640 matches
-
le înnobila și a le români, și eu mărturisesc că m-aș învoi cu părerea domniilor-sale. Vin, în sfârșit, conservatorii ă aceștia erau ișlicarii î, astă veche rugină, care strigă cu glas de Stentor că se strică limba, plîngînd-o și bocind-o în gura mare"1 . Aplicarea aceasta a terminologiei politice la clasificarea curentelor lingvistice o mai găsim și aiurea. Cei de la România literară 2 sunt învinuiți de "reacționarism" de către latiniști (adică de către "liberali"). G. Asachi, cum am văzut, trei ani
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe imaș cu Ducu. Am făcut „pedagogie”, povestindu-i cîteva întîmplări din copilăria mea legate de acele locuri. Apoi, de la Lucica, am plecat cu toții la cimitir. Rusaliile sînt, îmi dau seama, o sărbătoare aproape veselă. N-am auzit pe nimeni bocind, n-am văzut pe nimeni plîngînd. Cei dintr-un neam se adună la căpătîiul mortului sau morților lor, așază coșurile cu „moși”, le desfac, scot sticla cu rachiu și „zic” de la unul la altul cu același pahar. înainte de a rosti
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
portretul bunicii Nastasia, nevasta lui David Creangă: „Încă n-am văzut așa femeie, să plângă de toate cele; era miloasă din cale-afară. Carne de vită nu mânca în viață, tot din astă pricină; și când se ducea sărbătoarea la biserică, bocea toți morții din ținterim, fie rudă, fie străin, fără deosebire. Bunicul însă era așezat la mintea lui; își căuta de trebi cum știa el și lăsa pe bunica într-ale sale, ca un cap de femeie ce se găsea.” Un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
taciturnii din Zborul la cuib „au pus mămăliga pe cărpător de scândură de brad, așezând-o pe genunchi, au mâncat la zarea focului, să nu ardă petrolul și să facă cheltuială”. La catafalcul unui răposat, nepoate și vecine cântă și bocesc; una dintre ele „trimite vorbă”, prin mortul din casă, tatălui ei, stins cu doi ani înainte. Faptele, la Pavel Dan, sunt nu numai temelia epicului, dar și repere psihologice reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt, în același timp, reverberațiile unor suflete
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la locul lor.// Morții în pământ / gândul în cuvânt. // Strânsă într-o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre ele în ultimii ani de viață) reunesc versurile unei poete pe care „căutarea permanentă o salvează de solemnitate și retorică și o
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
ascultând baladele lui în pușcărie: Balada codrului fără haiduc, Balada cerului fără stele și câte altele. Vreți să vă spun o poezie de Radu Gyr? C.I.: Vă rog! D.V.: Vă voi recita Foamea, ca să înțelegeți de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
materiale naturale create acum douătrei sute de ani de către străbunici, sau blidele vechi, toate având roluri precise în expoziție. Creația elevilor, păpușa de cârpă, reprezintă anul vechi, care moare, și culminează cu cea mai mare păpușă așezată pe laiță și bocită de fetele din sat. Remarcate se fac și păpușile care reprezintă strigoii călare pe butoi în noaptea Sfântului Andrei și care sunt deosebit de expresive. Toate sunt unicate, materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar viziunea asupra
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ale încheieturilor etc. Sunt afecțiuni pe care, însă, pensionarii le ignoră cu entuziasm din cauza atât a compensării cu 90 la sută a medicamentelor cât și a majorării pensiilor cu 10 la sută. în surdină se aud deja virușii diferitelor boli bocind sfâșietor în timp ce se pregătesc de bejenie spre alte zări și popoare... Vine anotimpul policromiilor și al umplerii cămărilor cu provizii transportate în portbagajele mașinilor de serviciu (imagini tv filmate cu camere... indiscrete). Rezervele trebuie făcute din produse puțin sau deloc
