1,034 matches
-
de Sfintele Sacramente. În ziua de 8 Octombrie Comunitatea terțiarilor a fost vizitată de un Părinte Franciscan din Mănăstirea din Galați, spre mângâierea tuturor. Între timp Comunitatea a dăruit un bec lumânare la biserica unită din Brăila, a ajutat o bolnavă cu o sumă însemnată și a plătit mai multe liturghii pentru răposați. 2. Brăila 1939 Din mica comunitate a terțiarilor din Brăila mi se trimit știri frumoase și îmbucurătoare. Adunarea lunară se face în fiecare a doua Duminică din lună
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-și îmbunătățească confortul în apartament, să-și cumpere și să-și instaleze centrală termică în casă, să cumpere haine soției și aparatură tehnică. Am căzut jos de durere. Noroc că a trecut pe la noi Dan, că soția, și așa de bolnavă, intrase în panică. A chemat îndată Salvarea, am fost transportat la spitalul Parhon, unde un medic, cunoscut cu Dan, doctorul Suditu, m-a operat de prostată. În ziua când m-a operat, am rugat o rudă să stea cu soția
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
adeptul unei noi justiții. În piesa conservatorului Iorga, apărător al tradițiilor, adversar al modernismului, triumful sau prăbușirea Troiei sunt determinate de tranșarea rivalității dintre zeii autohtoni și cei străini. Doica arată de parcă ar fi mistuită de boală sau de patimi : Bolnavă ești, dădacă : eu chem în ajutor. O furie păgână te-a prins, te chinuiește. Nebună ești și vorba-ți e blăstăm (I 1) . Înspăimântată la vederea bătrânei (o vrăjitoare îmi pari și-mi este frică [...] fug în fața celor ce nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Eroina lui Petru Dumitriu acționează din imboldul de a-și umple vidul sufletesc. Din prima replică aflăm că regina l-a căutat pe Egist pentru cântecul lui din flaut (De când îmi cânți... mi-a mai trecut acel urât înspăimântător. Eram bolnavă de plictiseală - I 1). Ea îi cere să nu se laude cu iubirea lor (stăpânește-ți mândria... altfel mă plictisești - I 1), fiindcă l-a ales dintr-o toană. La vestea că soțul ei ar fi murit, se arată nepăsătoare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai dovedesc forța de a protesta împotriva soartei nedrepte, ea însă trecuse dincolo. Dintr-o singură lovitură pierduse Iubirea și Prietenia. Veniră să-i pună în vedere să părăsească dormitorul, peste zi era formal interzis să intri acolo: Dacă ești bolnavă, du-te la infirmerie!" Nu era în stare să vorbească și încă și mai puțin să se ridice. Intră s-o vadă infirmiera: "Ce simți?" De fapt, nu mai simțea nimic. Infirmiera i-a dat o pilulă cu un deget
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ieșise în oraș; așa că a trebuit să mă duc singur. Generalul Svidenek, care m-a întîmpinat, mi-a spus: Nu intrăm imediat, regina a cerut oglinda să se aranjeze puțin la față, nu vrea să se vadă cît este de bolnavă". Era întinsă pe un șezlong pe terasa salonului. Paloarea străvezie a feței nu-i luase încă nimic din frumusețea ei. Cu un zîmbet senin, mi-a întins mîna și mi-a mulțumit că am venit să o văd. Nu mi-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu mine și unde vor să ajungă! Mi-e milă de ei și mi-e silă. Dar ce pot face!? Poate că se va rezolva ceva, deși nu e deloc limpede cum! Aș pleca, evident! Dar mama e cumplit de bolnavă în toamna asta și eu nici nu știu unde aș putea să plec! Pentru că nu vreau să mai muncesc oriunde! Voi vedea! Sava (Nicolae n. red.) și-a lansat cartea! Pe 19-20-21 la Tg. Neamț colocvii de poezie cu foarte mulți invitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și a Violenței în Familie, în România”, având ca obiectiv conștientizarea populației și schimbarea atitudinii românilor cu privire la HIV/SIDA și la violența domestică, cluburile IMPACT Miron Costin și IMPACT Negruzzi Iași au derulat proiectul „Combaterea discriminării pentru persoanele infectate HIV/ bolnave de SIDA”. În calitate de parteneri ai Fundației Alături de Voi, cele două cluburi Impact au pregătit o prezentare privind principiile ecologice și respectarea lor și s-au implicat în activități ecologice, practice, distractive și o proiecție de film. De asemenea, membrii celor
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
la cumpărături. Credeți, cumva, că Ana mai era bolnavă când ne lăsam antrenați în jocul periculos al achizițiilor prin vadurile comerciale indiene? Aș! Era cea mai sănătoasă și energică femeie din lume! Din fericire! Mărunțică și plinuță cum era ea, bolnavă - cum mai știam eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a fi nevoit să intervin cu mijloace excepționale în condiții excepționale, nu avea niciun suport! Ana era sprintenă, veselă, plină de umor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cauze a apariției cumplitei boli și anume, asupra canalului energetic stâng. Purificarea acestuia și reechilibrarea întregului organism energetic, a favorizat dezvoltarea mult mai rapidă a celulelor sănătoase, celule ce au reușit, la un moment dat, să le domine pe cele bolnave. De altfel, importanța medicinei corpului energetic nu mai este ignorată de către marii cercetători. Cunoscând importanța construcției energetice a ființei și mecanismele ce o guvernează, se pot lua măsuri în consecință, obținând rezultate spectaculoase, chiar atunci când medicina clasică își recunoaște limitele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
