5,885 matches
-
și Pilsudski" - cel de prietenia căruia s-a bucurat - ne-a lăsat versuri incofundabile, fără asemănare în alte literaturi, și pe care polonezii încă nu le cunosc și nici nu le-au pus în valoare. Stau regii de-altădată supt bolta de granit. Pe oase simt cum pasul vrăjmașului se lasă. Întreaga tragedie a țării îi apasă, Și sufletul lor arde ca într-un jar cumplit. Ar vrea să plece în lume ca toți ai lor, pribegii, Fugind din locuri care
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
să stăm la o voroavă. Într-adevăr că-n urma unei munci de teren la Institut și la Centrul de perfecționare, m-am îmbolnăvit de diabet și țin un regim sever, dar nu e nimic, ne putem întâlni și sub bolta de viță, cum sugerați în scrisoare, deși iată cum începe un rondel recent: Nu mai pot să beau solarul vin, / Soarele să-l sorb dintr-un pahar, / Cupa nu mai am cui s-o închin, / Strugurele-mi râde în zadar
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
foarte edenic. În sufletul națiunii și ca tot ce atinge adâncimile, greu de exprimat. E înconjurată de case medievale cu acoperișuri ascuțite, ca o regină de către poporul său. Obișnuitele metafore sunt supărătoare, dar inevitabile: dantelă de piatră, pădure de coloane, bolți silvestre: de la Chateaubriand încoace nu mai sunt imagini vacante și catedralele nu s-au schimbat. Armonia gravă a țâșnirii spre care havuzul pietrificat este un miracol - mărturia unei plenitudini, al unei tensiuni creatoare aproape supraomenești. Fluviile de sunete din toate
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
unul din izvoarele de energie ale Europei luptând pentru a rămâne ea însăși: continuitatea spirituală. La câteva sute de metri, într-un colț pitoresc de uliți strâmte, universitatea zidită în 1523, minusculă : ferestruici înguste cu gratii de plumb, ziduri groase, bolți ogivale, bănci zgâriate și înnegrite de vreme. Hamlet ar fi putut spune tot așa de bine: „Horatio, ce vânt te-aduce de la Erfurt?”, cum spune „de la Wittenberg”. Iar la jumătate de oră de Erfurt, Weimar. Peisagiu blând, soare radios. Gara
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
metamorfoza pe care accentele latinești o suferă odată cu trecerea în tipar românesc, va constata schimbarea izbitoare a temperaturii estetice. Deși neoromanică, româna are căldura senzuală a stihiei slave, de aici însuflețirea aproape viscerală pe care o capătă sunetele cristaline, de boltă luminoasă, a vocabulelor latinești. E uimitor contrastul dintre ecoul de mausoleu al originalului și colcăiala de șerpi a românei. Noțiunea latinească își îndulcește muchiile, iar cristalul se topește și curge. „Scilicet ab aestu carnalium desideriorum refrigeratio“ devine „și anume răcorirea
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
e de fiecare dată altă cascadă alcătuită din alte armonice însoțitoare. Exigența eufoniei nu pune accentul pe melodie - care e acel șir de note pe care îl surprinde oricine fredonează un refren -, ci pe nimbul armonic al refrenului, pe acea boltă de sunete concomitente care alcătuiesc un tunel sonor, un fel de „gaură de vierme” care te transpune într-o stare de spirit. Pentru novici, muzica se reduce la refren, cu ignorarea tunelului sonor din jurul refrenului. În acest caz, muzica decade
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
Cea mai mare coborî din cap în semn de „bună dimineața”; iar cea mijlocie răspunse cu aceeași temeneală. S-au cunoscut, și-au arătat apoi arama la vorbă și au ținut taifas de se uitase și soarele dindărătul norilor, pe boltă, sus, de dragul vorbirii lor. Și bune prietene se făcură din acea zi, fără să-și aducă aminte că prin preajmă le asculta cu luare-aminte cealaltă gâză, serioasă și plină de înțeles. Multe zile le-a îngăduit ea să se întâlnească
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
îl consacră pe poet sub unghi public. Sînt anii cînd virtuosul Nichita cucerește laurii notorietății, primind premiile Herder și Struga, alături de nominalizarea pe lista scurtă a Nobelului. Apoi se petrece metanoia, răscolirea cu efect de metamorfoză: cu orgoliul satisfăcut de bolțile succesului, Nichita își simte talentul sleit, intuind că, fără o radicală schimbare de ton, glasul i se va stinge. În materie de poezie convențională, spusese tot ce se putea spune: își cîntase cîntecul și inspirația îi atinsese fundul sacului. A
