1,026 matches
-
ce o ținea pe Marula, coborâtoare din Vlad Vodă Călugărul, l-a spânzurat Giorgio Basta la 19 august 1601, căci era un apropiat al lui Mihai Viteazul 182, iar pe Stroe Buzescu (însurat cu Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești, rudă și ea cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul) l-a răpus (a murit în 1602) o rană făcută de un tătar la Ogretin 183. De „hiclenie” și-a acuzat Aron Tiranul adversarii. în a doua domnie - chiar înainte de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicodim) a avut două soții: întâi pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sf. Nicolae; în prima biserică domnească din Rădăuți - cu un ctitor recunoscut- fusese înmormântat, înainte de 29 iunie 1368, Bogdan I) în necropolă domnească (erau înhumați acolo Lațcu [în 1375], Roman I [în 1394], Ștefan I [în 1399]), împodobind mormintele Mușatinilor (Bogdănești le zic unii istorici) care l-au precedat cu pietre ce restituiau o cronologie corectată (deși erorile nu lipsesc) și instituiau un „timp dinastic”. Ca loc de veci pentru sine și pentru familia sa, Ștefan cel Mare a înălțat, între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
peste trei săptămân(i) să tâ(m)plă morit”103. Dacă prezența Doamnei Ruxandra în preajma celui ce a dăltuit inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați o putem doar bănui, în legătură cu existența jupânesei Sima Buzescu (fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești), rudă cu doamna Stanca, în grupul celor ce au compus și așezat pe marmură „permisul pentru eternitate” al lui Stroe Buzescu nu ne putem îndoi. Pe muchia din partea stângă a pietrei tombale (în al cărei câmp, în relief, boierul oltean
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ceară, în timpul vieții, sprijinul Domnului sau dacă acest ajutor venea după moartea soțului, ca atunci când Mihai Viteazul, într-un act din 1 aprilie 1597, „dă doamna mea această poruncă a domniei mele [...] ca să-i fie de ocină [Stancăi din Bogdănești] partea lui Barbul, soțul ei, pentru că îi sânt ocine și dedine”) ori nu de Domnie, urmând - adică - drumul unor lungi și complicate procese. Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca - prin 1717 - să recupereze o parte din banii pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde și domnu-său Alexandru Vodă”. Avea doar treizeci și cinci de ani... Văduvele Bogdăneștilor se întorceau lângă soții lor, îngropându-se în necropolele zidite de ei și refăcând astfel dinastia în eternitate. Era o reunire în veșnicie de care aveau grijă urmașii. Reunirea aceasta dincolo de moarte trebuia să se producă, oricât de târziu. Moartă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
BĂLĂȘEL, Teodor (7.XI.1869, Bogdănești, j. Vâlcea - 30.I.1941, Ștefănești, j. Vâlcea), folclorist. După ce a urmat cursurile Seminarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învățător (din 1889), diacon (din 1892) și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G.
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
de caldă, de colorată, de parfumată, de vie! Într‐un aprilie la Grand‐Belgia într‐un cămin de bătrâni. Din „ Pagini medicale bârlădene”n r. 124‐125/2008 . Smion Bogdănescu Ion Puflea, numele său adevărat, este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații literare. Au scris favorabil despre poezia lui Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu, Gruia Novac, Valeriu Stancu, Doina Mandache, Ion
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Era gras, mătăhălos, cu un cap enorm, dar foarte simpatic și bun ca pâinea caldă. Cu timpul, se împrieteniră și soțiile noastre. Ne făceam vizite reciproce, ca să omorâm după-amiezile plictisitoare de duminică, sau ne duceam împreună la teatru. Odată, când Bogdăneștii veniră la noi, se încinse o discuție aprinsă pe tema unei drame pasionale care stârnise multă vâlvă. Era vorba de cunoscutul autor dramatic Dimitrie Albu, însurat cu o frumoasă și talentată actriță, Iolanda Manole. Căsnicia ținea de trei ani, fără
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de ușor să spui soțului că iubești pe altcineva? izbucni Mihaela puțin contrariată. ― Nu prea miroase a bine, draga mea. Prea faci cauză comună cu femeia adulteră, am exclamat cam surprins de atitudinea ei dârză, dar, ca să nu atrag atenția Bogdăneștilor, dădui cuvintelor un aer de glumă. Musafirii izbucniră în râs. Odată cu ei râdeam și eu într-o dezlănțuire care mi se păru cam exagerată. Soția mea se mulțumi numai să zâmbească (ce-i drept, cam acru) și să conchidă: ― În
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Dragostea nu dă nimănui această prerogativă. I-am dat dreptate în sinea mea. Desigur Mihaela se referea la propria noastră soartă. ...Târziu, înainte de culcare, pe când soția mea își făcea rugăciunea obișnuită (era, dealtfel, evlavioasă), îmi veni în minte discuția pu Bogdăneștii. ― Haide, jură-mi că nu mă înșeli. ― Te rog isprăvește cu glumele de prost gust, se îmbufnă ea și întorcîndu-mi spatele se vîrî în patul ei. A doua zi sau a treia zi, Zamfira, slujnica noastră, mă întrebă pe când ne
