885 matches
-
Calea șerban-Vodă; ” Schitu Măgureanu, str. Schitu-Măgureanu; ” Zlătari, Calea Victoriei, 6; ” Catolică (catedrală), str. Fântânei, 7; Starea Civilă (ofițerul), str. Municipală, 2; Expoziția permanentă de Arte-Frumoase, str. Stavropoleos; Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9; ” Lazăr, Calea Moșilor, 34; ” Mihai-Vodă, str. Rotari, 9; Spitalul Brâncovenesc, Calea Rahova; ” Colția, strada Colței, 32; ” Colentina, șoseaua Bonaparte; ” de Copii, str. Diaconeselor, 8; ” Caritas, str. Dudești, 38; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Mărcuța, șoseaua Pantelimon; ” Militar, str. știrbei-Vodă, 67; ” Maternitate, str. Mavrogheni; ” Xenocrate, Calea Victoriei, 49; Imprimeria de Stat, str. Brâncoveanu, 9
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Facultate, str. Fântânei, 14; Braunstein, J., str. Decebal, 20; Buicli, Ch., str. Corabia, 9 bis; Butărescu, M., Calea Văcărești, 160; Butate, N., str. Pensionat, 5; Calinderu, N., doctor al Facultății din Paris, fost intern al spitalelor, medic-șef al Spitalului Brâncovenesc, membru al Consiliului Medical Superior, membru al Societății antropologice din Paris, vicepreședinte al Societății medicale din București, str. Scaunele, 34; Chabudianu, C., doctor al Facultății din Paris, str. Colței, 54; Chernbach, G.N., specialist în boli de copii; consultații de la 8
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Spitalului Colțea, profesor la Facultate, președinte al Societății Medicale din București, str. Brezoianu, 28; Markstein, I., str. Berzei, 40; Mawer, John Barker, membru al Colegiului regal de medicină, membru al Colegiului regal de chirurgie din Londra, fost medic al Spitalului Brâncovenesc, str. Fortunei, 3 (Caimata); Neagoe, str. Dionisie, 23; Niculescu, I. str. Mercur, 9; Nanu, G.C., Calea Victoriei, 39; Nikita Andrițeanu, str. Pescăria-Veche, 2; Pastia, C., str. Smârdan, 12; Patzelt, E., str. Diaconeselor, 9; Penescu, C., str. Arcului, 16; Petrescu, Z., str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spre uimirea și umilirea bucureștenilor. Spre aducere aminte, să exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta Paraschiva, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Olteni, Biserica Sfântul Spiridon Vechi, Biserica Bradu Stoica, Biserica Sfânta Treime Dudești (demolate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demolări, redactorii lui Marius Tucă, scriu cu atâta înverșunare, ură și dispreț despre demolărea caselor, a cartierelor, a monumentelor istorice, a bisericilor. Domnul Constantin Bălăceanu Stolnici, spunea că Nicolae Ceaușescu își "pusese ochii" pe zona în care se aflau așezămintele Brâncovenești. Pentru ce oare și-ar fi pus Ceaușescu ochii pe zonă?! El nu a lăsat moștenire urmașilor din familie nicio garsonieră deoarece nu avea spiritul politicienilor de azi și nu știa să agonisească averi pentru urmași. El a fost un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nul Giurăscu și nici autoarea articolului, Anca Alexe, dacă pe acest loc s-a construit ceva și ce anume. Probabil nu ar mai fi credibilă acuzarea, dacă informația ar fi fost completă. Ipocrizie și lipsă de obiectivitate domnilor. Demolarea Spitalului Brâncovenesc Să continuăm cu a doua povestioară a mea, despre demolările din București, văzute de mine, un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în București în luna ianuarie 1985 și întâmplător am trecut pe Splaiul Dâmboviței, prin zona Spitalului Brâncovenesc, unde am văzut din nou acei monștri asemănători "Godzilei" care participau la demolarea unei adevărate capodopere arhitecturale. Era o clădire cu arcade unice, cu turle minunate, un acoperiș de tablă zincată în formă de solzi de pește, adică o clădire
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
spuneam că nu mi plăceau de fel acele fete cu seriga în mâinile lor frumoase. Stând la televizor cu doctorul de gardă pe secție, am ajuns la discuții despre subiectul care stârnise atâta supărare pentru multe persoane, respectiv demolarea Spitalului Brâncovenesc,destăinuindu-i cele văzute de mine în iarna trecută la București. I-am relatat impresiile mele și atmosfera apăsătoare pe care o crease acest spectacol dezagreabil, cât și acuzele pe care le arunca fiecare asupra celor care luaseră o asemenea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
acest scop la Sf. Mânăstire Horezu, județul Vâlcea, unde P. C. maica Epifania Teodorescu, superioara Mănăstirii, asistată de preotul Matei Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu icoana Mântuitorului cusută cu fir, inv. nr. 123. 3.Una pereche rucavițe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nestemate - faima mănăstirilor și a singuraticelor schituri - astăzi nu le mai avem ! Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești ferecate în aur și-n argint, din veacul XV și XVI; pierdute odoarele brâncovenești ale Horezului și cele cantacuzinești de la Mănăstirea Dintr-un Lemn; pierdute toate urmele pietății bătrânilor voievozi și ale strămoșilor noștri, care-și însemnau și în acest chip trecerea lor prin viață și care s-au păstrat sute de ani prin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mănăstirilor și a singuratecelor schituri - astăzi nu o avem. Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești, ferecate în aur și argint, din secolul al XV-lea și al XVI-lea; pierdute odoarele brâncovenești ale Horezului și cele cantacuzești de la Mănăstirea Dintr-un lemn “ D. Pătrășcanu mai citează chivotele și epitrachilul de la Bistrița, darurile lui Vasile Lupu și ale soției sale, Tudosca, de la biserica Trei Ierarhi din Iași; minunata Evanghelie scrisă de Isidor din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Unele doamne, voind să afle știri de la dânșii, se arătau prea amabile cu ei, până li s-a atras atenția că numai îngrijiri medicale trebuie să le dăm. După puține zile i-am văzut plecând, cu multă ușurare, la Spitalul Brâncovenesc, rechiziționat de ei ca cel mai bun din București. Spre marea mea mirare însă, o săptămână mai târziu, subofițerul lor reveni să reclame haine uitate la noi. Îi arătai recipisa de evacuare, unde dânsul chiar certifica predarea întregului echipament. Se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
