1,186 matches
-
se văicări el, Sampath, unde ești? Unde ești? Ammaji alergă la arborele de guava în timp ce, pe deasupra capului ei, maimuțele săreau iarăși în el. Crengile sale se mișcau ca marea, cu trosnituri asurzitoare și bulbuci de apă verde. Maimuțele chicoteau și bolboroseau, se frecau la ochi, îi deschideau larg și îi mijeau. — Baba, se jelui domnișoara Jyotsna, care tocmai ajunsese ca să asiste la îngrozitorul eveniment. Se clătină ca și cum ar fi fost pe punctul de a leșina - și fu prinsă de brațele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
își luară ochii de la vârful muntelui. Deasupra ceaunului uriaș de gătit al lui Kulfi atârna o creangă ruptă. În ceaun erau condimente și mirodenii, ierburi și fructe, un sos delicios. Și mai era ceva. Încet, se apropiară de ceaunul care bolborosea. Brânză proaspătă, făcută pe bază de lapte și lămâie sau oțet. Plantă din familia palmierului, utilizată în bucătăria tradițională indiană, cu flori deosebit de aromate. Plantă asistică, utilizată îndeosebi în alimentație, cunoscută și sub numele de ureche-de-elefant. Expresie intraductibilă în limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
resemnare, apoi s-a întors la masa din bucătărie și și-a așezat haina la loc, pe spătarul scaunului. — Pentru că Deborah m-a sunat și m-a rugat să trec pe la ea. Julia a simțit cum în ea începe să bolborosească vulcanul mâniei, dar a reușit să-i suprime explozia. —De ce? Avea o problemă cu flotorul WC-ului de la parter. Apa nu se trăgea cum trebuie. Și? Toți instalatorii din Pagini Aurii erau ocupați? Tonul Juliei era sever. Nu asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
acea singură dată când Luca a fost în casa părinților ei, Alison a mers acolo cu o seară înainte, ca să poată ascunde toate fotografiile dinainte de operație. „O să fie plăcut să petrec o seară numai eu cu mami și cu tati“, bolborosise ea în chip de pretext. Dacă Luca fusese mirat de faptul că în toată casa nu era nici o fotografie cu Alison de dinainte să împlinească douăzeci și cinci de ani, atunci n-o arătase. Scuipând apa în chiuvetă, Alison s-a șters
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
își adusese din mașină mereu prezenta trusă cu scule, iar acum se așezase la picioarele ei, uitându-se la balamaua stricată și chinuindu-se să îndese un șurub la locul lui. Să știi că n-o face cu răutate, a bolborosit el cu o voce înfundată, din cauza ușii de la dulap care făcea zis în calea sunetelor. —Poftim? Susan era sincer nedumerită în legătură cu ce sau la cine se referise Bill. —Jenny. Nu e în intenția ei să fie așa de dură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu celălalt. Băiatul și-a trecut părul lins pe după urechi pentru a mia oară și a început să-și fixeze adidașii negrii și scâlciați, care-i atârnau de picioare ca două cauciucuri dezumflate. Nu merită efortul, nu-i așa? a bolborosit el. La sfârșitul anului viitor o să împlinesc optișpe ani și-o să pot face ce vreau, așa că n-o să mă mai prea vedeți. N-o să mai fiu obligat să vin să stau cu voi, a continuat Jake scuipând cuvântul „obligat“ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
simptome de sarcină, așa că seara avea să fie din nou nevoită să-l anunțe că s-a înșelat. În cele trei luni de când Luca credea că încercau, la modul activ, să facă un copil, Alison își respinsese eșecul râzând și bolborosind ceva de genul cum că voiajele de afaceri ale bărbatului au coincis cu zilele ei fertile. Te rog, Doamne, fă să rămân gravidă curând, s-a gândit ea. Nu știu ce scuze să mai găsesc. De una singurătc "De una singură" Susan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Arată grozav, ca o tipă cu un milion de dolari în cont, a remarcat ea numai ca s-o enerveze pe Julia. Tehnica a funcționat. — Vrei să spui cu ce i-a mai rămas după ce-a plătit impozitele, a bolborosit Julia. Nu e tocmai eleganța întruchipată! Și dați-mi voie să vă spun că e și teribil de plicticoasă. Numai Dumnezeu știe ce-a văzut James la ea. — Deci, cum a mers prânzul? a întrebat-o Susan cu ochii măriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