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
de-a lungul gemetelor din vechi osîndite sub stele,/ la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și gîndul...// Să te ascult, mare urnită din începuturi,/ ultimii pași să-i închin treptelor goale/ să mă adormi în jalea privirilor tale/ de ursitoare, bocind pe un leagăn de scuturi"(Ovid) . Sau o fantasmă acuzat romantică: ,Seara alei drumurile cu metal/ și podurile răsunară ca lemnul viorilor, / bufnițele vechi scăpară beznele din gheare,/ ce romantic am trecut pe cal/ printre mestecenii cu brațe de fum
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: Of, mai bine mut decât peltic! Iar, scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni Și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de
Țara mea de dincolo de Prut. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
Elena, născută la 3 decembrie 1955 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 63128 Dietzenbach, Talstr. 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Piața Republicii nr. 9, județul Sibiu. 215. Simon Ana, fiica lui Bocea Iosif și Maria, născută la 7 iulie 1971 în localitatea Bratca, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Germania, 55296 Harxheim, Lahnstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Aleșd, str. 'adoimul bl. E1, ap. 10, județul Bihor. 216
HOTĂRÂRE nr. 556 din 15 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168713_a_170042]
-
ap. 8, jud. Tulcea țel: 0744/790517 8016 MINCIU MARIA (n. 1959) Tulcea, str. G. Corneliu, nr. 304 țel: 525309 8017 MIRCIOI GEORGETA (n. 1955) Tulcea, str. Sabinelor, nr. 5, bl. E4, sc. C, ap. 4 țel: 517563 14292 MISA BOCEA (n. 1955) Tulcea, str. Victoriei, nr. 1, sc. A, ap. 2 țel: 0744/557605 20932 MISTRIANU LĂURĂ (n. 1968) Loc. Babadag, str. Florilor, nr. 3, jud. Tulcea țel: 0742/065077 8021 MOCANU VIOLETA LOTI (n. 1969) Loc. M. Kogălniceanu, jud.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
m 6. Strada Primăriei, L = 500 m 7. Strada Călugăreiului, L = 600 m 8. Strada Doctorului, L = 550 m 9. Strada Ciuturicăi, L = 300 m 10. Strada Căzăcești, L = 260 m 11. Strada Pădurii, L = 350 m 12. Strada Calea Bocii, L = 2700 m 13. Strada Rudarilor, L = 160 m 14. Strada Plopului, L = 1050 m 15. Strada Târnavei, L = 800 m 16. Strada Pătrășcanilor, L = 560 m 17. Strada Castanilor, L = 1350 m 18. Strada Pițigoiului, L = 550 m 19
HOTĂR��RE nr. 1.554 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
8 țel: 0722245317 25865 BÂRNĂ CORNEL (n. 1958) Arad, Str. Praporgescu Nr. 35 țel: 0744589988 25866 BENE CĂLIN DĂNUȚ (n. 1975) Groseni Nr. 293 țel: 0746134701 21327 BIRDA MONICA (n. 1965) Chișineu-Criș, Str. Victor Babeș Nr. 1 țel: 351190 31706 BOCEA ANA (n. 1969) Loc. Nădlac, Str. Penes Curcanul Nr. 12 țel: 0728044101 21247 BOGDAN ALEXANDRA (n. 1978) Arad, Aleea Borsec Nr. 3 Bl. 602 A Sc. A Ap. 11 țel: 0745621189 21747 BRADE RODICA MIRELA (n. 1971) Arad, Splaiul Gh.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
țel: 214537 27629 BETEGH GEORGINA (n. 1953) 4500 SC ARBET IMPEX SRL Arad, Str. Iancu Jianu Nr. 14 țel: 0726710420 78 BITANG VIORICA (n. 1952) 0636 SC PROEXPERT SRL Arad, Al. Azuga Bl. F Sc. BAp. 18 țel: 250817 31706 BOCEA ANA (n. 1969) 5026 SC SPEEDY CONSULT SRL Loc. Nădlac Str. Penes Curcanu Nr. 12 țel: 0728044101 22409 BORTES ANGELA (n. 1969) 3065 SC FINANCIAR CONTAB SRL Vladimirescu, Str. Vasile Roaita Nr. 51 țel: 0744273611 25868 BORTOI ANGELA (n. 1967
