1,717 matches
-
până la vârsta de optsprezece ani. Menționarea acestui aspect biografic în mod repetat este în sine o dovadă a importanței pe care o avea perioada de pregătire și formare a minții pentru trăitorul bizantin. Alternanța preferințelor pentru Platon sau Aristotel, a bizantinilor în scrierile lor filosofice, în mod special, dar și în cele de ordin mai general, trebuie judecată din această perspectivă. Platonismul a jucat un anume rol pentru bizantin, iar aristotelismul un altul. Platon era căutat și citat, sau de multe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a minții pentru trăitorul bizantin. Alternanța preferințelor pentru Platon sau Aristotel, a bizantinilor în scrierile lor filosofice, în mod special, dar și în cele de ordin mai general, trebuie judecată din această perspectivă. Platonismul a jucat un anume rol pentru bizantin, iar aristotelismul un altul. Platon era căutat și citat, sau de multe ori implicit folosit, pentru capacitatea termenilor săi de a exprima realitățile ultime și tot ceea ce ține de mistică. Aristotel era prețuit în mod special pentru modul în care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
împlinită nevoia de ortodoxie, de dreaptă atitudine în trăirea mistică, autorul bizantin lasă să se trădeze propria și irepetabila sa experiență spirituală, în măsura în care strecoară propriile nuanțe în folosirea simbolică a termenilor filosofici. Dacă este prea evidentă pentru hermeneutul contemporan constanța bizantinului în reluarea și imitarea textelor clasicilor greci, se pune întrebarea dacă nu cumva în spatele acestei permanențe în mentalitatea filosofică a Răsăritului nu poate fi regăsită totuși schimbarea sau evoluția. Desigur că, luând în considerare cele spus până acum, noutatea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu o mai putem încadra sub acest nume, ci ar trebui să o considerăm mai degrabă un rudiment de producție spirituală. Cel puțin așa gândim astăzi. Și este dovedibil că într-o formă asemănă¬toare înțelegea actul cultural și un bizantin care era instruit în cadrele unei culturi clasice grecești, ce punea preț pe gândirea activă. Numai că terenul pe care era căutat dina¬mismul, chiar și evoluția (într-o altă dimensiune decât monotona înțelegere modernă ca trecere de la inferior la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
simplu la complex), nu era cel al speculației conceptuale, artistice ori de alt fel, ci planul a ceea ce am putea numi viață, însă într-un sens care în Răsărit ține de ceea ce poartă numele de duhovnicesc. Tradiția vie era pentru bizantin recapitularea celor mai semnificative acte spirituale ale istoriei spiritului creștin de până la el, și asta purta pentru el numele de filosofie. Suma filosofiilor de până la un timp al istoriei, ca însumare a celor mai revelatoare acte spirituale concretizate în tradiția
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
primelor secole creștine a venit din eșecul de a înțelege implicațiile unei asemenea înfățișării a divinității, atât din perspectiva raționalității grecești sau a religiozității ebraice, formulările, pe care diferitele postulate eretice de la nestorianism la gnosticism le-au făcut, dovedind aceasta. Bizantinii, chiar la originile culturii pe care au întemeiat-o, au simțit ca pe o nevoie majoră precizarea modului în care trebuie înțeleasă Realitatea Ultimă, cât și a consecințelor ce decurg de aici. În formulările pe care Sfinții Vasile cel Mare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
celei occidentale, și nici o filosofie a naturii. Pentru acest spațiu, natura sau esența în sine sunt inaccesibile. Ceea ce în ochii unui comentator apusean ar părea că este un text de morală, mistică ori pur și simplu de teologie, însemna pentru bizantin un discurs despre modul de manifestare ipostatic al existenței. Adâncirea meditației în istoria tradiției filosofice bizantine a însemnat mai ales o nuanțare progresivă a ceea ce înseamnă modul personal de experiere a lumii și de realizare a comuniunii între persoane. 6
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lucrarea de desăvârșire a părților ei componente. Secolele care urmează și care consemnează acea serioasă reluare a lecturilor și interpretărilor din clasicii greci, nu au însemnat mai puțin și o altă manieră de reaproximare a dialecticii atât de sensibile pentru bizantini a raportului între Unu și multiplicitate. Se impun și alte teme care implică acest raport, cum ar fi unitatea lumii, sau unitatea sufletului ori a intelectului. Ca exemplu, Theodorus II Lascaris, împărat al Niceei (1254-1258) scrie Șase discursuri asupra comuniunii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
