1,369 matches
-
REVISTA NOUĂ, publicație care apare la Câmpina, lunar, din martie 2000, editată de Cercul literar „Geo Bogza” și Fundația „Hasdeu”. Directorul revistei este criticul și istoricul literar Constantin Trandafir, iar redactor-șef Florin Dochia. În 1967 un grup de scriitori - Nicolae Manolescu, Ștefan Bănulescu, Ion Bălu, Mircea Iorgulescu - scoate la Ploiești, într-un singur număr, „Revista nouă
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940). Sunt de menționat un capitol din romanul Accidentul de Mihail Sebastian și fragmente din jurnalul său, pasaje din Cartea Oltului de Geo Bogza și o narațiune de război, intitulată Retragerea (parte dintr-un roman proiectat, intitulat Focul negru) de Laurențiu Fulga. Mai colaborează cu proză Hortensia Papadat-Bengescu (Rochia miresii), E. Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Ionel Teodoreanu (Prăvale-Baba), Horia Furtună, N.M. Condiescu, Henriette Yvonne
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Călinescu, editată recent, despre care scriu Șerban Cioculescu și Mihai Ralea. Revista, cu un material bogat și divers, este menită să promoveze valorile reale ale literaturii române într-un moment de criză. Mai colaborează Al. A. Philippide, Al. Ciorănescu, Geo Bogza, Marcel Romanescu, Mihai Moșandrei, Demostene Botez, Radu Cioculescu, George Gregorian. M.Pp.
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
o face aptă pentru transpunerea literaturii destinată adolescenților. Tălmăcește, printre altele, romanul Seri albastre de Costache Anton și două volume din ciclul Cireșarii de Constantin Chiriță etc. O atrag, de asemenea, alte scrieri din perioada contemporană - Eusebiu Camilar, Cordun, Geo Bogza, Cartea Oltului, Eugen Barbu, Șoseaua Nordului, Marin Preda, Friguri, Dumitru Radu Popescu, Vânătoare regală ș.a. -, dar și proza unor clasici - nuvele de Ioan Slavici (Moara cu noroc), romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu. Lista ei de traduceri este completată
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
Traduceri: Mihai Novicov, Erzählungen über Doftana, București, 1961; Eusebiu Camilar, Cordun, București, 1962; Constantin Chiriță, Das Traumschloß des Mädchens in Weiß, București, 1962, Die Kirschwinkler, București, 1967; Costache Anton, Blaue Abende, București, 1963; Camil Petrescu, Das Prokustesbett, București, 1963; Geo Bogza, Das Buch vom Alt, București, 1964; Marin Preda, Fieber, București, 1965; Otilia Cazimir, Lucki ist gestorben, București, 1966; Ioan Slavici, Die Glücksmühle, București, 1966, Floritza, das Waldmädchen, București, 1973; Vasile Rebreanu, Hungriger Nachmittag, București, 1967; Eugen Barbu, Nordchaussee, București, 1968
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
cu entuziasm toate compartimentele literaturii, iar pasiunile sale - pescuitul, gastronomia, filatelia - se regăsesc și în cărți. Cu modele în scrisul lui A. E. Baconsky sau al lui Pop Simion, dar și în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Roll, iar pentru poezie folosește pseudonime ca Sașa Tanievicin, Dinu Precopan, Jack Spintecătorul, Barbu Albastru și Teodor Cristea. În 1932, în revista „unu”, R. publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorități lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneității, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură” și „adevăratul avangardism”, acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
rătăcire de 40 de ani într-un pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Frunză ș.a.), O nouă invenție. Literatura vulgară, Atunci când „Scânteia” răsfoiește „Viața românească”, „Cronica de familie” - titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare „Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști, și pe cel al „candidatului Sadoveanu” ori pe cele ale lui G. Călinescu, Camil Petrescu, Mihai Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, Laurențiu Fulga, Geo Bogza ș.a. Rubricile „Fapte și întâmplări” sau „Note”, de asemenea consacrate culturii, au în vedere și literatura exilului românesc. Comentariul Vintilă Horia și Premiul Goncourt consemnează momentul în care „literatura română s-a aflat la loc de cinste și de scandal