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Sate: Livezile, Izvoarele, Poiana Aiudului, Vălișoara Comuna Lupșa Sate: Lupșa, Bârdești, Bârzan, Curmătură, După Deal, Geamăna, Holobani, Hădărău, Lazuri, Lunca, Mușca, Mănăstire, Mărgaia, Pițiga, Poșogani, Pârâu-Cărbunări, Șasa, Trifești, Valea Holhorii, Valea Lupșii, Valea Șesii, Vința, Văi Comuna Mogoș Sate: Mogoș, Bocești, Bogdănești, Butești, Bârlești, Bârlești-Cătun, Bărzogani, Bărbești, Cojocani, Cristești, Mămăligani, Negrești, Oncești, Poienile-Mogoș, Monești, Valea Barnii, Valea Bărluțești, Valea Cocești, Valea Giogești, Valea Mlacii, Valea Țupilor Comuna Ocoliș Sate: Ocoliș, Lunca Largă, Runc, Vidolm Comuna Poiana Vadului Sate: Poiana Vadului, Costești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
m 6. Strada Primăriei, L = 500 m 7. Strada Călugăreiului, L = 780 m 8. Strada Doctorului, L = 550 m 9. Strada Ciuturicăi, L = 300 m 10. Strada Căzăcești, L = 260 m 11. Strada Pădurii, L = 350 m 12. Strada Calea Bocii, L = 2700 m 13. Strada Rudarilor, L = 160 m 14. Strada Plopului, L = 1050 m 15. Strada Târnavei, L = 800 m 16. Strada Pătrășcanilor, L = 560 m 17. Strada Castanilor, L = 1350 m 18. Strada Pițigoiului, L = 550 m 19
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
și mare. E și mare, e și grea. Simt nevoia de strămtoare, Să mă sihăstresc în ea. O chilie micușoară. Ea cochilie, eu melc - Lumea să rămînă-afară Și din minte să mi-o șterg. Naștere Ca mamă, și eu voi boci și l-oi plînge Pe Fiul unic și stăpîn ca un Tată; în piept, nu la pieptul de lapte l-oi strînge Atunci pentru prima și ultima dată. Bătrînă voi fi? - dar ce-nseamnă bătrînă? Iar sufletu-mi încă tot
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
locuitorilor din Valea Lungă, Dâmbovița. În 1925, Valea Lungă, Dâmbovița făcea parte din plasa Pucioasa și avea satele Gorgota, Ogria, Strâmbu și Tisa-Ștubei, cu 3187 de locuitori. Comuna Valea Lungă, Prahova era tot în plasa Prahova și avea 1890 de locuitori în satele Bocești, Gheboaia, Valea lui Dan și Valea Lungă. În 1931, ambele comune au fost transferate la același județ, Dâmbovița, din care au făcut parte din plasa Pucioasa. Ele au rămas comune separate, și au primit, pentru dezambiguizare, nume diferite: fosta comună prahoveană
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii rămân să aranjeze mormântul, iar ceilalți se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vechi decât anul 1717 sunt din secolul al XVI-lea și din secolul al XVII-lea. Tradiția locală vorbește despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a așezării: Corneanț (nucleul viitoarei așezări), Bocea (cel mai mare) și Drila. Corneanțul era așezat acolo unde astăzi se găsește cartierul cu același nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a așezării: Corneanț (nucleul viitoarei așezări), Bocea (cel mai mare) și Drila. Corneanțul era așezat acolo unde astăzi se găsește cartierul cu același nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a așezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puțini locuitori în vârstă își mai amintesc acest nume. Conform
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a așezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puțini locuitori în vârstă își mai amintesc acest nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
comunei, Marcel Muia, face parte din PSD iar viceprimarul Gheorghe Husariu din PNL. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel: Marea majoritate a locuitorilor din Chevereșu Mare sunt creștin - ortodocși. Biserica ortodoxă, ridicată în anul 1801 în cartierul Bocea, are hramul Înălțarea Domnului. Aceasta înlocuiește o mai veche biserică din nuiele care se afla în cartierul Corneanț, împreună cu vechiul cimitir, pe locul viran numit astăzi Plațu Bicii. Bisericuța romano-catolică, aflată pe Drumu Mare, ulița principală, are hramul Sfântul Ștefan
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]