monade inteligibile, pentru a ne apropia de o oarecare noțiune a divinului), trecând prin „sinteză” sau „poziție” (cunoașterea Cauzei prime în efectele ei) către „analogie”sau „eminență” (ce reprezintă încercarea de a face inteligibil pe Dumnezeu care este dincolo de orice). Bizantinii au fost puși în situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe Dumnezeu care este dincolo de orice). Bizantinii au fost puși în situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare a aspectelor legate de gnoseologie era găsirea unei formule de echilibru între ceea ce reprezintă theologia și oikonomia divină. Teologia are referință la ceea ce se poate spune despre Dumnezeu considerat în El însuși, aspectul iconomic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul nu a fost la modul singular cheia de boltă a teoriei despre cunoaștere în spiritualitatea bizantină. Dimpotrivă, raționalitatea sub care putem descoperi calea cunoașterii așa cum au înțeles-o bizantinii trebuie înțeleasă ca o formulă de echilibru și de compensare reciprocă între apofatism și catafatism. Deși este recunoscută de bizantin privilegierea apofazei în obținerea cunoașterii, acest fapt nu înseamnă nici o suspendare a valabilității căii pozitive în cunoaștere, nici stabilirea unui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
boltă a teoriei despre cunoaștere în spiritualitatea bizantină. Dimpotrivă, raționalitatea sub care putem descoperi calea cunoașterii așa cum au înțeles-o bizantinii trebuie înțeleasă ca o formulă de echilibru și de compensare reciprocă între apofatism și catafatism. Deși este recunoscută de bizantin privilegierea apofazei în obținerea cunoașterii, acest fapt nu înseamnă nici o suspendare a valabilității căii pozitive în cunoaștere, nici stabilirea unui raport de la superior la inferior între cele două, ci trebuie să vedem o complementaritate necesară între mersul negativ și cel
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care spiritualitatea bizantină le-a dat dialecticii apofatic-catafatic în continua lor completare reciprocă pe calea cunoașterii, este necesară discutarea rolului pe care analogia, ca metodă de cunoaștere l-a jucat. Știm că rolul analogiei în actul de cunoaștere reprezenta pentru bizantini o moștenire venită de la Aristotel. Stagiritul a vorbit despre analogia entis, analogia ființei, pentru a caracteriza ființa ca unitate sau rațiune de diferențe. Analogia este astfel înțeleasă ca relație potrivit rațiunii ascendentă sau descendentă, ce presupune asemă¬nări sau deosebiri
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cunoașterea Creatorului, cu toate că între Dumnezeu și lume există și o neasemănare. Neasemănarea, mai mare decât ceea ce însemnă similaritatea, face posibil să se determine neasemănarea ca diferență cantitativă negativă față de asemănarea analogică, și astfel să se înfățișeze ca mărime inteligibilă analogic. Bizantinii au acordat de asemenea un rol important analogiei în actul de cunoaștere, însă au făcut o altă lectură a lui Aristotel, și aceasta a fost nuanțată prin Dionisie, care întrun pasaj din Despre Numirile Dumnezeiești își prezintă accepțiunea sa asupra
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ce sunt, ca proiectate din El; și având chipurile și asemănările modelelor lor dumnezeiești, urcăm prin putere dincolo de toate, pe calea și ordinea lor, prin negarea și depășirea tuturor, la cauza tuturor?”. Un astfel de text a fost înțeles de bizantini ca nesusținând valabi¬litatea neasemănării analogice ca metodă cognitivă, utilizată de scolastică. Felul în care bizantinii au înțeles raportul între natură și persoană, între ființă și ipostas a avut consecințe directe asupra valorizării analogiei în cunoaștere. Excluderea oricărei putințe ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putere dincolo de toate, pe calea și ordinea lor, prin negarea și depășirea tuturor, la cauza tuturor?”. Un astfel de text a fost înțeles de bizantini ca nesusținând valabi¬litatea neasemănării analogice ca metodă cognitivă, utilizată de scolastică. Felul în care bizantinii au înțeles raportul între natură și persoană, între ființă și ipostas a avut consecințe directe asupra valorizării analogiei în cunoaștere. Excluderea oricărei putințe ca omul să se apropie de cunoașterea naturii divine a avut în plan gnoseologic consecința că analogia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Însă un alt aspect dă o dimensiune specifică înțelegerii bizantine a actului cognitiv: dimensiunea personală a oricărei experiențe a celui care cunoaște. Deși formalizându-se, se poate descrie evoluția în cunoaștere a cuiva în treptele și modalitățile indicate mai sus, bizantinul a văzut că în mod concret fiecare are o experiența a sa de fel apofatic sau catafatic, și acest lucru se datorează situării sale existențiale unice în lume. Deoarece cunoașterea are caracterul unei întâlniri personale, fiecare zi aduce ceva nou
