2,274 matches
-
din războiul pentru cucerirea, respectiv apărarea cetății Troia. Urmare a răpirii Elenei, frumoasa soție a lui Menelaos, de către Paris, fiul mai mic al regelui troian Priam, războiul durează zece ani, timp îndelungat de asediu al cetății Troia, sfârșindu-se prin biruința aheilor datorată inteligenței și vicleniei unuia dintre eroii greci - Ulise (Odiseu) - cel care are ideea strălucită a calului imens din lemn plin de luptători, oferit în dar de bun-rămas de către greci și introdus în cetate de imprudenții troieni. Timeo Danaos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
din războiul pentru cucerirea, respectiv apărarea cetății Troia.Urmare a răpirii Elenei, frumoasa soție a lui Menelaos, de către Paris, fiul mai mic al regelui troian Priam, războiul durează zece ani, timp îndelungat de asediu al cetății Troia, sfârșindu-se prin biruința aheilor datorată inteligenței și vicleniei unuia dintre eroii greci - Ulise (Odiseu) - cel care are ideea strălucită a calului imens din lemn plin de luptători, oferit în dar de bun-rămas de către greci și introdus în cetate de imprudenții troieni. Timeo Danaos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
nu e un chilipir; o primești gratuit, apoi mergi din bir în bir. Nu putem iubi țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei. • Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi. Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință. • Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării. • Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte. Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate renaște, pe când omul nu. • Viața este o perpetuă... despărțire de oameni, lucruri
AFORISME (18) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369547_a_370876]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot ce-i urât în viață vreo biruință. Mai ai mult de mers. Ai saci de cuvinte ce-așteaptă să faci din ele poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este
NU-ŢI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 () [Corola-blog/BlogPost/370629_a_371958]
-
înțelepciune - ea îi adună pe oamenii îndărătnici, iubitori de gâlceavă, goi pe dinăuntru. Nu adevărul este recompensa controverselor, ci dorința de a se impune asupra opiniei celuilalt, ceea ce face ca rațiunea lor să nu mai funcționeze, încercând să ajungă la biruință cu ajutorul strigătelor sau al ironiilor. Urmează mânia și furia, însoțite de o „gâlceavă turbată”, până când unul dintre cei doi este învins cu ajutorul violenței vorbelor sau faptelor. Certăreții sunt încăpățânați, semeți și iubesc slava deșartă. Ei nu sunt buni profesioniști, dar
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
metafizica, metamphizica, metamorfologia având drept scop acea semantică demnă, hotărâtă, necesară. Cât despre dinamica lucrurilor, a se vedea... „Lucrări astrale adunate.../ la porțile ascensiunii./ ... masivele piramide, Moise, David/ și... Coloana Infinitului,/ lucrări adunate la porțile eternului,/ ...lucrări îngrămădite/ la poala biruinței umane.” (Lucrări...). Există categoric nevoia de sublimare și chiar se întâmplă o autodefinire cât se poate de clară la limita dintre existențial și ideal: „Înfiripat pe-un gând confuz,/ Spre galaxiile dorințelor sublime;/ Mărșăluiesc pe pagini astrale/ În culori brodate
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
spune că se cheamă astăzi poezie. Iată: „Un nor,/ peste miriștile aprinse,/ o lacrimă,/ peste obrajii fierbinți.../ Un zâmbet/ pe-o față tristă,/ o adiere de vânt,/ pe arsele fețe.../ Un gând senin,/ prin galaxia/ gândurilor sumbre,/ - Un semn de biruință,/ în lupta cu destinul.” (Pasărea curajului). Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Gheorghe Mizgan / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
veșnic tandră. Târziu... Îngândurat, dar liniștit, Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, Ca soarele, spre-o altă zi de vară, Își trece carul dincolo de-amurg. Cu Dumnezeu, mereu, în gând și-n car, Cinstit, sărac, dar plin de biruință, El duce mai departe-al vieții dar Și-a neamului nemuritoare ființă. (vol."Cabana de foc") "La Rușii-Munți" La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
În stropi de cer cu sacru har, Trăind prin ele veșnicia Și dragostea fără hotar. Înlăcrimat, fără să număr, Privesc iar cerul înstelat... Azi, timpul m-a atins pe umăr, Dar n-a luat niciun oftat. Baia Mare, 28 decembrie 2016 Biruință M-ai strîns de mână peste timpuri, Să nu mă las înfrîntă de vreun val. Și-așa petrec întruna anotimpuri... Și despărțirile și întîlnirile din ani. Mi-ai așezat în mine, Tu, Stăpâne, Stindardul păcii plin de al Tău har