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
Zmijewski), un reputat pianist, iar Pawel este tatăl lui Maciek (Krzysztof Chodorowski) care, la rândul său, la cei 14 ani ai lui, este pe punctul de a deveni tată cu profesoara sa. Am spus tați pentru că paternitatea reprezintă cheia de boltă a devenirii lor. Există un conflict oedipian rău lichidat între Wlodek și Pawel și unul pe cale de a se complica între Pawel și fiul său Maciek. Între bunic și nepot relația decurge mai bine, întemeiată inițial pe complicitate, ulterior pe
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]
-
Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu și da dan sați lebăda dansați morții mei încoronați cu pleșuvi și stinși vulcani rătăciți prin rik-ve,-dà dan sați lebăda dansați despuiați de
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
păducel îmbrăcați. Ah, sfântă arhitravă, inimă, bați Pentru fiecare zi A acestei lacrimi pe care divinul o vestește Prin adunarea aparițiilor în om. Așa cuvântul devine gură, ochi, membre, Vărsarea duhului în trup, Luminoasă pustiire prin care Orice esență și boltă se măresc Umplându-ne tot atât cât și abisul. * * Durere alchimică de singurătate Și fiecare poartă o cocardă De nuntă pentru a sărbători pustiul. Totul e mai frumos pentru a se stinge. Clopotele vesele ale bisericii Din colțul străzii plutesc
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
spre Notre-Dame-de-Lorette și dispare în gura de metrou. Așteaptă pe peron și observă, cu uimire, că unul dintre porumbeii care ciugulesc tot timpul câte ceva pe treptele bisericii a pătruns în stație și stă agățat de o traversă de metal, sub bolta de beton. Zburătăcește disperat la apropierea metroului care sosește din sens opus și, lipsit de orice alternativă, dispare în gura întunecată, larg deschisă, a tunelului din față. Rose se înfioară și scormonește neputincioasă întunericul cu privirile, dar știe că pasărea
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
fâțâie-n joc nuligest: Musmee, de parcă, din spațiul nopin, își scutură tandre cireșii-n acest Banatic solstițiu. EGNIN! Parapon de sezon / 1994 Moș-Ajun deja-mi trecuse Peste noaptea cea mai mare, Dar nici pentru dânsul nu se înjghebă niscai ninsoare. Bolta, chit că-i hibernală, Nici măcar un icusar n-a Scos din nouri la iveală: Semn că e falită iarna. Prin frânturi de putregai s-a înmulțit ca niciodată, Roșie ca părădaisa. Ci, habar n-avem de ce ni-s Vitregiți să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
și-un fâlfâit de aripi scutură polen din pomii ce-nfloresc Norul de polen curcubeic plutește mai plutește un timp de-asupra noastră pune în mișcare aerul pătrat aerul triunghiular aerul sferic apoi se înalță - ca o flacără vie - spre bolta albastră Orfeu și maimuța De-acum ca să vezi mă mișc și eu în pas gimnastic pe faleza alegorică a marilor însetați de vânt și deșertăciune ceilalți alergători au abandonat cursa cu demnitatea excepției care la urma urmei confirmă regula jocului
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
o câmpie de cremene o câmpie pe care răsăreau răzlețe tufișuri de spini. Și fiecare dădea zilei o altă culoare ca și cum pe pervazul ei s-ar fi așezat pasărea paradisului. Un candelabru cu brațele în formă de migdal înflorit. O boltă din viță de vie sălbatică ne îndemna să vorbim graiul de la marginea pustiului limba unei mame care a murit fecioară. 2 Nu din cauza războiului, am intrat într-o rezervație: dimineața când m-am trezit nu mi-a rămas decât să
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
petală chipul zeiței care încălzește universul, a frumuseții fără rest, artiștii mei, milioane, au lucrat în adîncuri cîteva sute de vieți, matrița însăși e un detaliu al vieții veșnice, al morții veșnice. Hai, batem palma...! (Un fulger mare a aprins bolta). În noaptea aceea a fost o ploaie de stele pe care astronomii nu au identificat-o cu nici un alt fenomen cunoscut. Plouă la Praga Plouă la Praga și ploaia șterge (iar și iar) urmele lui Franz Kafka de pe trotuar un