au cărat acasă, a spus ea arătând cu mâna sala aproape goală. Ce naiba! E abia două dimineața! Ce pămpălăi! Haide, Susan, hai să dansezi cu mine! Dar Susan a simțit cum îi urcă fierea în gât. — Mă tem că, a bolborosit ea, dacă nu sunt dusă imediat acasă, atunci o să mă umplu de vomă nu numai pe mine, dar pe toți cei rămași în sala asta. — A, am înțeles. Julia a lăsat mâna să-i cadă cu o expresie de dezgust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
așezat pe marginea patului și i-a dat la o parte bretonul umed, care-i intrase în ochi. Jake a lăsat ochii în jos, ciugulind cu degetele pătura și așa ponosită. Mi-e mult prea rușine să-ți spun, a bolborosit el. Fiona i-a zâmbit cu căldură. —Păi, poți să-mi povestești tu, cu cuvintele tale, sau pot să mă duc să aflu toate detaliile alea medicale îngrozitoare de la asistentele și de la doctorii care s-au ocupat de tine. Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
scrisoarea de recomandare. Scrie aici că aveți ovare polichistice. Așa e? Femeia a dat din cap. Da. Știu asta pentru c-am fost nevoită să-mi fac niște investigații când aveam optsprezece ani... pentru că aveam ciclul foarte neregulat. —Îmmmm, a bolborosit bărbatul sugând capătul pixului. Păi, puteți să rămâneți gravidă și cu ovare polichistice, dar, de vreme ce aveți dificultăți, sunt mari șanse ca tocmai ele să fie de vină. Și există vreo soluție? Alison era disperată să afle. —Să nu ne grăbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să fi apucat să facă un pas. De-afară a început să audă valul de remarci dezaprobatoare care însuflețea coada, dar Juliei nici că i-a păsat. Senzația de ușurare produsă de golirea vezicii merita orice sacrificiu. —Scuze! Scuze! a bolborosit ea parcurgând coada în sens invers, pe lângă femeile care acum o priveau cu ochi dojenitori și buze țuguiate. Am probleme cu vezica, s-a simțit ea obligată să adauge la vederea ochilor de ucigaș ai unei femei mătăhăloase, cu aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
unei lupte acerbe pentru recăpătarea sănătății. Bărbatul a început să plângă - la început mai liniștit, după care din ce în ce mai tare, cu sughițuri pe care a încercat să și le reprime în spatele mâinii cu care își acoperise gura. — Îmi cer scuze, a bolborosit el. —N-ai de ce. Ar fi nefiresc dacă nu ai suferi, l-a asigurat Fiona cu blândețe. Nu știu cum o să reușim să trecem peste toate astea. Fiona s-a aplecat peste pat și l-a strâns de mână. —E mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
garnisea în diminețile leneșe de duminică: sucul de portocale proaspăt stors aștepta într-o carafă din sticlă, iar ziarul preferat al lui Luca, The Times, se odihnea pe un colț, după ce fusese pliat cu mare atenție. —E foarte drăguț, a bolborosit el cu gura plină. Cu ce ocazie ai pregătit masa așa? — Nu e nici o ocazie. Mă bucur doar că ești încă acasă la..., Alison s-a uitat la ceas, ...la nouă. De obicei, la ora asta ești demult plecat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Asta mi-a spus și ea, a răspuns David înțepat. Dar nu asta e problema. Atunci care e problema? Fiona abia s-a abținut să nu dea fuga ca să-l îmbrățișeze pe Jake pentru că pusese întrebarea corectă. —E complicat, a bolborosit David aplecându-se să ia gențile. —Cum adică? Prea complicat pentru o persoană de șaptișpe ani? Nu mă trata ca pe un copil! Obosit, tatăl a lăsat gențile din nou pe podea. Nu te tratez ca pe un copil. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întorci din călătoria de afaceri. Luca a început să se îmbrace, trăgându-și pe el un tricou și o pereche de pantaloni largi. Apoi s-a aplecat ca să-și lege șireturile adidașilor Prada. Mi se pare că nu înțelegi, a bolborosit el. Eu nu mă las tras de sfori de Sofia. Vreau să mă duc și să-mi văd băiatul. Asta e decizia mea. Alison s-a gândit la cuvintele lui preț de câteva secunde. Se simțea îngrozitor de obosită. Apoi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
