81,095 matches
-
pe arestat. Albert a primit ordin să se prezinte la examenul medical. A fost găsit bolnav și internat la infirmerie. A încercat să explice că se simțea cum nu se poate mai bine dar medicul i-a ordonat să fie bolnav, să-și ia cărțile pentru pregătire la admitere și să nu părăsească infirmeria timp de două săptămâni. S-a conformat ordinului primit. Tavi, sanitarul, l-a tratat ca pe un oaspete de seamă, ca pe un adevărat prieten bolnav. Era
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476646778.html [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
cărțile pentru pregătire la admitere și să nu părăsească infirmeria timp de două săptămâni. S-a conformat ordinului primit. Tavi, sanitarul, l-a tratat ca pe un oaspete de seamă, ca pe un adevărat prieten bolnav. Era într-adevăr bolnav. Bolnav de dorul Ericăi. A descoperit acest fapt stând la taclale cu Tavi. Erica îl întrebase într-o scrisoare dacă dorește să vină la el în vizită. - De ce nu ai acceptat ?! - Nu aș suporta să văd cum este devorată de privirile
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476646778.html [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
sănătății: între Scylla și Caribda mafiei transnaționale a fraudării asigurărilor de sănătate; Informații clasificate “strict secret de importanță deosebită”: Cat de bolnavă este și care sunt suferințele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate; România sub zodia clonelor lui Băsescu; Acești bolnavi (de putere/ai puterii) care ne guvernează...; Trezește-te, Victore! Trezește-te, Traiane!; Democrația partidelor și noii Führeri ai democrației; Mihai Răzvan Ungureanu și serviciile secrete străine. Capitolul III - Ce mai fac serviciile secrete: Serviciile de informații pentru securitate și
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
să își dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrare socială”. De aici rezultă că activitatea de asistență socială se poate desfășura în mai multe direcții: în ajutorul material acordat persoanelor sărace sau aflate în dificultate la un moment dat (șomeri, bolnavi, tinere mame, pensionari etc); în susținerea nevoilor speciale de adaptare în cazul persoanelor care au un handicap fizic; în compensarea dificultăților de adaptare în cazul bolnavilor psihic. În societatea contemporană, direcția principală de acțiune a strategiilor de asistență socială este
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
ajutorul material acordat persoanelor sărace sau aflate în dificultate la un moment dat (șomeri, bolnavi, tinere mame, pensionari etc); în susținerea nevoilor speciale de adaptare în cazul persoanelor care au un handicap fizic; în compensarea dificultăților de adaptare în cazul bolnavilor psihic. În societatea contemporană, direcția principală de acțiune a strategiilor de asistență socială este prevenirea dificultăților de integrare socială asigurându-le persoanelor aflate în dificultate condiții pentru învățarea unor tehnici suplimentare de adaptare la societate, astfel încât acestea să poată trăi
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
sau nu. Nici un ONG cu experiență nu poate suplini ethosul filantropic milenar al Bisericii și extensia socială a Sfintei Liturghii. Contestarea acestei legi trimite un mesaj care scapă bunului-simț: ei nu vor să vadă instituțional pe preotul care vizitează un bolnav și-i oferă o pungă de medicamente, adică o tradiție filantropică cu valoare eclesiologică veche de 2.000 de ani, doar de dragul ethosului pieței neocapitaliste care încă ne ține captivi în actuala criză economică. Prin promovarea legii, Statul român nu
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
importanță teoretică și practică, privind comunicarea medic-pacient, în funcție de vârstă, responsabilitate medicală și rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
asupra stării de boală și psihologice a pacientului, dar el are implicații mult mai ample și asupra vieții sociale în ansamblu. Dialogul medic-bolnav, în concepția autorilor, nu este numai e o problemă a medicinii sau un interes strict personal al bolnavului legat de sănătatea sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu, ca raportul, comunicarea medic-bolnav să fie optim, lipsit de precarități și consecințe psihologice nocive. Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu, ca raportul, comunicarea medic-bolnav să fie optim, lipsit de precarități și consecințe psihologice nocive. Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu, ca raportul, comunicarea medic-bolnav să fie optim, lipsit de precarități și consecințe psihologice nocive. Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm cu bolnavii în ambulatoriu și în perioada spitalizării) 6. Cum cooperăm cu familia? etc. Iată, doar, unele din multiplele probleme pe care trebuie să-și le pună medicina contemporană, slujitorii acesteia, în viziunea lucrării pe care v-o prezentăm. Ele formează obiectul
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
slujitorii acesteia, în viziunea lucrării pe care v-o prezentăm. Ele formează obiectul fundamental al lucrării de față, în paginile căreia, se formulează unele opinii, puncte de vedere, soluții și direcții de acțiune, tocmai în vederea optimizării relației dintre medic și bolnav, dintre farmacist și bolnav, dintre medic și farmacist, ca o condiție sine qua non, a consolidării stării de sănătate a națiunii noastre. Autorii consideră că, actul medical, comunicarea medic-bolnav, de la anamneză până la vindecarea sau ameliorarea stării de sănătate a pacientului
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
lucrării pe care v-o prezentăm. Ele formează obiectul fundamental al lucrării de față, în paginile căreia, se formulează unele opinii, puncte de vedere, soluții și direcții de acțiune, tocmai în vederea optimizării relației dintre medic și bolnav, dintre farmacist și bolnav, dintre medic și farmacist, ca o condiție sine qua non, a consolidării stării de sănătate a națiunii noastre. Autorii consideră că, actul medical, comunicarea medic-bolnav, de la anamneză până la vindecarea sau ameliorarea stării de sănătate a pacientului, trebuie să aibă în
