721 matches
-
chestiune..., posibilitatea ca, la curbe să se rotească, adică, când la curbe, boghiul o ia pe-o șină, și cu ăsta merg așa, vagonul, el trebuie să... Și el nu se poate îndoi, vagonul, deci, mișcarea trebuie să existe deasupra boghiului. Ei, Nicolina făcea roțile, axele, crapodina, pe care se mișca vagonu’, totu’. Nu făcea vagonu’. Boghiurile acestea s-au exportat, cel mai mult în Cuba și, după aceea în Polonia. Asta, în cadru’ - cum se chema piața sovietică. S. P.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o șină, și cu ăsta merg așa, vagonul, el trebuie să... Și el nu se poate îndoi, vagonul, deci, mișcarea trebuie să existe deasupra boghiului. Ei, Nicolina făcea roțile, axele, crapodina, pe care se mișca vagonu’, totu’. Nu făcea vagonu’. Boghiurile acestea s-au exportat, cel mai mult în Cuba și, după aceea în Polonia. Asta, în cadru’ - cum se chema piața sovietică. S. P.: - CAER. C. G.: - CAER. În Iran s-o exportat, de asemenea, boghiuri, în Irak. În Irak
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
totu’. Nu făcea vagonu’. Boghiurile acestea s-au exportat, cel mai mult în Cuba și, după aceea în Polonia. Asta, în cadru’ - cum se chema piața sovietică. S. P.: - CAER. C. G.: - CAER. În Iran s-o exportat, de asemenea, boghiuri, în Irak. În Irak s-au exportat autogredere. Autogrederul este mastodontul ăla mare, cu cupă-n față, cu gheare în spate, care poate fi folosit foarte bine la zăpadă, dar ei îl foloseau la nivelarea terenului, construcția de șosele. Compactoare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
C. G.: - Silozurile, iarăși, altă chestie, ciment, da, silozurile. Dar, preponderent era Irakul, Iranu’, aicea, la arabi. O fost o țară unde era și utilaj petrolier și se-ntâlneau băieții cu români de-acolo. Da. Era renumită uzina pentru aceste boghiuri, că, cum să spun eu, era o chestie de viață și de moarte, adică orice deraiere a unui tren presupunea stabilirea unui vinovat. Și, de obicei, lucrurile se-ntâmplau la boghiuri, știu c-o fost un accident d-ăsta, transformat într-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu români de-acolo. Da. Era renumită uzina pentru aceste boghiuri, că, cum să spun eu, era o chestie de viață și de moarte, adică orice deraiere a unui tren presupunea stabilirea unui vinovat. Și, de obicei, lucrurile se-ntâmplau la boghiuri, știu c-o fost un accident d-ăsta, transformat într-o comisie, a plecat de-aici, în Cuba. Bașca, că, la toate astea, exporturile astea se duceau echipe de service. Deci, muncitori din Nicolina, c-un șef, care stăteau acolo
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cel nou 7500 m². Sfânta Masă avea piciorul zidit. În cadrul adunării parohiale din 2 februarie 1953, la care au participat 52 de membri din cei 172, s-a constituit biroul format din preotul Constantin Popescu (președinte), P.I. Țibichi (secretar), Gh. Boghiu și I. P. Cozma (oameni de Încredere). V. Grâu propune execuția reparației bisericii fără Întârziere. P. Ciobanu propune la 7 martie 1954 acoperirea bisericii cu tablă. Potrivit preotului Constantin Fligler, biserica . La 15 martie 1962, conform procesului verbal Încheiat, membrii consiliului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu casele răsfirate prin livezi de cireși și pruni(iar la marginea de vest se întinde pădurea Zagavia), așezarea fiind atestata documentar în anul 1632, locuitorii provenind din coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz în tîrgul Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
livezi de cireși și pruni(iar la marginea de vest se întinde pădurea Zagavia), așezarea fiind atestata documentar în anul 1632, locuitorii provenind din coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz în tîrgul Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Ce necaz! Covorul a luat foc. Mama a chemat pompierii. În casă a rămas păpușa Cocuța. Cățelul Fredi s-a dus și a salvat-o. Pompierii au reușit să stingă focul. Ce bine era dacă nu se jucau cu focul! Boghiu Raluca - cls. I A În recreație Clopoțelul anunță sfârșitul orei. Elevii ies În recreație. Andrei, Alina și Ioana sunt elevi de serviciu. Ei rămân În clasăa. Andrei șterge tabloul de praf. Alina și Ioana udă florile. Apoi, ele scutură fața
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov, București, 1942; Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului, Madrid, 1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997; Taina Rugului aprins, îngr. și pref. Gheorghe Vasilescu, postfețe Bartolomeu Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sofian Boghiu, București, 1999; Scrieri, I, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Acatiste, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Colindul mocanului, îngr. Nicolae Scurtu, postfață Pericle Martinescu, București, 1999; Caietele preacuviosului părinte Daniil de la Rarău (Sandu Tudor), I-IV, îngr. Alexandru Dimcea, București, 2000-2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
, Sorana (14.II.1898, Podu Turcului - 1.XI.1986, București), autoare dramatică. Ț. (al cărei prenume la naștere era Ana) este fiica Ioanei (n. Boghiu) și a lui Panaite Țopa, negustor. Învață la Podu Turcului, Bârlad și București (1906-1916) și urmează Conservatorul de Artă Dramatică din Iași (1918-1921), avându-l profesor pe State Dragomir. Stagiară a Naționalului ieșean din 1918, va deveni societară a Teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în munții din partea sudică a târgului, pe moșia mănăstirească Săvinești și pe malul apusean al Bistriței, în perimetrul munților Bourul, Boghiul și Bogoslav. Observațiile și propunerile sale au fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat Sfatului Administrativ în toamna anului 1842, iar, prin mijlocirea guvernului, acestea au ajuns sub ochii lui Mihail Sturdza pentru rezoluție. În esență
