935 matches
-
poate veni în minte gândirea tăinuită de numărătoare cărții?... trebui să-i vie... trebui să-i vie... Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit să-mi vie!... Dan trecea iute printr-o parte de oraș în care locuia boierimea. Curțile albe ca argintul, cu cerdacuri și scări a căror scânduri curate și ceruite sclipeau în lună, [erau] pierdute în mijlocul unor pomete; pe marginea uliței, deasupra zaplazurilor, atârnau câte - o jumătate din ramurile arborilor grădinelor... șiruri de nuci cu frunze
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la vânătoare, iar tronul și-l păstrează prin obediența totală față de turci. Nicolae Mavrocordat, a cărui domnie este prezentată în cele mai întunecate culori, se înconjoară numai de greci, folosind tălmaciul pentru a se înțelege cu oamenii țării, și persecută boierimea moldoveană. Un rol nefast are sfetnicul de credință al lui Nicolae Mavrocordat, grecul Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
autorilor Europei” prin tălmăciri - pe care le voia „mai aproape de simțirile românilor” - duc, după S., la același țel. El vedea în „limba rustică a vechilor români”, în folclor și în trecutul istoric un reazem al idealului național și făcea critica boierimii ultraliberale, franțuzite. Începe prin a traduce, în 1808, din Florian (Galateea, rămasă în manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
în manieră clasică, urmărind să surprindă „demoralizația poporului român”. Rezistent față de modă, poetul credea în viabilitatea tradiției ca normă de viață și oferea contemporanilor modelul ideal al epocii de glorie a Moldovei lui Ștefan cel Mare, criticând decăderea morală a boierimii din vremea sa. Pe urmele lui Asachi și înainte de Eminescu, el evoca mitul dacic (Geniul vechi al românilor și românii de azi). Deși legat de epoca premergătoare generației pașoptiste prin tendința moralizatoare și elemente clasiciste, S. se alătură generației „Daciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
a închinat, la Vaslui, țara turcilor. Nicolae Iorga spunea că domnitorul „a găsit țara de lemn și a lăsat-o de piatră”. În politica internă, Ștefan cel Mare a urmărit instalarea unei domnii autoritare și centralizatoare, sprijinindu-se pe mica boierime, pe târgoveți și pe răzeși. Având în vedere tendințele expansioniste ale turcilor, polonezilor și ungurilor, și-a organizat foarte bine armata formată din cete de oșteni, recrutați mai ales din țărani liberi. A întărit sistemul cetăților de apărare: Suceava, Hotin
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează de afacerile externe și poate exprima o poziție personală față de acestea: simpatizează sau nu cu unioniștii italieni; aprobă sau nu "cezarismul" lui Napoleon al III-lea. De pildă, în jurul anului 1865, la curtea lui Răducanu Rosetti de la Căiuți
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Europa o perioadă de frământări politice, militare și sociale, care afectează direct Țara Românească. Războiul austriaco- otoman (1683) este provocat tocmai de dezechilibrul dintre marile puteri răsăritene și occidentale, atrăgând În sfera lui inclusiv țările române. În Țara Românească, marea boierime a condus destinele În acest secol, reușind să impună și să alunge domnitori. Moartea subită a lui Șerban Cantacuzino Îl aduce pe Constantin Brâncoveanu În rolul de domn al Țării Românești Între 1688 și 1714. Brâncoveanu este conștient că amenințarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
proprietate prin emiterea de hrisoave, apărător al bisericii, conduce Întreaga administrație a statului, reprezintă suprema instanță judecătorească, bate monedă și instituie sistemul de impozite, inițiază politica externă și semnează tratatele, numește și revocă dregătorii, puterea sa este Îngrădită de marea boierime cu asentimentul căreia deține autoritatea supremă În stat. Însemnele puterii domnești erau: coroana, sceptrul, stindardul. În Țările Române domnia se considera de drept divin, de unde și formula consacrată:“cu mila lui Dumnezeu”. În exercitarea lor, atributele de suveranitate erau divizibile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Încheierea tratatelor, Își dă acordul asupra deciziilor domniei, Evoluții - În sec. XVI sfatul se numea Divan. Adunarea Stărilor Generale Caracterizare: funcționa din secolul al XV lea, purta numele de Marea Adunare a Țării, era formată din mari boieri, clerul Înalt, boierimea mică și mijlocie și curteni era Întrunit la cererea domnului, era convocată cu ocazii speciale cum ar fi alegerea domnitorului, declara război, Încheia pace, lua decizii legate de plata tributului către Poartă, decizii generale legate de reformarea societății ( exp. În timpul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