ZBORUL CLIPEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369703_a_371032]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ALEXANDRA MIHALACHE - POEZII DE ACASĂ Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului SONET PATRIEI Din ochii însetați de biruință Căzură două lacrimi peste vreme, Aici e vatra dragostei supreme, Aici pământul a rodit credință. Privește către munți și nu te teme, Căci patria înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
lui în luptele pe care avea să le poarte cu dușmanul. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 28, 29, în PBS, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 76-77). Crucea- purtătoare de biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate bătăliile purtate de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
al B.O.R., București, 1991, p. 76-77). Crucea- purtătoare de biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate bătăliile purtate de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea s-a dovedit purtătoare de biruință a lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai la Podul Vulturului, ci și în toate bătăliile purtate de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea s-a dovedit purtătoare de biruință a lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată omenirea din Roma- i-a ieșit în întâmpinare din toată inima, cu ochi veseli, primindu-l cu urări de fericire și cu o nesfârșită bucurie, ca niște scăpați din închisoare. Bărbați
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Dumnezeul-, la auzul strigătelor lor nu s-a lăsat furat de mândrie, la lauda lor n-a lăsat să crească în el trufia, ci știind bine cât ajutor îi datora lui Dumnezeu, s-a grăbit să răsplătească adevăratului prilejuitor al biruinței sale o rugăciune de mulțumire. Apoi a descoperit Constantin tuturor semnul cel mântuitor- și a înălțat chiar în inima orașului împărătesc un monument triumfal în amintirea biruinței asupra dușmanului, monument pe care a scris cu litere săpate, că acesta se
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ajutor îi datora lui Dumnezeu, s-a grăbit să răsplătească adevăratului prilejuitor al biruinței sale o rugăciune de mulțumire. Apoi a descoperit Constantin tuturor semnul cel mântuitor- și a înălțat chiar în inima orașului împărătesc un monument triumfal în amintirea biruinței asupra dușmanului, monument pe care a scris cu litere săpate, că acesta se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TIMPUL Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut, Din vremuri în care românii,înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
conceapă așa ceva. Dar am plecat în țara visurilor mele, perntru că în fața idealului de a ajunge cântreață de operă, nimic nu se putea împotrivi. Drumul spre însorita Italie și ajungerea în țara latină dintre mări, a fost pentru dumneavoastră o biruință a iubirii? Vorbiți despre primele întâlniri cu muzica, la citadela izvorului ei, de întâile cunoștințe cu marii, colosalii muzicieni ai Italiei și ai lumii. Este mult de spus despre aceasta. O biruință a iubirii pentru muzică - în plan personal prin
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
latină dintre mări, a fost pentru dumneavoastră o biruință a iubirii? Vorbiți despre primele întâlniri cu muzica, la citadela izvorului ei, de întâile cunoștințe cu marii, colosalii muzicieni ai Italiei și ai lumii. Este mult de spus despre aceasta. O biruință a iubirii pentru muzică - în plan personal prin viața mea au răzbătut și norii și soarele. I-am întîlnit pe magnificii operei Beniamino Gigli sau Aureliano Pertile, pe sopranele Dusolina Giannini, Giannina Arrangi-Lombardi, Rosetta Pampanini, Erna Sach. Am studiat vocea
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
de stele. Iubirii mă-nchin la altare, Lumină, lumina în zare. Porți de cer vreau să deschid, Brațele-n taină-mi întind, Genunchii îmi plec cu sfiala, În suflet piere-ndoială. Crucea mi-o duc cu credința, Ruga ne-ncetată, sperata, biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ELISABETA IOSIF ” ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ELISABETA IOSIF BIRUINȚA ASUPRA TIMPULUI ÎN „Adevarurile lutului”, (Autoare: Mihaela-Mariana Cazimirovici) Mihaela Cazimirovici este la prima sa carte. Și, vă rog să rețineți lucrul acesta, pentru că a scris-o pe o idee atât de rotundă, de profundă, probabil și pentru că a avut timp
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
în mine o flacără...inima mea e vatra, flacăra este sinele meu îmblânzit”. În fiecare pagină a sa, în cartea ” Adevărurile lutului” se adaugă câte un reper, pe care autoarea, Mihaela-Mariana Cazimirovici l-a înmagazinat, experiența poetei purtând însemnele unei biruințe asupra timpului. Elisabeta IOSIF 7 iunie 2015 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF ” ADEVĂRURILE LUTULUI” recenzie / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]