3,717 matches
-
ascultam, vorba aia, De dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum, unde pipăi mă doare Și iată, cătăm - tratament ... Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții, Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și ... tu
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baba_iarna_ionel_davidiuc_1340221929.html [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
să mai steie, Lacrimi să nu curgă din păcate Chiar dacă frumoasa mea femeie O mai ierți încă de se poate. Inflația de lacrimi s-a transformat în râu, E vremea pescarilor pești s-adune; Doar eu scufundat cu apa până-n brâu Aștept iubita zilelor mai bune. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lacrima celui născut în Gemeni / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360, Anul I, 26 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
LACRIMA CELUI NĂSCUT ÎN GEMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrima_celui_nascut_in_gemeni_0.html [Corola-blog/BlogPost/351052_a_352381]
-
Iar tu, drăguțule, ai mantaua care te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca și piatra transparentă și scoica albastră sidefie, toate le poartă băiatul la brâul ăsta lat. Și se bătu fălos pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De, măi Norocel, tu mi-ai dat curaj! Acum n-are decât să m-atace
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ea imprimă o undă de optimism în toate versurile raportate la iubire (La mijloc de cale,, Tremur, Călătorind prin viață, Dorința fetei, Ochi în ochi, Vise interzise și altele): „Hai, iubite, jos la râu,/ să mă vezi cu fusta-n brâu,/ să-mi vezi părul despletit/ peste sâni, în asfințit!” (Ochi în Ochi) și încurajează la iubire cititorul, dându-i sugestia, așa cum se desprinde din versurile citate anterior, dar și din altele, printre care: „Mă-ndrept, desculță, prin roua iubirii/ spre
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
îi zbură paloșul din mână. Suflă zmeul dintr-un cap și un vânt puternic o pironi de un copac, suflă din al doilea cap și mii de crengi se închiseră peste brațele și picioarele ei, iar ierburile o înghițiră până la brâu. Până aici mi-a fost, își zise Voichița. Zmeul își apropie toate cele zece capete de ea și îi șuieră. - Ai să rămâi aici până vine tatăl tău după tine, iar eu am să îl aștept ca să ne încheiem socotelile
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487592067.html [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iartă-mă, apă murdară de râu, Iertați-mă, păsări fără de glas, Iartă-mă, mlaștină până la brâu, Iartă-mă, codrule fără lujeri rămas. Iartă-mă, pajiște înecată în lavă, Iartă-mă, lan scufundat în noroi, Iartă-mă, aer îmbâcsit de otravă, Iartă-mă, patrie fără eroi. Iartă-mă, drum ce nu duci nicăieri, Iertați-mă, tăceri înecate
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1461592170.html [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
consumat, cu o dezgustătoare lăcomie, carne de vânat?! Ar fi o explicație... Tare șubredă însă și complet dezonorantă... - Băi, animale, tu să nu mă judeci pă mine că acu-ț’ bag spada-n gât! Mâna regelui dădu să scoată de la brâu spada etern biruitoare, însă se opri lipsită de vlagă pe mânerul bogat încrustat cu pietre prețioase și filigrane de aur. În ochii inorogului se lăsă o umbră și două lacrimi udară genele lungi. - Iar n-ai minte! Tu crezi că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Constelația verii Fetele, seceră grâul în holda aurie Cu fulgi de soare-n plete ce curg râu, Ziua toată-I numai bucurie Și le-ajunge spicul pân-la brâu. Ne sunt plinme mâinile de roadele bogate, Păsări vin și cântă înspre cer se arunc, Flăcăii sorb din ochi fetele-aplecate Să cuprindă în brațe grâul ca pe prunc. Cântecul se-nalță pe zbor de ciocârlie, Macii înfloresc aplecați spre piept
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Constelatia_verii_poezie_de_alflorin_al_florin_tene_1357888695.html [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
nici vântul nu poate să fie ostil nici norii să-și verse esența, nu riscă, spectacol, minune, repere morale a celor ce uită blândețea din chip al unui copil cu mâinile goale întinse spre cer...destin... Oedip, pământul îmbracă la brâu curcubeie, se-mbată din ape din pântec de munte, la poale o ciută-nsetată să beie și-acolo-n înalt acvila să cânte, când aripi se-nalță din ochi de copil se-oprește furtuna și ninge cu stele, renaște pădurea
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480099130.html [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
antene colective de bulgari 1, 2 și cultural. Altfel spus, a fost o zi bună de ieșit pe terasa blocului dacă aveai norocul să locuiești în centrul Bucureștiului la căderea serii. Tot norocul că noi, restul, am fost legați de brîu cu-o coardă. Marină a cunoscut astfel mai îndeaproape fascinația star system-ului și, invingindu-si teamă de nuditatea adevărurilor abisale a concluzionat felinian: “Per aspera ad astra”. Tot norocul că ăsta n-o mai știe nimeni. Tot norocul... Makeup: Doinel Ungureanu
Marina Dina @ Playboy octombrie 2009 by http://www.iasi4u.ro/mariana-dina-in-playboy-octombrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/96482_a_97774]
-
sau televiziune când sunt invitată, pentru că am sentimentul că am ce spune oamenilor. Bineînțeles, voi continua și practica medicală, care asemeni celei teologice, a preoților, ne însoțește până la ultimele puteri. Harul primit nu se ia înapoi! Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărțirii de deșertăciune! - Cum vă petreceți timpul liber? - Citesc și meditez la vremelnicia noastră în această lume, asemeni poetului Omar Khayyam, care mi-a devenit foarte drag, mai ales de când am aflat din biografia sa că a fost născut pe
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