al XVII lea Imperiul Otoman Își exercită autoritatea mai mult formal. În deceniul trei se constată o accentuare a dependenței politice și economice, pătrunderea elementelor grecești În țară și o sporire a exploatării turcești. Regimul dominației otomane are adeziunea marii boierimi care, văzând pericolul pașalâcului Înlăturat acceptă suzeranitatea otomană În schimbul exercitării propriei autorității. Există Însă și domnii autoritare care reușesc să stabilească un echilibru Între grupurile boierești sau să le domine cum s-a Întâmplat În timpul lui: Matei Basarab (1632-1654), Vasile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
armatei naționale, introducerea bugetului statului discutat și votat de Adunarea Obștească, organizarea arhivelor, Îmbunătățirea activității edilitare și a sistematizării orașelor. Regulamentele Organice exprimau, chiar necesitatea unirii Principtelor Române prin modul identic de organizare a acestora. Regulamentele au conservat privilegiile marii boierimi dar permit Însă afirmarea mai vigurosă a burgheziei pe plan economic. Situația socială și economică a țărănimii clăcașe se Înăsprea prin reducerea loturilor În folosință și creșterea oblogațiilor În muncă nartul (norma de muncă pentru o zi). Rusia, acceptă Regulamentul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
supuși, Turcia începuse a slăbi, România, care moștenise de la poloni nestabilitatea, nu mai avea nimic de pierdut decât doar ficțiunea unei espresii geografice, o schemă pentru însemnarea unei adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boierimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigore Urechi, cu Miron Costin, limba națională e într-o vădită decadență alăturată cu frumoasa și spornica limbă a cronicarilor."22 Iar toate acestea au fost urmările dezbinării dinăuntru, starea reținută de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
iar României nu i se oferiseră vreodată asemenea ocazii din partea râvniților parteneri occidentali. Promovate de Gheorghiu-Dej și Ceaușescu încă de la sfârșitul anilor 1950 (sic!, n.n.), alinierea și integrarea în Occident fuseseră și anterior obiectivele primordiale ale conducătorilor burghezi și ale boierimii, care îi precedaseră."312 Există în paremiologia românească zicala S-a înecat ca țiganul la mal. Cam acesta a fost destinul de politician, de jumătate de politician, al lui Nicolae Ceaușescu. Dar important era destinul României, nu al său. E
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lungii domnii ori, mai bine spus, al lungului și degradantului regim asupritor al fanarioților, acești prinți și susținătorii lor s-au aliat de bunăvoie sau cu forța cu principalele familii; le-au înlocuit însușindu-și succesiunea și chiar numele lor; BOIERIMEA s-a GRECIZAT aproape în întregime ca urmare a acestor fapte. S-ar putea conchide de aici că elementul bizantin este dominant în compoziția socială; totuși, în opinia noastră, pecetea rusească a lăsat amprente mai profunde. Această părere, rodul mai
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
această capacitate, alegerea se desfășura în mod evident în jurul unui număr mic de candidați, de mari proprietari, readuși în mod inevitabil în alcătuirea adunărilor legislative. În numele Convenției din 19 august și în cel al legii electorale date de curțile garante, boierimea aduna toată puterea parlamentară. Dacă adevărata stare socială a României a fost scoasă în evidență de către comisia de anchetă, trebuie să conchidem următoarele: conferința de la Paris și-a propus să favorizeze clasa înaltă, să lipsească de drepturile politice restul națiunii
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apreciat pentru această poziție amfibie. Când s-au dus în străinătate, șefii vechilor partide lăsaseră după ei numeroși aderenți, fii, nepoți, gineri. Aceștia adăugară noi plângeri contestațiilor făcute cu privire la validitatea alegerii prințului. El fu acuzat că pregătește în secret distrugerea boierimii și venirea democrației; că nu urmărește unirea Principatelor decât în scop cu totul personal și că țintește la rolul de dictator. Se forma și o opoziție de stânga care îi reproșa domnitorului că se lasă cu totul pradă boierilor. Aceste