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
Creangă. Dar umorului de cea mai bună factură al ,țăranului" amestecat printre ,boierii" de la Junimea trebuie să-i spunem adio. Cu rarisime excepții (,magistrul din Cajvana" e una dintre ele), autorii și autoarele care au făcut din sex cheia de boltă a universului lor ficțional urmăresc secretele și secrețiile propriilor personaje cu maximă încordare, cu o neobișnuită gravitate. Bizareriile și perversiunile sexuale sunt descrise cu o răceală clinică și într-un mod pe cât de meticulos, pe atât de artificial, ca și cum mai
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
de tine tulburată... În fața ta, biet diavol plin de-amintiri fierbinți, Simțit-am orice pliscuri și orice fel de gheare, Doi corbi câinoși, pantere lipsite de-ndurare, Ce-odinioară carnea râvneau să-mi rupă-n dinți. Era albastră marea și bolta străvezie, Dar pentru mine totul de-atunci, vai, a rămas Întunecat în sânge, iar peste suflet tras Un giulgiu ce este însăși această-alegorie. Atât găsii, Zeiță, la țărmul tău venust : Un spânzurat în care îmi regăsesc simbolul... - Ah, Doamne, dă-
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
Pe de o parte, mentorul Cenaclului Sburătorul prezidează cu calm ședințele săptămânale, la care oricine poate participa, și citește, îndrumă, sfătuiește nenumărați aspiranți la gloria literară. Femeile nu lipsesc din acest cadru, ba chiar ele formează o constelație de-sine-stătătoare pe bolta vastă a criticului. De la Hortensia Papadat-Bengescu la Cella Serghi și de la Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
să cunoști cu adevarat. 1062. Ură este față pălmuita a iubirii. 1063. Diferența dintre o iluzie și alta stă doar în visul ce se va destrăma odată cu venirea zorilor morții. 1064. Asculta ploaia de suflete a stelelor ce-și părăsesc bolta spre a se naște aici, ascultă cum se lovesc de asfaltul neputinței noastre de a fi eterni. 1065. Numai moartea poate evalua nepărtinitor viața. 1066. Doar Dumnezeu poate beneficia de toate scuzele fiindcă El este Totul. 1067. Te rog toamnă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
intram ca o furtună cu iarna pe un umăr fierbinte. Mă scuturam de scântei galbene și de cenușa ce-mi transformau mantaua-n amintiri din recenta-mi vizită pe lună. Apoi, mă pierdeam hăulind către creste rebele și ninse, iar bolta-mi părea ca o simplă planetă de ceară. Netulburat de la fereastră priveam cum zăpezile stinse plecau una câte una înspre seară. Trebuia s-aștept să mă doară vremea în viforoasa-i schimbare - de la cercul cel alb înspre apa de mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Rodica Bin Cel de-al treilea roman al lui Eginald Schlattner, Pianul în ceață, a fost conceput de autor și perceput de cititorii avizați drept cheia de boltă a trilogiei de aproape 2000 de pagini prin care preotul luteran din Roșia aduce la cunoștința lumii destinul unei comunități și al unei civilizații (dispărute între timp) dar și unul din capitolele cele mai tulburi din istoria României. În decursul
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
și suprafețe, opera lor e un seismograf al succesiunii dezordonate a clipelor, al șirului lor de verigi părelnic impure, de fapt pure prin prodigioasa spontaneitate ce le inspiră. Așadar, vorbim despre Nora Iuga. Pătrundem în poezia d-sale precum sub bolta unei vegetații viguroase, cu inextricabile împletituri de ramuri care, din instinctivul imbold de-a se înfățișa pe ele însele, străine de orice grijă a contextului, nu par a respecta vreo direcție, vreun proiect. Totul e îmbietor anarhic, în splendoarea izbucnirii
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
mai seci, se risipesc,/ În inima mustind singurătate.// Mai bine, Doamne, de m-ai fi ținut,/ Să mă tîrăsc, netrebnic rob în ceruri,/ Să șterg de praf al îngerilor scut/ Și Precistei să-i văd de giuvaeruri.// Seara, scoteam pe boltă luna. Dimineața,/ Eșeam cu oile Prea-Bunătății Tale,/ Și pruncilor le-aș fi adus dulceața/ Și lui Sîn-Petru îi coseam sandale." Imagini mișcate, dintr-o căsnicie pe cît de sfîntă, pe-atît de luată peste picior. Trecutul, care se deșiră la Pillat
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]