929 matches
-
moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților de moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și cozi stăteau pe proprietatea altor doi „nobili”. Tot așa, din rândurile acestei mici boierimi s-au ridicat marile familii boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți în rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici pastorale” nu au drepturi scrise și stăpânesc în devălmă șie locurile de pășunat și fânețele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și ,,Convorbiri literare”. Despre formarea Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prin tematica sa, romanul realizează un tablou realist al moravurilor societății românești de la Începutul secolului al XIX-lea, (acțiunea se petrece Între anii 1814—1830) și are ca trăsătură fundamentală, destrămărea unei boierimi Încremenite Într-un stadiu final al unui feudalism târziu, dar și afirmarea unei ciocoimi (burghezii timpurii), blestemate pe drept de mulți, datorită lăcomiei ancestrale, transmisă, din păcate, până În zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din forța și valoarea unuia dintre solidele romane de Început ale literaturii noastre moderne. COSTACHE NEGRUZZI „Alexandru Lăpușneanul“ Costache Negruzzi a trăit Între anii 1808-1868. S-a născut la Trifeștii-Vechi, lângă Iași, În familia unui răzeș intrat În rândurile micii boierimi. Se spune ca tatăl său era un bibliofil, mare iubitor de carte și a transmis și fiului pasiunea pentru lectură. Viitorul scriitor a Învățat carte grecească la Iași, ca În vremea aceea, când școlile românești nu se născuseră, ori erau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
racla sfântului ar fi tresărit”. Urmează o cuvântare deșănțată, unde cinismul atinge cote inalte. Disimularea Întrece măsura, Însuși personajul o suportă cu dificultate. Capcana Întinsă e mascată cu o extraordinară dibacie și e puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
economist, a ocupat cele mai înalte funcții de stat. Muncind enorm, și-a făcut timp din activitatea politică pentru a scrie numeroase cărți de istorie și numismatică. Să semnalăm remarcabilele lucrări arheologice ale lui Oreste Tafrali; studiile lui Tanoviceanu despre boierimea moldoveană; cărțile atât de apreciate ale lui G. Tocilescu, arheolog și epigrafist, stimat în întreaga lume științifică: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi, Săpături și cercetări arheologice etc.; cele ale lui N. Ureche, Ursu, istoric al Moldovei în secolul al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pedepsite la fel. Cenzura impusă de regimul de autoritate al domnitorului Mihail Sturdza dusese la suprimarea mai multor reviste. O banală zicală populară, „Peștele de la cap se-mpute“, folosită de Mihail Kogălniceanu într-un articol în care vorbea despre „depărtarea boierimii de tot ce e român, de tot ce e național“, a dus la oprirea de la publicare pentru totdeauna a revistei „Dacia literară“. Autocraticul Mihail Sturdza văzu o aluzie directă la persoana sa, ceea ce nu putea fi tolerat, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
noastră, că le vom ținea. Ca mărturie acestei scrisori a noastre sânt atârnate pecețile noastre. Scrisă în Liov, după înălțarea Sfintei Cruci, în anul 6944 (1436), septembrie 19. Mihai Costăchescu consideră documentul ca fiind foarte important și pentru istoricul vechii boierimi moldovenești. Unii boieri au numele după satul unde-și aveau așezarea, iar alți după numele tatălui. Petru vornicul de la Hudinți este Petru Hudici, frate cu Roman Hudici, iar Hudineț este satul Hudești din județul Dorohoi. 2. Locuitorii satului Hudești în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era nevoie se ocupa și de administrarea casei. Până la sfârșitul vieții ei a dus o viață intensă și activă ocupându-se printre altele și de educarea nepoților ei Constantin și Elena Bălăceanu. A fost una din ultimele mari doamne ale boierimii românești. Activitatea Societății de Salvare a scos în evidență, încă după primii ei ani de funcționare că o bună reușită a acestei opere, impunea, pe plan organizatoric, în București, un serviciu permanent de chirurgie de urgență. Statisticele din acel timp
