12,392 matches
-
românii din Olanda, precum și la bunul mers al acesteia. IOAN CIUBOTARU Născut la 10 Octombrie 1932 în Comuna Tescani, județul Bacău. Mama, Anica, a fost casnică toată viața, iar tatăl, Vasile, a lucrat din tinerețe ca brigadier al pădurilor vestitului boier moldovean, Constantin Rosetti Tescanu. 1. Studii Școala Elementară și Gimnaziul Unic în comuna natală. Școala Medie Tehnică de Științe Comunale, Iași. Institutul de Relații Internaționale din București, absolvit cu diploma de merit, fiind declarat, în septembrie 1955, "licențiat al Institutului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avea o plăcere, cînd murea cineva, să-i facă necrologul. De mortuis nihil nisi bene? Aș. La moartea lui Călinescu, în '65, n-a avut altceva de spus decît că a fost copil din flori, făcut de o spălătoreasă cu "boierul" și că și-a modificat actul de naștere. L-a ars (știa ilegalistul) la un bec, să nu se mai vadă ce scria: "tată necunoscut". Așadar, debutul meu, Șichy. M-am dus la "Iașul". Am învățat, cînd mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
E ca și cum ai sta la un pupitru de comandă de la care poți manevra totul după pofta inimii, încearcă să-i explice domnul Președinte, bătălia cea mare se va da pe Televiziune, cine va reuși să intre acolo primul va fi boier, bineînțeles că noi vom fi aceia, tot ideea lui, trebuie să recunosc. — Cine știe la ce ne mai putem aștepta din partea lui, face Petrică pe neliniștitul, una e filmul pe care-l faci mai mult în joacă, și alta e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
noile vremuri și cerințe, reușind adesea fără un efort deosebit. Copil fiind, dornic să-și ajute familia dar și să cunoască noi locuri și oameni, Își petrecuse mai toate verile și jumătățile de toamnă departe de casă, În viile unor boieri cu proprietăți mari În Vrancea, muncind pentru un leu de argint pe săptămână, plătit cinstit de către boierul autohton care Îi adresa, deseori, vorbe bune și frumoase despre țară și neam. Șeful de post nu putea să-și reprezinte noua imagine
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dar și să cunoască noi locuri și oameni, Își petrecuse mai toate verile și jumătățile de toamnă departe de casă, În viile unor boieri cu proprietăți mari În Vrancea, muncind pentru un leu de argint pe săptămână, plătit cinstit de către boierul autohton care Îi adresa, deseori, vorbe bune și frumoase despre țară și neam. Șeful de post nu putea să-și reprezinte noua imagine despre deținătorii de averi, care erau numiți, peste noapte, „chiaburi” și care trebuiau puși la zid În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să-și reprezinte noua imagine despre deținătorii de averi, care erau numiți, peste noapte, „chiaburi” și care trebuiau puși la zid În comformitate cu noile orientări politice, ca fiind adevărații dușmani ai poporului! Victor Olaru, păstrând propria-i reprezentare a boierului bun și corect, luminos și iubitor al credinței părinților săi, Își asuma adesea riscul de a trece cu vederea unele acțiuni ale unor „chiaburi” locali, lucru nu prea gustat de secretarul de organizație care, mai În glumă mai În serios
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
veneau să roadă coaja pomilor, vulpoii să fure găini și, mai rar, lupii răpeau câte o oaie sau câte un purcel. Bunicul Ghiorghi, deposedat de pușca sa de vânătoare (cea cu o mie de povești) de către „anticriștii cari o alungat boierii cei buni” meșterea din „sârmî oțălitî” câte un laț rotund și-l fixa de o rădăcină din găurile făcute În gardul de spini, de către animalele sălbatice și adesea norocul Îi surâdea. Din câte doi iepuri pe care „copchilu’” nu-i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dregătoriile dobândite și erau afirmate, tot În șoaptă, bunătatea și grija cu care Își ajuta oamenii nevoiași din jurul lor, plata lor cinstită pentru cei care munceau: Ei, cum este Ștefane acu’, hai? Când mergeai la Nicorești și munceai la via boierului Nicoriță și primeai pentru fiecare lună câte-un leu de-argint din care Îți cumpărai de la Mair-jâdanu’ un costum de haine ție, o rochiță scumpă Anetii, o pereche de pantaloni pentru Ionel și cealaltă jumate din bani i-o dădeai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