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția morală, uneori parabolică, se îmbină potrivit unei formule personale („Trapez” de Geo Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de cafea” de Emil Brumaru, „Cronica pesimistei/ optimistei” de Ioana Pârvulescu). Nu mai puțin incitante sunt rubricile cu un caracter informativ și cultural mai larg, menite să reflecte fenomenul viu al literaturii („Proiecte literare”, „Confesiuni
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
incluse și texte dramaturgice, sub semnătura lui Aurel Baranga. În publicistică subiectele, temele propuse și impuse oficial sunt acelea cu încărcătură ideologică, ele privesc și arta, literatura, reușind rareori să se desprindă din încorsetarea dogmei. Reportajul este reprezentat de Geo Bogza, F. Brunea-Fox, Eusebiu Camilar. Li se alătură, în anii ’60, Eugen Barbu, Ion Caraion, Ion Istrati, Fănuș Neagu, în anii ’70 Corneliu Leu și Pop Simion, iar în deceniul următor - Florentin Popescu. Secțiunea interviurilor este bine ilustrată, îndeosebi de inițiativele
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de cincizeci de ani de existență L. a publicat, de asemenea, pagini din creația unor cunoscuți scriitori români, sârbi și din toată lumea, clasici și contemporani: Eminescu, Coșbuc, Creangă, Caragiale, Arghezi, Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, M. Sadoveanu, Marin Preda, Geo Bogza, Geo Dumitrescu, Eugen Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Vladimir Nazor, Branko Radicević, Ivan Lalić, Milorad Pavlović, Ivo Andrić, Radomir Andrić, Adam Puslojić, Srba Ignatović, Baudelaire, Mallarmé, Petrarca, Shakespeare, T. S. Eliot, Ezra Pound, Eugenio
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
Joyce, Dostoievski, Leonid Andreev, Soljenițân, Eugen Ionescu. Sunt republicate eseuri de Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute, T.S. Eliot, Robert Frost ș.a. În colecția revistei s-au scos și cincisprezece caiete (însumând peste o mie de pagini) dedicate scriitorilor Vasko Popa, Geo Bogza, Teodor Șandru, Mihai Condali, Radu Flora sau poeziei tinerei generații din Serbia (Mariana Dan și Miljurko Vukadinović), precum și scriitorilor de expresie românească din Banatul sârbesc. I.M.
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca, George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori pe Tudor Vianu
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești spre suprarealism. Unele scrieri apărute în periodice le-a semnat cu pseudonimele
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
reînnoirea limbajului poetic și pe imagine, considerată loc de întâlnire a realităților celor mai îndepărtate. Un text reprezentativ din această perioadă este poemul Femeia Domenica d’Aguistti, publicat în „Alge”. Violența percepției amintește de Jurnal de sex al lui Geo Bogza: „Femeile cu părul pe piept, / femeile au pumnii închiși în mâini, / femeile au dinți în gură, / femeile au dinți în unghii, / femeile care fug după mine au toți / ogarii în picioare, / femeile care se învârtesc în mine / au numai ceasornice
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Ciopraga, Lit. rom., 406-407; Micu, Început, 180; Firan, Macedonski-Arghezi, 418-419; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor: Eugeniu Ștefănescu-Est, LCF, 1977, 20; D. D. Șoitu, Eugeniu Ștefănescu-Est, „poetul aproape centenar”, R, 1980, 1; Piru, Ist. lit., 270-271; Scarlat, Ist. poeziei, II, 347-350; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 193-194; Iliescu, Poezia, passim; Al. Raicu, La centenar: Eugeniu Ștefănescu-Est, „Almanahul literar”, 1987; Rotaru, O ist., III, 461-462; Cristea, Teleorman, 674-675; Dicț. scriit. rom., IV, 483-485; Firan, Profiluri, II, 281-282. S. C.