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
face la 1829 din cauza rivalității Austriei. Și acuma să constatăm ce a știut să facă Rusia, în practică, din Regulamentul Organic. VI. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Alexandru Ghica De la început, rușii se bizuiră pe diviziunile intestine ale boierimii spre a întemeia stăpânirea lor pe țările noastre: ... „Cu bună seamă că n-aveau nevoie - îmi zicea un funcționar superior din Țara Românească - să introducă în Regulament combinații menite a asigura acțiunea lor în această țară: discordiile dintre boieri le
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
citat alternativele de favoare și de rigoare prin care a trecut însuși principele Ghica, după cum a servit sau nu, în cursul domniei sale, planul Puterii Protectoare și a dat ca dovadă: datoriile Domnului plătite la instigația Rusiei când se arată supus, boierimea certată când se arată nesupusă și, în sfârșit, aceeași boierime încurajată și favorizată când aducea prinos generalului Kiseleff și a ajuns atunci la adresa de astăzi, citând-o ca o pedeapsă suscitată de Rusia, pe care principele Ghica trebuia s-o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
trecut însuși principele Ghica, după cum a servit sau nu, în cursul domniei sale, planul Puterii Protectoare și a dat ca dovadă: datoriile Domnului plătite la instigația Rusiei când se arată supus, boierimea certată când se arată nesupusă și, în sfârșit, aceeași boierime încurajată și favorizată când aducea prinos generalului Kiseleff și a ajuns atunci la adresa de astăzi, citând-o ca o pedeapsă suscitată de Rusia, pe care principele Ghica trebuia s-o primească fără a zice un cuvânt. A declarat că Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mai puțin bine văzut de ruși: .... Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și se pregătește să-i provoace la trebuință greutăți serioase, stârnind nemulțumirile boierimii și a clerului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasă să se întrevadă dispoziții cu totul deosebite de acelea de care era animat predecesorul său. Legat de cauza Domnului actual prin însuși rezultatul alegerii de la 1843 și printr-o lungă reciprocitate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu un turn
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și rivalitățile între grupările boierești, de menținerea controlului marii boierimi asupra domniei. Între 1657 si 1683 ocupă numeroase funcții, dar întreține și strânse legături cu Polonia, care-i vor atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
Costache Vizanti ce-i la Galați pe o nepoată de vară a doua a mea, fata comisului Anghelache Climente din Botoșani". Ehe! Dacă erau, la începutul veacului al XIX-lea, înrudiți cu înfumuratul paharnic, atunci chiar că pătrunseseră în vechea boierime moldoveană. Adaug și lecția de istorie pe care, întâmplător, ne-o dă aici Sion: termenul "Bizanț" pentru a desemna Constantinopolul și mai adesea împărăția milenară ce s-a considerat a Doua Romă, a fost cu totul necunoscut la noi până
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a adus istoriografia franceză în veacul al XIX-lea! S-ar fi pronunțat de altfel "Vizanț", cum zice neștiutor Sion, "de la Vizantia din Constantinopol"... Revenind la eroul nostru, e clar că tot caracterul lui se resimte de apartenența la acea boierime română, corcită sau nu cu greci, dar profund franțuzită, de la începutul veacului al XIX-lea încoace. Dragostea lui de Franța e evidentă, ca și abundentele lui lecturi din literatura franceză; și chiar întâmplarea mai extraordinară că a apucat să cunoască
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și generalilor ruși în saloanele bucureștene: „Această epocă era foarte curioasă la București, unde lumea voind a se linguși pe lângă muscali a început să se lase de obiceiurile turcești, imitând și luând pe cele europene. Hainele turcești erau purtate de boierime și de slugile ei, arnăuți, pe când țăranii și-au păstrat portul strămoșesc, tot așa ca și cea mai mare parte a femeilor, însă cocoanele din înalta aristocrație purtau mai toate rochie după moda franceză. Tinerimea, firește, își schimba mai ușor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]