total e bine, dar nu foarte bine, o notă Între patru și cinci! spunea Victor ca un Învățător de modă nouă, adică din noua Republica Populară Română, stat În care clasa muncitoare conduce, Împarte dreptatea, asigură bunăstarea și pedepsește pe boieri! Apoi În final adăuga: Ce urmează să mai precizez, să-ți mai spun? Să scriu cât mai multe cuvinte cu literele astea, spunea copilul. Victor era mulțumit și Încheia cu un: Succes și spor la treabă, atenție, ochii măriți și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
verticalitatea recunoscute ale lui Victor Olaru (puțin șifonate după ce s-a „trecut la colectiv” și a ajuns magazioner) și „in vino veritas”-ul Îl ajutau să-și de-a frâu liber nemulțumirilor, să aducă tot mai des vorba despre corectitudinea boierilor și a vechiului regim, să-l critice pe cel nou, pe cei din conducerea gacului, pe politicienii de la raion și regiune și chiar să rupă afișele electorale și politice de pe poarta unui om. S-a auzit imediat de către cine trebuie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și altele, dar cu siguranță că voi fi cenzurat, așa că... Nu mai pot adormi și mă mulțumesc cu o stare de semiveghe. Cred că am adormit totuși, altfel n-aș fi sărit drept în picioare cînd iar sună telefonul. Salut, boierule. Am vrut să fiu primul care îți transmite "La mulți ani!" Mă uit la ceas și văd că este ora cinci dimineața. Mulțumesc, dormeam... Eu sînt în drum spre București. Mă duc la o licitație. Succes. Auzi, cum te ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să spun, măcar oleacă șifonat. Sau chiar oleacă mai mult. Cînd a intrat în casa lui Neculai, prietenul de la destinație, Ilie era deja roșu bine la față. S-a repezit la Gheorghe cu ironie: Pedestru, ai? Eu am venit ca boieru'. Cît ai dat? încearcă Gheorghe o contralovitură. Nimic. Mi-au dat și o sticlă cu vin de Cotnari. Acolo lucreză amîndoi. Vreo poșircă. Crăpi de ciudă, nu? Află că este Grasă de Cotnari, o duc babii. Gheorghe socotește cît efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și sacoșa asta de rafie să le pui pe toate. Nu, am zis nu și gata. Dacă vrei să dai șase milioane și-ți dau și caloriferul acesta electric. Este cu ulei. Dimineața te scoli în camera călduță și ești boier. Aici e vorba de bănet, nu glumă. Dar ai un vagon de marfă, clasa întîia. Prea scump. Îmi ești simpatic. Îți spun ceva, dar jură că nu spui nimănui. Jur. Nu, pe cruciulița asta să juri. Jur, spune Haldan ținînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și iese din nou cam buboi. Vreau să vă propun o afacere... Acum sînt și afacerist... Depinde. Atunci, deșartă ce ai în gușă. Vreau să-ți cumpăr casa și terenul. Și eu să dorm pe drumuri... Nu prea. Vei fi boier cu atîta bănet. Boier fără casă... Cumperi un apartament. Apă caldă, televizor, curățenie și bănet în bancă. Ho, ho, ho. Pișcă-mă, să mă trezesc! A dat norocul chior peste dumneata! Și dumneata vii aici, cu șobolanii... Treaba mea! Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cam buboi. Vreau să vă propun o afacere... Acum sînt și afacerist... Depinde. Atunci, deșartă ce ai în gușă. Vreau să-ți cumpăr casa și terenul. Și eu să dorm pe drumuri... Nu prea. Vei fi boier cu atîta bănet. Boier fără casă... Cumperi un apartament. Apă caldă, televizor, curățenie și bănet în bancă. Ho, ho, ho. Pișcă-mă, să mă trezesc! A dat norocul chior peste dumneata! Și dumneata vii aici, cu șobolanii... Treaba mea! Oamenii stau de vorbă, bondocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nas și mima scîrba pe care o simțea față de cei care fac în pantaloni. Dar Romeo strînge bani de avion. Neamuri proaste Dinu Ariceanu a muncit mult, foarte mult, pînă a terminat facultatea și era fericit că de acum înainte boier mare va fi. Reprezentativ pentru felul cum a făcut facultatea Dinu este examenul cu profesorul cel mai sever, ilustrul academician Mihoc. Nu-i mare lucru de capul tău, i-a spus profesorul Mihoc, sătul să tot tragă cu cleștele un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe cît era posibil și nu rămăsese loc nici măcar de "bună ziua". Jigodii mai sînt unii oameni. Că le mai fur cîte ceva? Dar eu nu trebuie să trăiesc? Vasile încearcă să-și amintească colinde și urături cu expresii flatante ca "boieri mari", "gazde bune" și altele, dar nu reușește să închege nimic. Ce ciomege merită ăștia pe