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
multă dreptate moldo-valahii. Acest strigăt izbucnea recent de pe buzele unui valah neaoș, om loial prin excelență. "Fanarioții au pierdut tronul în 1822, spunea el, dar rasa lor invadatoare și vivace s-a înfipt adânc în solul nostru. Cinci șesimi din boierime e infectată. Citați numele cu terminație grecească și compatrioții dumneavoastră vor admite cu ușurință că pretinsa noastră aristocrație nu are aproape nimic în comun cu noi. Grecii ne-au luat cele mai bogate moștenitoare și ne-au invadat cele mai
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Ministerul actual nu a știut să urmeze această cale prudentă. Era nerăbdător să facă dovadă de forță, să-și scoată sabia cea mare și să facă să vorbească praful de pușcă, în lipsa unor motive mai bune126. Astfel, urii profunde a boierimii tocmai i-a fost adăugat ansamblul resentimentelor populare. Într-o bună zi, li se va cere socoteală spintecătorilor pentru sângele pe care l-au vărsat. Cauzele răzmeriței de la București ar fi evaluate greșit dacă le-am atribui unei simple ciocniri
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
economist, a ocupat cele mai înalte funcții de stat. Muncind enorm, și-a făcut timp din activitatea politică pentru a scrie numeroase cărți de istorie și numismatică. Să semnalăm remarcabilele lucrări arheologice ale lui Oreste Tafrali; studiile lui Tanoviceanu despre boierimea moldoveană; cărțile atât de apreciate ale lui G. Tocilescu, arheolog și epigrafist, stimat în întreaga lume științifică: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi, Săpături și cercetări arheologice etc.; cele ale lui N. Ureche, Ursu, istoric al Moldovei în secolul al
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
căsătoriți. Soțiile lor aduceau uneori în cuplurile ce se constituiau un plus sensibil de prestigiu social, dădeau elevație noilor familii și le asigurau nu numai un serios suport politic, ci și o consistentă bază materială. Multe dintre neamurile mari ale boierimii românești au fost întemeiate de asemenea „perechi”. Maria, o soră a lui Ștefan cel Mare, a fost - am văzut - soția portarului Șendrea, cel căzut într-o luptă în 1481, iar Sora, altă soră a aceluiași Voievod, a fost dată după
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
criminalii mânuitori de otravă - Balasache și Nicola Sofialâul, greci amândoi -, în vreme ce altul ne spune că ar fi murit de ciumă), a fost însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu 298. Era această alianță o punte extrem de profitabilă către marea boierime românească, fiindcă Diicu Buicescu era rudă cu Matei Basarab. Vodă, care la un moment dat voia să-l lase chiar moștenitor la domnie, afirma că Diicu îi este rudă „despre mumă” („linia” ducea către Stanca, mama lui Matei din Brâncoveni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate surorile lui și cu tot neamul lor, luându-și fieșticarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaște și o au petrecut păn în marginea orașului împreună cu părintele Vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeești și cu mare cinste” - Letopisețul Cantacuzinesc) și cea de-a doua, de la București la Mărgineni, când ideea de „mulțime îndurerată” dispare și lasă locul doar rudelor apropiate, întovărășite de o jale autentică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de prezențe forte). Ca urmare, Voievodul a „orânduit” „mulți boiari tot rude de ale Mării sale, întâi la curte la dumneaei făcându-se pogrebaniia cu mare săbor, cu toți arhiereii câți aicea în orașul acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar „vânzarea s-au dovedit că s-au făcut cu știrea tuturor dă față și nesilită de nimeni...” (vezi Acte judiciare din țara Românească 1775-1781, Editura Academiei R.S. România, București, 1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareș Băjescu, Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2005, p. 24. 162. DRH. A. Moldova, vol. III (1487-1504) întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S. România, București, 1980, doc. nr. 92. 163. DRH
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]