înghețată și care acum se întorcea într-un alai de cinci fete, toate tinere, dar între care ea era regina grupului. Era fericit și amuzat totodată și stătea fără nici o grijă, când a ajuns în dreptul unei case albe, cu cerdac brâncovenesc, una nu prea mare, care mai este și astăzi și care pe atunci avea porți mari de fier, înzorzonate cu flori și pantere. Nu se uita în direcția aceea, dar a simțit cum vine spre el un fuior de vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe când își amănunțea visul acesta, Zogru a reușit să se liniștească. Dar nu putea să uite. În ziua următoare, a venit din nou acolo, împachetat în vardistul străzii, care știa bine cine stă la fiecare număr din Calea Victoriei. În casa brâncovenească stătea Achile Vintilescu. Zogru a sunat cu mâna înmănușată a vardistului și-a așteptat. Era hotărât să dea piept cu dușmanul, orice ar fi fost el, dar când a simțit că primejdia se apropie, a țâșnit din corpul omului și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
facultatea, la fără frecvență ori prin cursurile rapide organizate de comuniști special pentru victime ca Vencica. Așa că în 1959 Zogru a găsit-o membră în guvern, cu Pobedă neagră priponită în poarta cu pantere. Casa lui Achile, cu cerdacul ei brâncovenesc, fusese vopsită maro, ca să țină la murdărie. Zogru a plutit în curte pe deasupra măciuliilor de nalbă și, cum a văzut-o pe Vencica, a rămas înmărmurit. Nu și-a dat seama imediat cine este. Arăta ca o tovarășă înfășurată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
protestant, Brâncoveanu trimițând teologi mai ales la Oxford și Cambridge. Comuniștii au avut grijă să șteargă orice urmă a ortodoxiei lui Vodă Constantin, făcându-l În scrierile lor un simplu finanțator al tipografiilor și al arhitecturii românești.În acea perioadă brâncovenească, exista și o categorie de oameni defavorizați, unii poate datorită stăpânirii boierești, dar cei mai mulți datorită năvălirilor periodice. Acestea precum și schimbările de stare socială, pierderea totală a bogăției și averii datorată răscumpărării unui membru al familiei erau principalele motive
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
cea românească fac, fiecare în parte, propria selecție, prin eliminări, adăugiri, prelucrări. Grigore Râmniceanu (1783) și Leon Gheuca (1786) își pun, de asemenea, amprenta asupra culegerii de pilde, deschisă intervențiilor prin natura structurii sale. Într-un manuscris, varianta din epoca brâncovenească este legată de câteva capitole dintr-o lucrare a lui Samuil Micu despre „învățătura politicească”. Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Tropaeum Traiani, Potaissa, Romula. Viața religioasă Ilustrează Întrepătrunderea spirituală daco - romană. Aflați „sub semnul lupului”, autohtonii preiau de la coloniștii latinofoni simbolurile cunoscute: Lupoaica și gemenii, atestate prin reliefuri descoperite la Apulum și la Brâncovenești (jud. Mureș). Cultele din Dacia Traiană și Moesia se caracterizează prin varietate. Unele sunt Închinate zeilor și eroilor din Pantheonul elen și din cel oriental (divinități persane, egiptene și siriene). Predomină Însă adorarea divinităților romane: Jupiter, Iunona, Minerva, Venus, Diana
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
partenerei, de pildă (sentiment ce răzbate, dincolo de formular, din scrisoarea prin care Radu beizadea Brâncoveanu îi anunța pe țăranii din Bălțătești de moartea Bălașei Cantacuzino, „preaiubita” lui soție și a lor „dulce stăpână”). Politicul eram de multe ori, precumpănitor „programul” brâncovenesc, parafat prin căsătorii - cum a fost cea a lui Constantin Duca, Domn al Moldovei, cu domnița Maria, cu o nuntă povestită de doi „reporteri” de încredere - Radu Greceanu și Ion Neculce -, este exemplar în această privință), căci o căsătorie încheiată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști și i-au dat lui Staicu de au citit capul acela și și-au văzut osânda” [Anonimul Brâncovenesc] sau „peste/ fără pravilă”. Năravurile nu se schimbau. Ignoraseră legea - sunt de părere cronicarii călugări: un veac și ceva în urmă, și fiii lui Petru Rareș, Iliaș „Mahmet” - „s-a făcut chinuitor și pierzător de oameni și chinuia pe boieri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au dat. Și ajungându-l turcii, rău l-au tăiat, și l-au fărâmat; al căruia cap la Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare”] l-au trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea. Au fost numeroși și dușmanii lui Alexandru al II-lea Mircea. Și i-a lichidat în maniera
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între anii 1679 și 1681, Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni din București și a înzestrat-o cu generozitate. Mormântul lui („Deci - își amintește Anonimul Brâncovenesc - l-au ridicat cu cinste domnul [Constantin Brâncoveanu] și l-au dus la Cotroceni, la mănăstirea lui, de l-au îngropat și s-au dus”) a fost acoperit cu o piatră cu o sculptură impresionantă. Alături de fratele lor, și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]