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
făcut, m-am apucat să citesc o carte. Din când în când consultam ceasul. ― Opt și jumătate... nouă... nouă și jumătate... Ea nu se întorcea. Începeam să-mi pierd răbdarea: ― Pe unde o fi umblînd? Am telefonat fără rost la Bogdănești. Amely mi-a spus că nevastă-mea nu călcase pe acolo. ― Trebuie să fie la Cici. Am ridicat receptorul și am întrebat-o. Același răspuns. ― S-o fi dus, poate, la soră-sa... Alexa n-avea telefon acasă; întrebînd la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să concep așa ceva. Cum să-mi închipui pe Mihaela tre-murînd în brațele altcuiva, ― ea, pe care o consideram atât de a mea? Cum de nu prinsesem nimic de veste? Am avut, e drept, o bănuială vagă de când cu discuția la Bogdănești; toți acuzam pe soția adulteră a dramaturgului, și numai Mihaela singură îi lua apărarea. (De ce nu i-ar fi luat-o dacă era în aceeași situație?) Aveam prea multă încredere în mine și încrederea asta nesfârșită mă orbise. O urmărisem
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
într-un local prea aglomerat, siliți să șadă la aceeași masă. Într-o vreme ea rupse tăcerea și mă întrebă: ― Te duci la birou? ― Cred că nu. Numai de lucru n-aveam poftă. Și când mă gândeam ce vor spune Bogdăneștii, Cici, Veverița și ceilalți prieteni auzind că... Fulgerul unui gând neașteptat m-a făcut să tresar. ― Ziarele! Dac-or afla din ziare? Până acum nu-mi trecuse prin minte o asemenea eventualitate. Zamfira a coborât să-mi aducă repede gazetele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
n-a venit? ― Nu, n-a putut... Era cam... indispusă. "Cam indispusă"? Numai pentru atâta lucru? Credeam c-o interesează tema (era vorba de La Drame des Poisons) mai ales că odată (ce mult mi se pare de atunci) discutasem cu Bogdăneștii despre "crima" lui Racine. De curând, citisem în Conferencia un studiu foarte documentat în legătură cu această afacere, iscălit de academicianul Henri-Robert. După plecarea Alexei mi-a mijit în minte întrebarea: ― Oare pentru Mihaela am ținut conferința asta? Am gonit furios gândul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
profesor Tîrnoveanu care îmi prezicea un viitor strălucit. (Ce păcat ― după o lună s-a stins din viață). Au venit și părinții mei, mai fericiți ca oricând. Altă petrecere, alt banchet, de astă dată intim, cu prietenii mei, printre care Bogdăneștii, Veverița cu Urangutanul ei și câțiva mansardiști (Gleber, Charlot, Iliuță). Dar toate astea mă lăsau rece, indiferent. Nu mai vibra nimic în mine, parcă mă transformasem într-un bloc de piatră. Era golul visului împlinit? Nu, încă nu! Numai când
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legătură și cu înmulțirea numărului gropilor de provizii, în care se depozitau, de regulă, cereale. Instalații de foc asemănătoare, situate în afara sau în interiorul locuințelor, uneori cu câte două cuptoare în dotare, s-au descoperit în apropiere, la Horga și la Bogdănești − Vaslui. Asemenea cuptoarelor din piatră, și cele din lut, pentru copt, reflectă o tradiție romană; ele au fost atribuite localnicilor. Eficiența lor a permis perpetuarea și menținerea respectivelor instalații de foc, pe parcursul celei de-a doua jumătăți a mileniului I d
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine și, mai târziu, de origine veche rusească (produse la Kiev și Halici), precum crucile simple sau cele duble-relicviar (encolpioane/engolpioane), din bronz sau os (cazul celei de la Bogdănești), cu reprezentări de personaje biblice, asemenea celor de la Dănești (redată Maica Domnului, prin incrustații în tehnica niello), Codăiești, Șuletea (pe o parte este Iisus Hristos, iar pe cealaltă Maica Domnului cu pruncul în brațe) - Vaslui, Bâtca Doamnei - Neamț, Lunca - Botoșani
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83, nota 2; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare C. Cihodaru, 1931; verificare Gh. Coman, 1975, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 23, nota 45; Coman 1980c, p. 161, nota 15; Teodor 1997c, p. 58. 24. Buda (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe interfluviul din marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI, VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 310; Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 70. Horoiata (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea de nord-nord-vest a satului: pe pantele din preajma pârâului localității, din marginea nord-nord-vestică, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova îți creează impresia unei reviste de literatură în care alături de G. Tutoveanu, chiar când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]