1,132 matches
-
stării de oboseală, pe ultimele execuții. metode "body-building" (nu este utilizată la școlarii mici), sau procedeul efortului segmentar, utilizată în special de culturiști, folosită pentru crearea "suportului" muscular și în cazul recuperării post traumatice a funcției neuro-musculare (A. Dragnea, A. Bota, 1999). dezvoltarea forței în regim de rezistență se poate realiza prin procedeul în "circuit", care presupune solicitarea alternativă a grupelor musculare, avînd efect asupra aparatului cardio-vascular și a indicilor morfofuncționali "printr-un lucru individualizat". Utilizarea acestui procedeu în lecție necesită
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
3. a, 4. c, 5. b, 6. c. Testul 11 1.c, 2.c, 3.b. BIBLIOGRAFIE Bârzea, C., Arta și știința educației, EDP, București, 1995. Bonnet, J.-P., Vers une pedagogie de l'acte moteur, Editura Vigot, Paris, 1990. Bota, C., Ergofiziologie, Editura Globus, București, 2000. Bota, C., Fiziologia educației fizice și sportului, MTS, București, 1994. Bota, A., Mate, S., Informație și acțiune motrică, în Revista "Discobolul", nr. 4-5/ 1996. Breban, V., Dicționar Al Limbii Române Contemporane, Editura Științifică și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
c. Testul 11 1.c, 2.c, 3.b. BIBLIOGRAFIE Bârzea, C., Arta și știința educației, EDP, București, 1995. Bonnet, J.-P., Vers une pedagogie de l'acte moteur, Editura Vigot, Paris, 1990. Bota, C., Ergofiziologie, Editura Globus, București, 2000. Bota, C., Fiziologia educației fizice și sportului, MTS, București, 1994. Bota, A., Mate, S., Informație și acțiune motrică, în Revista "Discobolul", nr. 4-5/ 1996. Breban, V., Dicționar Al Limbii Române Contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980. Cârstea, Ghe., și colaboratorii
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Bârzea, C., Arta și știința educației, EDP, București, 1995. Bonnet, J.-P., Vers une pedagogie de l'acte moteur, Editura Vigot, Paris, 1990. Bota, C., Ergofiziologie, Editura Globus, București, 2000. Bota, C., Fiziologia educației fizice și sportului, MTS, București, 1994. Bota, A., Mate, S., Informație și acțiune motrică, în Revista "Discobolul", nr. 4-5/ 1996. Breban, V., Dicționar Al Limbii Române Contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980. Cârstea, Ghe., și colaboratorii, Metodica educației fizice îndrumar pentru lucrări practice, A.N.E.F.S., București
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Petru Maior, București, 1999. Cârstea, Ghe., Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura AN-DA, București, 2000. Cârstea, Ghe., Didactica educației fizice, A.N.E.F.S., București, 2001. Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1997. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., Jocuri sportive-teorie și metodică, Editura Aldin, București, 1998. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, București, 2000. Curriculum Național, Programe școlare pentru învățământul primar, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București, 1998. De Landsheere, V., De Landsheere, G., Definirea obiectivelor
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
2000. Curriculum Național, Programe școlare pentru învățământul primar, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București, 1998. De Landsheere, V., De Landsheere, G., Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. Dictionary of Sport Spince, 1987. Dragnea, A., și Bota, A., Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1999. Dragnea, A., (coordonator), Teoria educației fizice și sportului, Editura Cartea Școlii București, 2000 Dragomir, P., (coordonator), Ghid metodologic de aplicare a programei de educație fizică și sport în învățământul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pe tine. 136 Pe dealul mănăstirii Plimbă-se călugării, Blăstămîndu-și părinții De ce i-o călugărit, De nu i-o căsătorit... O chilie ș-o fântână, Fântână cu apă bună, Mers-o fete și neveste Mers-o și mândruța lui, Cu botele Ca florile, Cu mînile Ca rujile. 