însoțite de tot atâtea biografii”, majoritatea fără răspuns, își amintea el. După trei ani și jumătate de la scoaterea sa din învățământ, dintre care un an și patru luni fără salariu, cu o familie de întreținut, din care fetița mai mare bolnavă în casă, accidentată, ajunge „după o prelungă și disperată căutare de plasare în câmpul muncii, muncitor de teren la Întreprinderea Ecarisajul - București” unde funcționa și în luna mai 1956. ...” Într-o seară, întorcândumă pe jos de la Ecarisaj, prost îmbrăcat, murdar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în variante feminine; decor simplu, uneori chiar frust, al epuizării, bolii sau presimțirii morții. Paloarea morbidă a tinerei fete la Edvard Munch, frângerea extenuată a femeii lui Christian Krohg sau tristețea severă și îndoliată la Ernst Josephson, cearcănele trandafirii ale bolnavei învelite în pled la Carl Larsson, nimic din trăsăturile interioare ale acestui convoi pictural al tăcutei tristeți scandinave nu pare evident în instantaneul acestei fotografii înnobilate de o prezență elegantă. Dar și paloarea sau cearcănele, și epuizarea ori îndolierea s-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
până în ziua în care unul dintre colegii mei mi-a dat să citesc Le Mythe de l’éternel retour și am aflat de existența unui simbolism al „Centrului Lumii”. Cunosc șșiț alte exemple: riturile de inițiere ale unei tinere fete bolnave etc. Godel vorbește în cartea sa despre anumite visuri mitologice ale acestei tinere grecoaice analfabete. Dar există numeroase alte exemple. Jung îmi povestea lucruri extraordinare în legătură cu urcarea arborilor și ajungerea la Cer în halucinațiile bolnavilor săi. Când a citit Le
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
era mereu Ioana Andreescu, ce urma să se mărite cu compozitorul Costin Miereanu, să plece ambii la Paris, la începutul anilor ’70, unde ea va publica cărți de etnologie a zonei din sudul Olteniei natale și apoi romaneă, cu Animale bolnave lucrurile s-au... „încurcat” însă. Am terminat romanul în toamna lui ’67 și m-am grăbit să-i pun în brațe manuscrisul voluminos dnei Mihăileanu, directoarea Editurii Tineretului, cu care convenisem să-i aduc repede un... roman polițist. Cu toată
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
secția Autogredere, chiar vizavi, chiar față-n față cu Piața Nicolina. Acolo am lucrat tot ca lăcătuș, la Echipament hidraulic, până când, în ’99, în luna lui aprilie, mai, s-a dat prima ordonanță. Nevastă-mea fiind bolnavă... ș-acuma-i bolnavă, că are... că-i operată de cancer, în fine, și nu mai spun... că probleme multe. A trebuit să-mi iau ordonanță pentru... Și, mi-am luat orodonanță, am stat un an de zile cu ordonanță și nouă luni de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
scumpă. Opiniunea publică, după experiențele făcute, a devenit teribilă. Tülff a voit să trimită un ofițer la noi ca să întrebe de suntem acasă. Popa Costică însă, cunoscându-ne ideile și crezând că ne face un serviciu, ne-a dat drept bolnave. Eu cred că vizita lui la mănăstire era numai un pretext ca să ne vadă sans en avoir l’air și aș fi voit să știu ce ne-ar fi zis. Bietul preot nu bănuia că nu aveam dreptul să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca într-un scâncet de disperare, însoțindu-se în marea majoritate a cazurilor cu dorință de moarte din cauza răului interior. Boala era atât de caracteristică, încât diagnosticul se punea de la distanță și, în limbajul popular în care se exprimau aceste bolnave totdeauna rurale -, era denumită, fără ezitare "boscoană". În limbajul cult, în care se exprimau medicii, boala se numea "neurastenie rurală"; era deci o formă "nevrotică". Era perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vizită la bolnavi". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". În acest cadru viața bolnavilor se desfășura cât se poate de monoton. Nu se menționează nicăieri vreo preocupare pentru organizarea timpului bolnavelor și nici o intenție de ergoterapie, în timp ce la Ospiciul Neamț erau folosiți la muncă și bolnavii. La Golia, singura activitate care ar fi putut ocupa timpul bolnavilor era aceea de bucătărie și gospodărie elementară. Chiar curtea nu putea permite nici o activitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciul Neamț erau folosiți la muncă și bolnavii. La Golia, singura activitate care ar fi putut ocupa timpul bolnavilor era aceea de bucătărie și gospodărie elementară. Chiar curtea nu putea permite nici o activitate agricolă cum era la Neamț. Probabil că bolnavele stăteau tot timpul în saloane, pe cele două bănci, "din care una sfărâmată", cu capul plecat pe mesele mari "boite roșii". De altfel, mobilierul, în aceste condiții de conviețuire a alienaților, lipsite de orice activitate, era sărac (pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
thermometru", pe paturi se așterneau mindire rupte, de paie. (Nu se înregistrează nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Condițiile de dormit, proaste, lipsa unei băi, oghialurile greu de spălat, creau, probabil, promiscuitatea, care a impresionat atât de mult pe autorii amintiți anterior. Îmbrăcămintea bolnavilor poate fi reconstituită din alte foi ale inventarului. Se utilizau cămăși mari cu care bolnavele umblau prin curtea mică a Ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
atât de mult pe autorii amintiți anterior. Îmbrăcămintea bolnavilor poate fi reconstituită din alte foi ale inventarului. Se utilizau cămăși mari cu care bolnavele umblau prin curtea mică a Ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu care bolnavele umblau prin curtea mică a Ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]