2,653 matches
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
probabil mai mare , cu care urma să împartă , în 1650 , o parte din Ciovârnășani A.O, VIII , 1929 , nr. 43-44, p. 286 -287 și poate surori .Fratele său Balaci trebuie să fi fost cel ce se îngrija de administrarea curților boierești și a averii , în creștere a familiei Buliga , căci Lupu mai mult lipsea .. 9.Nicolae Stoicescu , op.cit. p. 132.. 10. Ibidem, Radu Crețeanu , art.cit ,p. 940 -941. În aceeași calitate îl găsim pe Lupu Buliga , martor sau hotarnic în
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
din 11 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Ion I. Părăianu ANIVERSARE - BOGDAN AMARU CÂTEVA APRECIERI CRITICE CU REFERIRE LA EVIDENȚA TALENTULUI LITERAR AL LUI BOGDAN AMARU Nicolae (Nae) Pârâianu din satul Budele de Nenciulești, descendent din marele neam boieresc al Pârâienilor de pe Valea Oltețului, împreună cu soția sa Ana au avut patru copii: Constantin, Alexandru, Nicolae și Di- nuța . Cei trei băieți au fost întreținuți la „școlile înalte”. Primul, Constantin, a devenit preot. Alexandru- Facultatea de litere și filozofie din
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
Bun. Noaptea asta dormi tot la mine, mâine dimineață mergi la ,,Vasile Lupu''. Dimineața următoare urcă tot pe jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive ale Universității. Privea copacii grădinii Copou, în care poposise cândva Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos; însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
care se află o sobă cu plită, lângă ele fiind expuse obiecte casnice. De o parte și de alta a holului există câte o cameră, fiecare mobilată simplu ca acum o sută de ani, adică cea din stânga este o cameră boierească, în care se află o pianină, oglinda de cristal, album cu fotografii de epocă, casetă cu bijuterii, un pat metalic, îngust, de o persoană iar cea din dreapta are un pat dublu, cuptor, plită și cele de trebuință într-o gospodărie
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
la Concursul Internațional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi”, Timișoara. Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923) este medic neurolog, pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boiereasca aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperiala vieneza i-a conferit titlul de conte al Sfanțului Imperiu Româno-German și i-a concesionat stema. Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
ceasornicul cu mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe brazda din grădină Și punem sub cazma sămânța binecuvântată să rodească ... Un meșteșug păstrat din daci și nu avem vreo vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să nu ne fiarbă în nu știu ce ispite, Iar noi, vechi truditori, să nu cădem bătuți în marea cea de
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
se distreze pe seama voastră. Dar sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe cei din neamul boieresc! Ca din senin o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. CONTELE DRACULA: (către noua sosită) Vezi draga mea, ei sunt urmașii mei. Sunt solii din partea lui vodă! (către oșteni) Sau
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
franceză, nu i-a fost niciodată nici rușine, nici teamă de muncă. În Canada a tăiat și lemne în pădure, a construit și vapoare, dar a lucrat și în primărie, la Vancouver, și să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
Universitatea din Craiova, se evidențiază cu veridicitate și profesionalism: „...Monografia comunei Brădești din județul Dolj își găsește astăzi locul în panoplia contribuțiilor care întregesc un tablou necesar al istoriei noastre regionale și naționale. [...] Cunoscut ca apanaj al unor mari familii boierești oltene, Brădeștiul și împrejurimile sale se regăsesc, firesc, în cele mai reprezentative lucrări ce privesc istoria, geografia și spiritualitatea acestor locuri. Meritul autorilor este acela că au cercetat și au adunat laolaltă prețioasele informații oferite de documentele vremii, le-au
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
cursa nu ți-o poate-ntinde, Când tu știi bine că ești nevinovat . Deși eram mai răsfățat din toți, Dar și bolnăvicios din cale-afară, Mă tot miram și mă gândeam cum poți Să nu îmbătrânești pe dinafară ? Aveam pământ din boierescul neam . Ne învățați secretele lucrării, Cu fiecare zi trudind le-nțelegeam, Dar adormeam devreme sub aripa-nserării . Și anii au trecut cum trec, în goană . Pe toți ne-ați rânduit cum se cuvine ; Te liniștiseși mult și erai calmă, Iar
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
citisem în copilărie. Luni dimineața, după debarcarea din taxiuri, m-am văzut singur-singurel cu noua mea familie, într-o casă străină, lângă mireasa mea frumoasă și iubită ca lumina ochilor, înconjurat de tot felul de cheflii, stolnici[ Stolnic = șef bucătar boieresc. (Pop.) - Persoană care conduce nunta și servește nuntașii la masă. (DEX) ] și vecini, ce roiau prin jurul camerei, dornici să vadă și să joace “Cămașa miresei”[ „Cămașa miresei”= obicei popular, din bătrâni, de-a se juca acest joc a doua zi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