185 {EminescuOpVI 186} G. IRMOASE 137 Frunză verde sălcioară, Măriucă, Mărioară, Cu rochița roșioară, Cu polcuța foc și pară; Frunză verde fir de linte, Măriucă fără minte, Zi măni-ta să te mărite. - Însoară-te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ruse, ele vor fi recuperate - în alt plan - de spiritualiștii „tinerei generații” interbelice și de suprarealiști, după cum cultul efemerului, al noutății și originalității, citadinismul vor renaște agresiv în interiorul curentelor de avangardă. A vorbi despre o „poezie de cunoaștere” simbolistă (Lidia Bote) este oarecum inadecvat: avem de-a face cu o poezie a experienței totale/esențiale, analogon al misticii... În termenii lui Blaga, influența idealistă germană/eminesciană asupra estetismului românesc a fost una „catalitică”, iar influența francofilă/latină a lui Macedonski - una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artă și a limbajului autonom, nonmimetic, „purificat” al poeziei noi. Primele articole programatice folosesc denominațiuni vagi, cu conotații „noviste”: „Poezia viitorului“ (1892) de Al. Macedonski, „Noul corent literar“ (1899), „Poezia nouă“ și „Transformarea liricii“ (1900) de Ștefan Petică. Potrivit Lidiei Bote, după eclectismul unor Macedonski, Traian Demetrescu & Co, primul volum simbolist „pur” și matur apărut la noi este însă abia Fecioara în alb (1902) al lui Ștefan Petică, emul avizat, la un moment dat, al prerafaelitului John Ruskin. În aceeași perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românească (an III, nr. 3, martie 1908, pp. 387-395, nr. 6, iunie 1908, pp. 366-377). Un „precursor” al ei fusese... neojunimistul Mihail Dragomirescu, la sfîrșitul secolului 19... În studiul despre Simbolismul românesc, Editura pentru Literatură, București, 1966, p. 17, Lidia Bote subliniază pionieratul meritoriu al autoarei: „...Viața românească a fost cea care a discutat cea dintîi, obiectiv și informat, simbolismul, prin contribuția Izabelei Sadoveanu-Evan. Articolul său din 1908 este prima încercare (după aceea din 1896 a lui Dragomirescu: cronica literară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
niște date cu totul particulare. Recuperării „estetice”, „umaniste” și „marxizante” i se adaugă, la începutul deceniului nouă, o recuperare protocronistă tot mai accentuată. În numărul 3 pe 1983, apare sub egida revistei Manuscriptum o publicație realizată de Nichita Stănescu, Adrian Bota și Adrian Hoajă, editată de Al. Oprea și intitulată — pe urmele revistei din 1928 a lui Geo Bogza — Urmuz, în care personalitatea autorului „Fuchsiadei” e recompusă, pastișată și elogiată ludic. Articolul de fond, semnat de același Nichita Stănescu („Urmuz în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a tras în cîteva sute de exemplare numărul 6 al revistei Urmuz, urmaș parodic al adevăratei publicații de avangardă scoasă de Geo Bogza în anul 1928 la Cîmpina. Parodic pentru că, printr-o pioasă mistificare, redactorii ocazionali de azi, Adrian Bota, Adrian Hoajă și Nichita Stănescu, încearcă să sporească numărul paginilor bizare cu încă vreo cîteva, de o evidentă lipsă de forță, deci aplicare ad litteram a unei metode și nu creații”. Andrei Pintilie discută umorul urmuzian sub specie absolută („meta-umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urban de atracție) sau al fascinației exercitate de Centrul apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia dintre avangardă și simbolism pe linia celebrării „noutății” moderne, dar și a omogenității fenomenului (care, dacă nu a produs „o mare și permanentă «creație»” - recte „capodopere” - oferă în schimb cititorului „o atmosferă, o ambianță, un stil poetic” colectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Matei Călinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 Antologie de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți, București, 1979 Antologia poeziei simboliste românești, ediție și prefață de Lidia Bote, Editura pentru Literatură, București, 1967 Avangarda literară românească, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, traduceri din limba franceză de Ștefania Mincu, Editura Minerva, București, 1983 Avangardismul literar românesc, studiu și antologie de Nicolae Bârna, Editura Gramar, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994 „Centenar Urmuz”, cu un număr de colecție al revistei omonime publicate în 1928 de către Geo Bogza și Al. Tudor-Miu; coordonator: Al. Oprea, redactori: Nichita Stănescu, Adrian Hoajă, Adrian Bota, în Manuscriptum, nr. 3/1983 Ciprian, G., Cutia cu maimuțe, Editura Contemporanul, București, 1942 Ciprian, G., Măscărici și mîzgălici. Amintiri, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958 Comarnescu, Petru, Pagini de jurnal, vol. II, 1948-1961, ediție îngrijită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Blaga, Lucian, Zări și etape. Studii, aforisme, însemnări, Editura pentru Literatură, Colecția „Minerva”, București, 1968 Blaga, Lucian, Opere 7, ediție îngrijită