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sunt convins că a citi înseamnă a învăța (în dublu sens: a te instrui și a intelege), nu am naivitatea să cred că nu poți învăța decât din cărți. Cine are chef să învețe, învață din orice"13. Bibliografie 1) Boghiu, Emilia; Vulpeș, Lăcrămioara, Hermeneutica și naratologie aplicată, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Eurocart, Iași, 2003. 2) Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetica a (re) lecturii, Editura Polirom, 2003. 3) Chiru, Irena, Comunicare interpersonala, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care îl muncesc este dobândit din 1864 și după primul și al doilea război mondial. În 1945 se înființează școala, funcționând într-o cameră închiriată, având ca învățător pe Mircea Țopa. Din 1951, învățători au fost d-l Grosu, Maria Boghiu ș.a. În 1954- 1955 s-a construit noul local pentru școală, cu hol, cancelarie și o sală de clasă. Ca învățători au mai funcționat Ion Ciuche, Aurica Mardare, Elena Huștiu, Costache Boghiu, Vasile Ciulei, Virgil Prosie ș.a. În prezent, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1951, învățători au fost d-l Grosu, Maria Boghiu ș.a. În 1954- 1955 s-a construit noul local pentru școală, cu hol, cancelarie și o sală de clasă. Ca învățători au mai funcționat Ion Ciuche, Aurica Mardare, Elena Huștiu, Costache Boghiu, Vasile Ciulei, Virgil Prosie ș.a. În prezent, în Satu Nou funcționează o școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drept de vot care au împlinit vârsta de 23 de ani. Consiliile populare erau alcătuite dintr-un număr de deputați proporțional cu populația comunei. După această lege, Onceștiul avea 29 de deputați, printre aceștia fiind și 4 cadre didactice: Costache Boghiu, Gheorghe Prosie, Nelia Iftimie și Margareta Curteanu. Durata mandatului consiliului popular era de 5 ani. Existau 4 comisii permanente: economico-financiară și comerț, gospodărie comunală, sistematizare și drumuri, învățământ-cultură sănătate și asistență socială și agrosilvică, contractări și achiziții. Punerea în aplicare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici, de proprietarul recoltei sau de oamenii lui, era dusă la oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor, ridicând veniturile bugetului comunal prin amenzile aplicate fiecărui vinovat care, bineînțeles, plătea și despăgubirea păgubașului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În comună exista o asociație a veteranilor din cel de-al doilea război mondial. Președinte al acestei asociații a fost ales căpitanul în rezervă Gheorghe Prosie. Din motive de sănătate, această funcție a fost transferată căpitanului în rezervă Costache Z. Boghiu. Secretar a fost Ioan Duhan. Dintre veteranii de război, membri ai acestei asociații, putem aminti: căpitanul în rezervă Gheorghe C. Prosie, plutonierul Ion Duhanu și sergenții Vasile Gh. Huștiu, Vasile Huștiu, Dumitru Lehănceanu, Neculai Antoche, Neculai Zaharia, Ion V. Vraciu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 10 ani. Cadrele didactice au manifestat conștiinciozitate și solidaritate în activitatea cerută la catedră, cât și în alte domenii legate de viața comunei: sociale, culturale, edilitare sau sanitare. Ca directori de centru au funcționat, de-a lungul timpului, Costache Boghiu, Chirodonjan, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățeanu, Lăcrămioara Prosie și Michaiela Gălățeanu (profesor de matematică-fizică la școala cu clasele I-VIII Oncești, director coordonator din anul 2004 și până în prezent). În satul Tarnița, în anul 1958 a luat ființă învățământul de 7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban, Mircea Chirilă, Genoveva Chiriac și Ionel Agache. Prin efortul didactic al acestora, din pepiniera școlilor din comuna Oncești s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban, Mircea Chirilă, Genoveva Chiriac și Ionel Agache. Prin efortul didactic al acestora, din pepiniera școlilor din comuna Oncești s-au ridicat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Camelia Țarălungă - doctor, Mișu Ciuche - inginer, Elena Maftei - profesor universitar, Petru Ciuche - inginer, Ștefanache Țarălungă - inginer, Olimpia Țarălungă - doctor, Maria Țarălungă - învățător, Săvel Țarălungăinginer, Gheorghe Huștiu - învățător, Ion Lehănceanu - învățător, Ioan Huștiu - preot, Săvel Mărmureanu - învățător, Emil Perju - învățător, Florin Boghiu - ofițer, Marcel Boghiu - inginer, Emil Ciobanu - învățător, Iulian Paraschiv - economist, Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mișu Ciuche - inginer, Elena Maftei - profesor universitar, Petru Ciuche - inginer, Ștefanache Țarălungă - inginer, Olimpia Țarălungă - doctor, Maria Țarălungă - învățător, Săvel Țarălungăinginer, Gheorghe Huștiu - învățător, Ion Lehănceanu - învățător, Ioan Huștiu - preot, Săvel Mărmureanu - învățător, Emil Perju - învățător, Florin Boghiu - ofițer, Marcel Boghiu - inginer, Emil Ciobanu - învățător, Iulian Paraschiv - economist, Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice și conferențiar la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-VIII Tarnița: - director, Gabriela Anghel, profesor istorie- geografie, definitiv; - Teofil Străjeriu, profesor matematică-fizică, definitiv, diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]