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
asupra stării de boală și psihologice a pacientului, dar el are implicații mult mai ample și asupra vieții sociale în ansamblu. Dialogul medic-bolnav, în concepția autorilor, nu este numai e o problemă a medicinii sau un interes strict personal al bolnavului legat de sănătatea sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu,Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
o problemă a medicinii sau un interes strict personal al bolnavului legat de sănătatea sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu,Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
sau un interes strict personal al bolnavului legat de sănătatea sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu,Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm cu bolnavii în ambulatoriu și în perioada spitalizării) 6. Cum cooperăm cu familia? etc.Iată, doar, unele din multiplele probleme pe care trebuie să-și le pună medicina contemporană, slujitorii acesteia, în viziunea lucrării pe care v-o prezentăm. Ele formează obiectul
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exegeza_asupra_lucrarii_medicina_si_umanism_comunicare_medic_bolnav_.html [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
a brava cu acestea în fața celorlalți, așa cum făceau fariseii. Smerenia înseamnă simțul măsurii, buna cuviință, nici pe departe să nu pari mai mult decat ești. Dar postul e ținut de fiecare după putință lui, iertați fiind cei bătrâni și cei bolnavi, considerând că omul nu poate duce două greutăți în același timp, iar scutirea de postul alimentar o face numai duhovnicul. Măsură postului este pe masura putinței, a voinței și a credinței fiecăruia, în funcție de starea sănătății și puterii fizice. Dar mai
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1488214529.html [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
nici o senzație a morții.[...] Fiecare pas în viață este un pas în moarte”. Sentimentul eternității acestei vieți îl consideră ca fiind „naiv” și totuși este unica împăcare pentru omul istoric. Doar în boală moartea este prezentă în viață: „A fi bolnav înseamnă a trăi vrând nevrând pe culmi. Dar culmile nu indică neapărat înălțimi, ci și prăpăstii, adâncimi. A trăi în culmile disperării este a atinge cele mai groaznice abisuri.[...] A fi sănătos înseamnă în lumea aceasta a umbla legat la
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
fi păcat, Că prea se chinuie izvorul, Iar ochii mei au adăpat Tot prin hățișuri căpriorul. Și totuși spune-mi ce să fac, Că zilele se dau de-a dura, Cuvintele își fac de cap Și prea departe-i geamandura... Bolnavi de dor n-aș vrea să fim, Cât mai avem pe cer un soare, Tu, luminate serafim, Să mă blestemi să-ți fiu chemare!... Referință Bibliografică: Să te blestem... Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI
SĂ TE BLESTEM… de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1465303448.html [Corola-blog/BlogPost/378260_a_379589]
-
ploaie. Vrea dreptate, omenirea! De la cei ce ne conduc. Doar că... cinstea și iubirea, Cu greu la noi se traduc. Alții-și fac averea praf Aruncând banii în vânt. Până când un epitaf, Veți găsi pe-al lor mormânt. Astăzi mor bolnavi, bătrâni, În casa lor, singurei. Vai de ei, bieții români... Câți, Doamne, vor fi ca ei? Mulți avem fețele plânse, Alții, datorii rămase Sau, gospodării distruse, Pe când hoții... își fac case! Mulți orbecăiesc prin lume, Să aibă la copii pâine
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Saraci_intr_o_tara_bogata_georgeta_nedelcu_1327360653.html [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
acolo, neajutorată, măi femeie? - Nu ți‑am mai povestit, omule! Ce‑i cu tine? Doctorii au zis că nu este nevoie. M‑au trimis acasă. Nici nu aveam unde să stau, că tot spitalul e ocupat. Au și câte doi bolnavi în pat... Că era acolo fata singură, era doar ca s‑o scoată din criză și să‑i dea perfuzie de aia, cum ziceau ei și nu mai știu ce... - Mda, mi‑ai spus, dar stau cu grija asta. Poate
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
Stimați tovarăși, partidul ne învață că munca înnobilează omul.De aceea vă îndemn să munciți...Sus munca, tovarăși!(Către public). Să nu ajung eu la ea. Tovarăși, munca este izvor de sănătate! (Mai în șoaptă, către public). Lăsați-o pentru bolnavi. Munca l-a transformat pe om. Aici, pe Tărâmul Făgăduinței suntem egali în drepturi. Iar în privința obligațiilor trebuie să ... mai discutăm. Cine nu respectă aceste principii, nu are ce căuta în societatea noastră. Îl eliminăm. Eu ... tovarăși , în țara de unde
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
care, unele lucruri au început să șchioapete. Augustin se pensionase pe caz de boală, nu înainte de a lăsa postul, prin numeroase inter- venții și cunoștințe, fiului cel mare - Ninel. Nicolae Drăguț de multe ori mi-a spus că Augustin e bolnav rău și... Sofica ar putea să ră- mână văduvă... cu doi copii..., care, tocmai acum au nevoie de mare ajutor. Multe afla el de la Sofica. Toate se vând din casă! Nici nea Nicu nu mai părea așa milos. Nu era
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Poezia ca un puzzle. Moarte a lui Federico Garcia Lorca”, p. 17; Octavian Mihalcea - „Nebănuite propensiuni labirintice”; Olimpia Mureșan - „Priviri în împrejurimi și spre înălțimi”, p 29; Marin Ifrim - „Și la Buzău există poeți”, p. 31; Marinela Preoteasa - „Statut de bolnav la Cardiologie”, p.35; Boris Marian - „De la Felix Aderca la H. Zalis”, p. 39 etc. Să tot citești! Mă doare sufletul când aflu că o revistă, cum s-a întâmplat cu „Oglinda”, de la Focșani, și-a încetat activitatea din cauza nefinanțării
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… by http://uzp.org.ro/constelatii-diamantine-revista-luminoasa-instructiva-si-educativa/ [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]