de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1980 Bojtar, Endre, East-European Avantgardism, english version, Pal Varnai, Akademiai Kiado, Budapest, 1992 Bote, Lidia, Simbolismul românesc, București, Editura pentru Literatură, 1966 Bourdieu, Pierre, Economia bunurilor simbolice, traducere și prefață de Mihai Dinu Gheorghiu, Editura Meridiane, Colecția „Biblioteca de artă”, București, 1986 Boz, Lucian, Cartea cu poeți, Editura Vremea, București, 1935 Brezianu, Barbu, Brâncuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de vedere al jurisdicțiunii moderne. Ele nu devin juste prin aceea că au fost profesate de un naționalist mare, ale cărui merite pe alt teren nu i-a venit nimărui în minte de-a le contesta. 3) Poezii urâte (Dongescu *, Bota, Grădișteanu, Macedonski, Costiescu, Adrian ș. a) nu devin frumoase prin aceea că-s naționale. Avem atâtea modele nobile în poeții mai vechi și mai ales în neîntrecuta poezie poporală, încît suficiența cu care sunt privite asemenea anomalii literare te împle
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
manuscris criticile privind activitatea culturală a unui Macedonski (articolul Din ședințele Societății "România Jună". Naționalii și cosmopoliții, 1871-1872), opera poetică la care se referă fiind a lui M.D. Macedonski, unchiul poetului, care, pus de Eminescu pe aceeași treaptă cu Moisi Bota, P. Grădișteanu, A. Costiescu și cu alții, scria, într-adevăr, "anomalii literare" (D. Vatamaniuc). Vezi și D. Stoicescu, articolul Macedonsky și Dobrogea (1923), în care ocolește corespondența primită de Eminescu la Timpul. Abia în anul 2000, la o sesiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de raportul dintre greutatea și înălțimea corpului. Acest raport este definit de „indicele de masă corporală” - IMC. Din punct de vedere matematic ea se calculează prin raportul dintre masa corpului, exprimat în kilograme și talia la pătrat, exprimat în metrii (Bota Aura, 2007, p.164). Acest indice clasifică indivizii în trei categorii (Bota, Aura, 2007, p. 164): subponderal, cei care obțin valori ale IMC mai mai mic de 18,5; normal, cu valori ale IMC cuprins între 18,5 și 24
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
indicele de masă corporală” - IMC. Din punct de vedere matematic ea se calculează prin raportul dintre masa corpului, exprimat în kilograme și talia la pătrat, exprimat în metrii (Bota Aura, 2007, p.164). Acest indice clasifică indivizii în trei categorii (Bota, Aura, 2007, p. 164): subponderal, cei care obțin valori ale IMC mai mai mic de 18,5; normal, cu valori ale IMC cuprins între 18,5 și 24,9 și supraponderal, care au valori ale IMC mai mari de 25
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
subiect în kilograme, cu o zecimală (expl. 56,3 kg) și un taliometru, cu care s-a măsurat înălțimea lor în metri, cu două zecimale (expl. 1,72 m). Calculul indicelui de masă corporală (IMC), s-a făcut după expresia (Bota Aura, 2007, p.164) Rezultatele obținute în urma măsurătorilor au fost întabelate și prelucrate statistic. Prima dată s-a calculat media aritmetică a ambelor eșantioane, atât a greutății corporale cât și a taliei, calculându-se astfel indicele mediu de masă corporală
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
continuată de Francisc Augustin, dar amândoi ar putea fi incluși și În categoria preoților persecutați, Întrucât la Începutul regimului totalitar au trecut prin Închisorile comuniste 43. Dicționarul editat de INST identifica 165 de clerici romano-catolici Întemnițați, iar pr. prof. Ioan Bota și Cicerone Ionițoiu numai 150; Însă cei din urmă admiteau Într-un epilog că În mod sigur din statistica lor „lipsesc Încă numele multora”44. Un document mai puțin exploatat, o listă a preoților uniți și romano-catolici arestați la sfârșitul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
7/1947. Fond Informativ, dos. 736. Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Contra «armatei negre a călugărilor și călugărițelor»”, Magazin Istoric, an XXX, nr. 1 (346)/ianuarie 1996. Bogdan, Cătălin, „Insidioasa intoleranță”, Idei În dialog, an III, nr. 1 (16)/ ianuarie 2006. Bota, Ioan, Ionițoiu, Cicerone, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948-1989). Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca, 1998. Bozgan, Ovidiu, Cronica unui eșec previzibil. România și Sfântul Scaun
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
iasă căldura."409 Pentru a transforma în act ritualic această credință potrivit căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]