schinare, anafura mamii lor de hoți! Nu mă primesc ăștia nici dacă mă tîrăsc ca o rîmă! Puțin furios, Cireș plimbă ochii prin cămăruță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și treilea. Nene Matei, individul acesta experimentează obsesii. Petre, tu ai mintea limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru mine, mă tem pentru ei. Dincolo, zeamă de ștreang mi se cuvine pe nemâncate, aici sunt înhămat la trăsura boierului: oiște, bici, zăbală, hățuri, țesală, paie pe săturate, uneori sunt lăsat slobod printre iepe. Ce-i drept, mă doare groaznic spatele, zilnic primesc câte o vână de bou pe spinare, m-am obișnuit așa îmi plătesc biletul la spectacol. Copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iriș, că șede la ofis pînă seara tîrziu și că acasă Îl duce un draiver cu caru’ de foc. Și părintelui i-au dat multă bătaie de cap scrierile astea, dar i-a lămurit Floarei că bas trebuie să fie boierul, groful de Ame rica, celelalte-s meșteșuguri din fabrică. Pentru sine, a Înțeles că un iriș trebuie să fie vreun irlandez, țară unde știa că Biserica Catolică e la mare cinste, așa că patronul nu putea fi decît un om tare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de autoritate principiul „cuius regio, eius religio“, altfel spus „a cui e regiunea e și religiunea“. Tatăl și bunicul său fuseseră catolici, iar străbunicul ortodox, mic voievod român de Maramureș cu numele de Drag, după unele surse. După alte izvoare, boierul Dragu venise În Transilvania din Țara Românească odată cu Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara. Regele Ungariei Îl Înzestrase cu domenii la sud de Sătmar și-l făcuse conte Drágfi, adică Fiul lui Drag, poate tocmai spre perpetuarea memoriei genitorului său
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spre nori. — Da, da, chiar așa, frățioare, sănătate! Prin nori avea să ne poarte a doua zi un avion Rombac spre Orly. Era În ziua de 25 octombrie 1992. Călătoria de nuntă la Paris se desprinde direct din poveștile cu boierii și domnițele secolului al XIX-lea. De data asta era vorba de un cadou din partea unui Înger protector cu numele de Yvonne, o evreică născută În Egipt, cu cetățenie elvețiană, dar lu crînd În Franța la o importantă federație socială
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
profisoru’ doctoru’ șî... șî... mă iartaț’ daaa... m-am fâstâcit... ― Fii pe pace. Nu te speria. Ia Întâi un loc colea, pe scaun, și ți-om spune noi de ce te-am chemat. ― Pâiii... cum sî stau eu gios Întri atâța boieri? ― Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu bulibașa și cu alți șetrari de vază... Ce, nu ți s-a Întâmplat niciodată? ― Apâi stătem di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de cale... Au pornit. Când au ieșit În piața gării, Gruia a privit spre locul unde Îl lăsase pe birjar să-i aștepte. Țipenie! „Să știi că pezevenghiul a luat banii și m-a lăsat cu buza umflată”. ― Aici suntem, boierule! - l-a atenționat birjarul, care se găsea chiar lângă trotuarul unde s au oprit ei. ― Atunci, să urcăm - a hotărât Gruia, cu inima venită la loc... Când i-a văzut așezați, birjarul a Îndemnat calul la drum. ― Hai, flăcăule, că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că ne apucă noaptea și dumnealor or fi flămânzi, venind atâta drum! - a vorbit birjarul privind spre cercetaș și mama Maranda, care, la auzul acestei remarci, au zâmbit. Odată ajunși, birjarul a anunțat: ― Toată călătoria vă costă doar cincisprezece lei, boierule... Gruia a achitat costul drumului și a sărit jos. I-a ajutat apoi pe bătrâni să coboare. A luat valiza și a oferit brațul mamei Maranda. ― Ia vezi, fata moșului, să nu te dedulcești la boierie, că ci pacatele mele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ordin să ne prezentăm la căpitan... Și, cum spuneam. Până să fiu eu gata, camaradul meu, care ajungea cu vârful capului În bagdadia bordeiului, mă aștepta În prag. Niciun cuvânt. Niciun zâmbet. Tăcea ca un perete. Îl urmez ca coteiul boierului. Intrăm. Un țăcănit de călcâie și În fața mea se afla un brad cu o creangă dusă la chipiu, care vorbea... „Să trăiți, domnule căpitan. Ne-am prezentat la ordinul dumneavoastră!” „Repaus și apropiați-vă” - a ordonat căpitanul. Am venit lângă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]