ale Moldovei și Țării Românești, fiecare cu domn, guvern și adunare legiuitoare proprie. Se înființează Comisia centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun și Curtea de casație, comune pentru ambele principate, cu sediul la Focșani. Se desființează privilegiile și rangurile boierești; se instituie responsabilitatea ministerială, se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari și țărani, se stabilește modalitatea alegerii membrilor adunării elective pe baza unui cens foarte ridicat, etc. (Doc. Unirii. Pr..., vol. VI, partea a II-a,p. 30-31) Alegerile de
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
la care au fost martori și înclină spre concluzia că acest mare boier , Ioniță Glogoveanu l-a înfiat încă din pruncie TODOR, l-a educat, format, și ridicat în cariera de boier și dregător ( după o practică uzitată în familiile boierești din Oltenia, când se aflau în criza parentală- vezi cazul Bibescu Știrbei prezentat în lucrările noastre citate la nota 2 ș.a.Astfel că nu este întâmplătoare prezența chipului lui Tudor, vel șetrar , tânăr lângă Nicolae fiul recunoscut al lui Ioniță
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
și riscurile inerente acestei situații11Cămașa morții era deja îmbrăcată și el simțea de aceasta cu mult înainte de revoluție. După cum se vede, vremurile erau tulburi, complicate, însă oamenii erau în măsură să le înfrunte. Cu atât mai mult cei din elita boierească sau unii dintre fruntașii și întreprinzătorii proveniți din celelalte stări sociale, așa cum s-a văzut la Revoluția din 1821, precum și în deceniile următoare. TUDOR VLADIMIRESCU a dat, prin FAPTA și MARTIRIUL său, o deschidere necesară unei NOI LUMI al cărei
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
orașului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
conducătorului Revoluției din 1821 că era văduvă cu trei copii, Tudor fiind cel mic, despre șederea copilului Tudor în Prejna timp de șase ani, și apoi la moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
p. 62 Ellla Grecu, Geoagiu, Hunedoara /p. 55 Tudor Alexandru Costin, Brăila /p. 64 Ștefan Radu Mușat /p. 57 Mihaela Popa /p. 64 Pagini de istorie - autor: Horia Dumitru Oprea /p. 65 Pagini de jurnal: Cum arătau ospețele domnești și boierești de odinioară /p. 67 autor: Dorina Tomescu Român foileton: Setea zeilor de Anatole France - traducere și note: Lucia Patachi /p. 73 Pagina de cronică: Fascinația iubirii autor: Constantin Mânuța /p. 79 Malala Yousafzai - Câteva date biografice autor: Ionela Roșu /p.
\(40) de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376725_a_378054]
-
momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să toarne băutura! Mă uitam la el cum toarnă berea în pahare, când aud o smucitură puternică și o lansetă cum saltă din suport, luând-o spre apă. Sar repede și pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să toarne băutura! Mă uitam la el cum toarnă berea în pahare, când aud o smucitură puternică și o lansetă cum saltă din suport, luând-o spre apă. Sar repede și pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
stau picioarele, îi va sta și capul! Auzind aceste amenințări, țăranii amuțiră. - Va purta numele de „Prințișor”! Necunoscutul își sărută pe frunte nepoțelul, apoi se pierdu în umbrele întunecate ale pădurii... Peste câteva minute omul misterios pătrunse tiptil în conacul boieresc și bătu discret la ușa boierului. Surprins de deranj la acea oră, se ridică nervos din așternut de lângă nevastă. În prag, rămase surprins când văzu un bărbat puternic ce-l scruta cu privirea. - Boierule, am lăsat o lădiță cu galbeni
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
Ne ducem ca vântul și ca gândul, n-ai tu grijă! Nu! Dar niscai fructe pus-ai, drăguțo? schimbă ea foaia însetată și pofticioasă. Îi pomenise Nicole că la Mariuța-n curte împărățește un pom bătrân, dar tot rodnic, un păr boieresc. -Pusei, cum nu?! Să v-aline setea! Și-naintă spre mine să pun merindea în portbagaj. Pe urmă, deschise larg porțile ne ură Bun drum! și zâmbi larg făcând trei cruci mari. -Dar, Nicole, rămâne de vatră?! Parc-așa se
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
mult pe străin la Iași și la București este amestecul și diversitatea costumelor. Printre bărbați, majoritatea a păstrat costumul oriental, alții au costum european, iar aceste două feluri de haine se întîlnesc în aceeași familie: tatăl este îmbrăcat în haine boierești, fiul este îmbrăcat franțuzește, fiindcă cel mai adesea doar tinerii îmbracă haine europene. Aceasta arată în ce spirit evoluează societatea. N-am văzut niciodată pe nimeni sub patruzeci de ani să poarte costum oriental. Cît privește femeile, de multă vreme
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
general al Bucureștilor este singular. Acest oraș, care nu este foarte vechi, a fost construit fără ordine și nimic n-ar fi mai greu decît să-i trasezi cu exactitate, planul. Bucureștii reprezintă o confuzie stranie de căsuțe, dughene, case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe, fresce, picturi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]