După un timp, căută o piatră mare, o ridică cu amândouă mâinile și o lăsă să cadă în fundul lacului. Așa cum se aștepta, când ajunse jos, piatra sparse crusta arsă de soare și dispăru de îndată. Prin gaura făcută țâșni imediat, bolborosind, o masă păstoasă de culoare maro-deschis. Continuă să arunce pietre, la o distanță din ce în ce mai mare de marginea prăpăstioasă, până când, la vreo treizeci de metri, începură să salte fără să perforeze stratul de sare. Se aplecă în față, pe buza salinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Vrei apă? Caporalul Osman încuviință cu un gest. Targuí-ul se apropie, îl luă pe după umeri, îl târâi ca să-l sprijine de mașină, la umbră, și-i dădu bidonul, ajutându-l să bea. Văzu rana din piept, prin care sângele ieșea bolborosind, și clătină din cap. Cred că ai să mori, spuse. Ai nevoie de un doctor și nu e nici unul pe-aici pe aproape. Osman dădu din cap afirmativ și, cu greu, întrebă: — Tu ești Gacel, așa-i? Trebuia să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Vreau să-i spui din partea mea că dacă poimâine nu mi-a eliberat familia, chiar aici, pe locul unde te afli acum, o să-l omor pe președinte. Grăsanul îl privi complet uluit. Reacționă cu întârziere și, în cele din urmă, bolborosi prostește: — Ce-ai spus? Că o să-l omori pe președinte? — Exact, spuse și arătă cu degetul spre interiorul clădirii. Spune-i așa! Eu, Gacel Sayah, care l-am eliberat pe Abdul-el-Kebir și am ucis optsprezece soldați, o să-l omor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să profite de mine după aceea. Trebuie că arătam ca dracu’. Mi-a chemat o mașină cu șofer fără ca măcar să Încerce să mă sărute. Nu că mi-aș aminti prea multe din cele petrecute În ultima parte a serii. Solpadeina bolborosea ciudat În stomacul meu. Nu mai rămăsese prea mult lichid pe acolo În care să se dizolve, așa că Își striga frustrarea din toate puterile. Mi-era rău. Mă Întrebam, pentru a suta mia oară, de ce Îmi făceam asta de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pentru reînnoirea jurământului de credință, pentru risipirea bănuielilor, pentru evitarea unei căderi În uitare. Douăsprezece persoane din solia de la Samarkand au obținut, astfel, privilegiul de a strânge mâna care ține cârma imperiului. Omar venea imediat În urma cadiului, Abu Taher a bolborosit o formulă. Nizam dă din cap, Îi reține mâna Într-a lui vreme de câteva clipe, cadiul este onorat. Când sosește rândul lui Omar, vizirul se apleacă la urechea sa și șoptește: — De astăzi Într-un an, să fii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ar fi, ascultă-mă cu atenție, Ascult, Apropie-te mai mult, Înainte să mi se frângă glasul, Spune. Bătrânul murmură câteva cuvinte la urechea fiicei. Ea clătina din cap, dar el insista și insista. Asta n-o să rezolve nimic, tată, bolborosi ea stupefiată, palidă de groază, O să rezolve, Și dacă n-o să rezolve, N-o să pierdem nimic dacă Încercăm, Și dacă n-o să rezolve, E simplu, mă aduceți Înapoi acasă, Și copilul, Copilul merge și el, dacă eu rămân acolo, rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
palid, cu o figură descompusă, Atunci asta era, spunea el Într-un murmur aproape de neauzit, atunci asta era. Directorul general făcu În tăcere un semn de Încuviințare și se Îndreptă spre ieșire. Nu auzi cuvintele pe care Începuse să le bolborosească crainicul, Ați ascultat, și apoi știrile care nu mai aveau importanță pentru că În toată țara nimeni nu le dădea nici cea mai mică atenție, În casele unde se găsea un bolnav terminal familiile se adunaseră la căpătâiul nefericitului, Însă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
el, nu și pe tine, și eu spuneam, dar, dacă suntem împreună, orice problemă a lui este automat și a mea, nu este posibilă o asemenea disociere, însă ea se încăpățâna, undeva adânc înăuntru, este posibilă. Am avut impresia că bolborosește ceva, copilul, m-am aplecat peste capul lui auriu și chel, ce ai spus? Și el se întoarce, nu sunt băiat, sunt fată, însă îmi suna de parcă ar fi repetat întruna o mantră și în clipa aceea s-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mă sprijin de peretele bazinului, oftez în semn de iertare, nu te-am auzit, mă gândeam la altceva. Ploaia cade cu tot mai multă forță, dar Udi mă trage afară, pe terasă, în mijlocul căreia e o fântână neagră cu apa bolborosind și sărim în ea, încet apa ne înfierbântă pielea, amestecul de rece și cald face ca viața să îmi pulseze în vene, iar inima să îmi bată nebunește, de îmi tresaltă întreg trupul. Printre brațele noastre plutesc nori violeți, ascunzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]