru a evita folosirea excesivă a trata mentului cu spectru larg, trebuie apreciați corect factorii de risc pentru bacteriile rezistente la anti biotice. Spitalizările recente, expunerea la anti bio tice, instituționalizarea în cămine de îngrijiri sunt cei mai importanți factori de risc. Pentru optimizarea anti bioterapiei, medicul trebuie să țină cont de criteriile de diagnostic și de ghidul terapeutic al pneumoniilor nozocomiale (Tabelul
Revista Medicală Română by Cristiana Cristea () [Corola-journal/Journalistic/92274_a_92769]
-
care influențează sau chiar determină modificarea unor proprietăți ale acesteia, cum sunt regimurile apei, aerului și temperaturii, procesele de descompunere a materiei organice, dezvoltarea microorganismelor solului precum și a rădăcinilor plantelor. Structura solului este în ultimă instanță rezultatul dinamicii unor factori biotici și abiotici.În mediul înconjurător natural factorii care contribuie la formarea structurii solului sunt reprezentați de textură, materia organică, adâncimea pânzei de apă freatică și condițiile climatice (Koistra,1990). Astfel, pe terenurile necultivate stabilitatea structurală a solului este relativ mare
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
interacțiunea intrinsecă a acestora, cât și de conexiunea permanentă între aceste proprietăți și plante. 2. Fertilitatea, ca însușire determinantă a mediului de dezvoltare a plantelor, este, în final, suma interacțiunilor proprietăților fizicomecanice și chimice ale solului cu factorii de mediu, biotici și abiotici. Păstrarea la valori optime a acestei însușiri presupune intervenția factorului uman prin metode mecanice și chimice, astfel încât să se asigure obținerea de recolte mari. Totodată, trebuie să se țină seama de repercursiunile acestor intervenții umane, care să nu
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Articolul 1 Se aprobă Metodologia de aprobare a depășirii posibilității anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici și/sau abiotici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 12 mai 2016. Nr. 884
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272275_a_273604]
-
arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență pe vânătoare și cules, din cauza fluctuației de resurse biotice și a densității scăzute a populației, familia tinde spre forma nucleară pentru a putea face față mobilității geografice necesare în căutarea hranei. Iar în cazul populațiilor euro-americane contemporane, același model terminologic reflectă intruziunea statului și a instituțiilor economiei de piață
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dacă limba este un sistem de mijloace lingvistice, istoricește constituite, asta explică multitudinea limbilor naționale, iar ca fenomen social-istoric „extraindividual” ea se formează în cursul dezvoltării unui popor. Dintre toate atributele care-l disting pe om de restul sistemelor mediului biotic, esențială în dezvoltarea personalității umane este activitatea de limbaj, funcția de utilizare a limbii, indispensabil legată de celelalte funcții intelectuale și motorii, specifică omului, ca și gândirea, cu care este în permanentă implicare, formând o unitate. Pornind de la aceste considerente
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de biodiversitate, căutând să vedem ce se întâmplă când trecem de la ecosisteme la sisteme economice sau de altă natură, cu anumite structuri specifice modificabile sau nemodificabile. Ecosistemul este o unitate naturală constând (compusă) din toate plantele, animalele și microorganismele [factorii biotici (se referă la viață sau la organisme vii)] dintr-o anumită zonă sau arie în care funcționează împreună cu toți factorii fizici [abiotici (nu se referă la viață sau organisme vii)] ai mediului înconjurător. Prin urmare, un ecosistem reprezintă o unitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de a explica problema competiției (și cooperării) comunitare. Ecologia umană a debutat prin studiul zonelor rurale, extinzându-se ulterior, prin contribuția lui R. Park, și la studiul comunităților urbane. Ecologia umană vede comunitatea ca fiind structurată pe două nivele: unul biotic, ce cuprinde forțe subsociale și se referă la aspecte ce țin de climă sau mediu și un nivel social. O definiție a comunității specifică ecologiei umane și care evidențiază trăsăturile esențiale ale comunității ar fi: o populație, organizată teritorial, mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire, pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, pot fi admise activități turistice, educaționale organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar au apărut în plus un număr de 3 specii dintre care 2 exotice. Acest lucru este îngrijorător pentru situația ihtiofaunei și denotă o alterare profundă a integrității biotice a habitatului. În râul Siret se întâlnesc un număr de 26 de specii de pești, cu o dominanță a speciilor tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-a lungul Siretului. Putem vorbi de o uniformizare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
evoluție; conservare ex-situ înseamnă ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existență și evoluție; habitate naturale de interes comunitar și național înseamnă zone terestre și/sau acvatice ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în stare naturală sau seminaturală; habitate naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
determină forma de drapel a coroanei, duce la uscarea mugurilor, influențează transpirația. Totodată, vântul are și o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care rup, calcă, pasc plantele), cât și folositoare (râmele - afânează solul, insectele și păsările polenizatoare, animalele ce răspândesc fructele și semințele). Totodată, omul influențează vegetația prin extinderea agriculturii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
aripilor, și a ciocului. Același mediu de trai și un regim alimentar asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau indiferenți. Interacțiunea dintre însușirile ereditare și influențele mediului determină modul de viață al păsărilor. Caracteristicile de adaptare ale păsărilor, precum: capacitatea de zbor care lea dat păsărilor mobilitatea deosebită și posibilitatea de deplasare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
generale Articolul 1 Prezentele Norme tehnice pentru protecția pădurilor stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor. Articolul 2 Termenii folosiți în prezentele norme tehnice se definesc astfel: a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii; ... b) daunători biotici - insecte, agenți fitopatogeni și mamifere; ... c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheț, brumă, ploi torențiale, grindină, inundații, avalanșe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor. Articolul 2 Termenii folosiți în prezentele norme tehnice se definesc astfel: a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii; ... b) daunători biotici - insecte, agenți fitopatogeni și mamifere; ... c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheț, brumă, ploi torențiale, grindină, inundații, avalanșe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată, incendii etc.; ... d) dăunător primar - orice agent de vătămare care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată, incendii etc.; ... d) dăunător primar - orice agent de vătămare care acționează asupra unui puiet, arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, și care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiții, se poate înmulți în masă; ... e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
orice agent de vătămare care acționează asupra unui puiet, arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, și care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiții, se poate înmulți în masă; ... e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în condițiile în care asupra arborilor acționează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în condițiile în care asupra arborilor acționează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar; ... f) focar de insecte dăunătoare - orice sursă de infestare, arbore doborât, rupt, debilitat fiziologic, vătămat, afectat de factori de climă și de poluare și infestat cu o insectă dăunătoare și de la care infestarea se poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
anual de ocoalele silvice, până la finele trimestrului III, și care reprezintă rezultatul depistărilor efectuate în culturi și arborete; ... s) documentația de prognoză - formularele 3A, 3B și 3C - lucrare întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice. Capitolul II Daunători biotici 1. INSECTE 1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din culturile forestiere 1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina și frunzele În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- Articolul 3 (1) Depistarea cărăbușilor: Melolontha melolontha - cărăbușul de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
generale Articolul 1 Prezentele Norme tehnice pentru protecția pădurilor stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor. Articolul 2 Termenii folosiți în prezentele norme tehnice se definesc astfel: a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii; ... b) daunători biotici - insecte, agenți fitopatogeni și mamifere; ... c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheț, brumă, ploi torențiale, grindină, inundații, avalanșe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]