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
fuseseră deja condamnați sau măcar blamați public (N. Davidescu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu), nici câțiva ce refuzau să se întoarcă în țară (Aron Cotruș, Mircea Eliade, Al. Busuioceanu). În locul celor eliminați au fost „chemați” Maria Banuș, Ury Benador, Geo Bogza, G. Călinescu, I. Călugăru, Emil Dorian, Alexandru Kirițescu, Barbu Lăzăreanu, George Magheru, Alexandru Mironescu, Dinu Nicodin, Miron Radu Paraschivescu, Dan Petrașincu, Ion Pas, Al. Rosetti, George Silviu, H. Sanielevici, Tudor Teodorescu-Braniște, Radu Tudoran și Gheorghe Zane. În Darea de seamă
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Victor Eftimiu. Din comitet mai fac parte acum Gala Galaction, N. D. Cocea, Cezar Petrescu, Mihail Celarianu, Ion Popescu-Puțuri, Lucia Demetrius, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, Dinu Bondi, Zaharia Stancu - membri, Carol Ardeleanu și Dumitru Corbea - cenzori, Vintilă Russu-Șirianu și Geo Bogza, Teofil Rudenco, Agatha Bacovia, A. Toma și C. Argeșanu - juriul de onoare, Camil Baltazar, Aurel Baranga, Oscar Lemnaru, Tudor Șoimaru și Sașa Pană - supleanți. La adunare Zaharia Stancu rostește un discurs ce condamnă răspicat „rezerva în care stăruie unii scriitori
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
patetice și imagini prea căutate pentru a depăși un simplu deziderat modernist, ceea ce definește, în general, producția de la S.), Miron Radu Paraschivescu, Al. Tudor-Miu (în fiecare număr), Simion Stolnicu (Poem barbar), Adrian Grigoropol, Toma Negură, Paul Păun ș.a. Geo Bogza figurează, în decembrie 1935, cu un poem dedicat lui S. Perahim (Prinderea fioroșilor asasini), iar în februarie 1936 Ștefan Baciu intră în sumar cu poemul Patinaj. Din decembrie 1935 apar rubricile „Cronici”și „Puncte”, adăugate la „Artă” și „Cărți”, când
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
din partea marilor personalități ale capitalei, semnarea unui manifest prin care se cerea să nu cedăm Ardealul, chiar dacă riscul îl reprezenta un conflict cu cel de-al treilea Reich. După un refuz din partea lui Iorga (așa cum, într-un alt moment, Geo Bogza, Jebeleanu, Preda au evitat să iscălească manifestul Goma), junii patrioți se adresează lui Camil Petrescu. Acesta are o atitudine defetistă, consunînd cu cele relatate în Jurnalul lui Mihail Sebastian: "Camil Petrescu ne-a spus următorul lucru: "Măi băieți, voi sînteți
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
apărut). Sunt însă capitole integral solide, cu judecăți valabile esteticește și cu inegalabile calități portretistice, cu efecte excelente din scurte reconstituiri biografice ori dintr-o anecdotică exploatată în manieră lovinesciană. Frapante prin pitorescul și plastica lor sunt figurile lui Geo Bogza, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Mircea Dinescu și ale multor altora. Cu asemenea „personaje” se înaintează nu o dată într-un spațiu cvasiromanesc, de unde și ispita autorului de a construi - pentru „eroii” săi - un decor adecvat: voluptatea descrierii Ploieștilor postbelici
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
e relevantă lipsa de aderență la textele (puse, indirect, în valoare) ce ilustrau un model cultural opus principiilor programatice ale gazetei. Astfel, spiritul lui Constantin Noica din Jurnalul de la Păltiniș e considerat un fals, nu sunt agreați Marin Preda, Geo Bogza, Ov. S. Crohmalniceanu, Daniel Turcea, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea ș.a. După 1980, când gazeta devine aproape un organ de propagandă, campaniile ei denigratoare, cu efecte deseori nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
și criticii sunt și semnatari ai unor texte publicistice cu caracter propangandistic, normativ și educativ. Printre aceștia se numără Emil Manu, Mihai Stoian, Mihai Beniuc, Al. Mirodan, Traian Șelmaru, Aurel Baranga, Corneliu Leu, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Barbu, Geo Bogza, Mihu Dragomir, Titus Popovici, Al. Căprariu, Laurențiu Ulici, Savin Bratu ș.a. Traducerile se axează aproape exclusiv asupra unor texte din literaturile socialiste: poezii de Vladimir Maiakovski și Ilya Ehrenburg, altele din lirica bulgară, coreeană, chineză, în tălmăcirea lui Marcel Breslașu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]