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vederii dincolo de vedere” a divinității tripersonale, ci la fel de mult a însemnat atitudinea sub care a stat orice altă experiență cognitivă. Celălalt., recunoscut ca persoană, poate fi cunoscut în măsura în care se stabilește o relație personală, singura care poate da măsura unicității individului. Bizantinul nu a fost tentat să explice omul prin descrierea sa din perspectiva naturii pe care o asumă. Nici biologia, nici genetica, ori psihologia nu ar fi fost căi privilegiate pentru experiența celuilalt., a aproapelui, chiar dacă ar fi existat în acele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acele timpuri. La fel, ceea ce numim în genere natură, lumea cu toate ale sale, a fost înțeleasă în spațiul culturii răsăritene ca taină, fiecare aspect al realității ascunzând dincolo de înfățișarea sa o realitate mai înaltă, un logoi. Experiența pe care bizantinul a făcut-o în fața lumii era aceea a descoperirii unei taine mereu mai adânci, niciodată epuizabile. Putem sesiza aici care este diferența între modelul cognitiv bizantin și ambițiile sub care a stat teoria cunoașterii în modernitatea europeană apuseană, mai ales
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mereu preocupată de satisfacerea exigențelor pe care raționalitatea vechii filosofii grecești le impunea. Chiar sintagma pe care ne-am permis să o folosim în acest context, cea de „experiență cognitivă”, vrea să dea seama de valoarea pe care o dădeau bizantinii cunoașterii: în același timp, exercițiu al rațiunii care descoperă noutatea, dar și înregistrarea acestei noutăți ca trăire, o asumare existențială a oricărei cunoașteri cu implicații profunde asupra cunoscătorului. Pentru bizantin, cunoașterea nu îl îmbogățește pe om, ci îl face pur
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vrea să dea seama de valoarea pe care o dădeau bizantinii cunoașterii: în același timp, exercițiu al rațiunii care descoperă noutatea, dar și înregistrarea acestei noutăți ca trăire, o asumare existențială a oricărei cunoașteri cu implicații profunde asupra cunoscătorului. Pentru bizantin, cunoașterea nu îl îmbogățește pe om, ci îl face pur și simplu să devină altul, rămânând același. Formulare contradictorie din punct de vedere al logicii formale, dar care sugerează caracterul pronunțat existențial prin prisma căruia care răsăriteanul se înțelege pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
însă că Grigorie de Nyssa nu devalorizează câtuși de puțin rațiunea în cunoaștere, lucru dovedit de folosirea termenului 0s«Qia cel puțin pe trei nivele, cele două inferioare plasând contemplația pe terenul rațiunii: este vorba de cunoașterea științifică, pentru care bizantinul avea o mare prețuire, și de metoda exegetică. Se conturează pe această cale o înțelegere alternativă a naturii cunoașterii pe nivelele supreme ale experienței cognitive. Deși poziția lui Grigorie s-a dovedit a fi mai proprie specificului sub care s-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
încercării unor soluții noi, cât mai radicale asupra întrebării asupra putințelor umane de cunoaștere, căci aceasta ar fi însemnat mai degrabă o abatere de la subiect. Cele două paradigme, evagriană și capadociană, vor fi rediscutate nu pentru că ar fi lipsit capacitatea bizantinilor de a formula și alte soluții, ci pentru că diferența între cele două opțiuni era cea care dădea seama la nivelul cel mai profund de direcția pe care o spiritualitate de felul celei răsăritene o putea lua. Renașterea și umanismul bizantin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și în nici o situație împuținată în vreun fel. Este o comunicare dp>lină a dumnezeirii. Singurul aspect care pune problema gradelor este măsura în care cineva se poate împărtăși din această ieșire din Sine a Treimii. Secolul XIV înseamnă pentru bizantini o vreme de aprinse dispute ce implicau distincția amintită mai sus. Este un răstimp în care cultura bizantină ajunge la un maxim de rafinament, în condițiile în care Renașterea însemnase pentru acest spațiu cultural nu o nostalgie față de clasicismul grec
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
condițiile în care Renașterea însemnase pentru acest spațiu cultural nu o nostalgie față de clasicismul grec ci o reluare atentă a textelor clasicilor cu scopul de a găsi o mai potrivită cale de a răspunde la întrebările vremii. In fond, pentru bizantini, clasicii greci nu fuseseră niciodată cu totul abandonați, ceea ce făcea diferența în aceste veacuri de apogeu cultural era o reluare a lecturii clasicilor cu filtre exegetice de alt gen. Exegeza clasicilor era un exercițiu absolut obligatoriu pentru oricine dorea să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]