răsplată a acestei munci în faptul că cel puțin atâta timp cât expun cu tot cugetul acele fapte din vechime, îmi voi feri privirea de relele la care a fost martoră generația noastră atâția ani". - Cum ne păzim gândurile? -Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărțirii de deșertăciune! Răspunsul este simplu: citind poezie, ascultând muzică, ocupându-ne în general, de artă în timpul destinat recreării. - Ce hobby-uri aveți? - Istoria în primul rând, cu tot ce înseamnă ea, inclusiv cultura, arta sacră ori profană, ritualurile, tradițiile
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
îl strânge lângă sân... Rațele se duc și ele, Zboară ciorile-n grămezi, Și-alte semne sunt sub stele, Vine frigul, nu mă crezi? Toate-acestea să-ți ajungă, Celorlalte le pun frâu- O să fie iarnă lungă, Cu nămeții pân' la brâu... Referință Bibliografică: Semne meteo... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1004, Anul III, 30 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SEMNE METEO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Semne_meteo_nicolae_nicoara_horia_1380520629.html [Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457]
-
să vină tot dinspre copilărie, liman de început, „casa de acasă”, din universul mirific cu „Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...”: „Pe locul unde au călcat/ tălpile tale de copil/ s-a năpustit iarba/ să-ți înece urmele,/ brâuri de cătină/ îngrămădesc resturile casei/ în locul porților” („Satul părăsit”, pag. 33); în aceeași notă melancolică, ușor iluzorie, cu impresii dintr-un început de lume, caldă și patriarhală, ca în „Tablouri dintr-o expoziție” de Modest Musorgski, un spațiu al verosimilului
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1460982912.html [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
deschis, sprijinit pe stâlpi circulari ciopliți cu măiestrie. N.Iorga asemănă turnul impunător ce se înalță deasupra acoperișului, în poziție centrală, cu cel al bisericii Dragoslavele-Muscel, la rândul ei inspirată de modelul mănăstirii Câmpulung. O caracteristică de valoare o dă brâul care încinge exteriorul, iar în ocnițe existau picturi de sfinți în picioare, azi șterși și din păcate nerestaurați 155. Tot pe peretele exterior (partea de sud )lângă pridvor se află portretul săpat în piatră și încastratrat în zid al lui
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
a fost al doilea portar, pictează sfinții 164. Nouă biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul secolului al XIX -lea. Avea un pridvor deschis și un brâu exterior care separă două rânduri de ocnițe. Două turle octogonale, cu baze pătrate, care apără pridvorul și mijlocul clădirii. Tabloul ctitorilor cuprinde atât ctitorii inițiali ( Pleșoienii), cât și pe cei noi, Glogobevii, fiind zugrăviți cu o 142 artă deosebită care
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
preotul bisericii, în anii 1820-1830. A treia mare biserică a Cernețiului se află pe aceeasi ulița principala, cam la mijlocul distanței între cele două anterioare. Are hramul Sfanțul Ioan Botezătorul și forma deja consacrată de navă. Clădita temeinic din cărămidă, păstrează brâul exterior ce separă cele două rânduri de ocnițe. Pisania mărturisește că a fost teminată în 1820, deci în perioada de creștere a Cernețiului, devenit un important centru comercial în zonă. A fost zugrăvita de popa Mihai “cliricul ot Târgu Jiul
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
ascultător, spre deosebire de nevastă, soacră sau, de ce să nu o spunem, chiar copii. Însă, la unul din virajele scurte executate pentru a evita șanțul, în fața lui Țonel apăru o namilă cu armură neagră și un fel de mantie deasupra, iar la brâu cu o spadă îngrijorător de lucitoare. Un fior rece fugări fără drept de apel aburii benefici ai băuturii, iar prin capul golit de sânge al nefericitului Țonel trecu umbra unui gând: - Am belit-o! Le-a dat presarilor uniformă nouă
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414518591.html [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
amenajate cu grijă și deosebit de curate, iar plămânii se alimentau cu aer curat, cu gust și miros diafan de foioase și conifere. Spațiile de trecere dintre clădiri și gazon erau pavate cu piatră de formă hexagonală având culoarea asortată la brâul de jos al clădirilor. Am lăsat grupul să intre în casa principală și am pătruns în grădină, unde marii poeți ai grupului intraseră deja și se întrețineau cu o doamnă foarte amabilă și plăcută la vedere, care nu era altcineva
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ducea în sărăcie, De pe-o zi pe alta, traiul. În căsuța bătrânească, Dar curată ca o floare, Fata noastră-avea să crească Tare mândră-ntre fecioare. Vezi pe ia ei cusute Negre și albastre fire, Pletele-i ascund, tăcute, Mijlocelu-n brâu, subțire. Când duminica la horă Se-ndrepta unduitoare, Și-o doreau cu toții noră Fiii-ndată să-și însoare. Fata ochii și-e ferește, Ura lor să nu atragă, Pe ascuns unul iubește Și ea lui îi este dragă. La chindii
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
I. BUNICĂ MARIE..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017. Bunică Marie, cu poale albite, Și colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframă brodată cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul ... Citește mai mult Bunică Marie, cu poale albite,Și colțul catrinței întors până-n brâu,Cămașă de pânză cu flori râurite,Năframă brodată cu spice de grâu,Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
PIETRE DE GÂNDURI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pietre de gânduri Insul și-a pus gândurile în mijlocul râului, Pietre spălate să fie, tăcere, albastră onduire de valuri, durere a brâului ce-o trece mereu în seama noastră. E liniște în miezul clipei tot mai rară, Insul își scoate degetul prin apă afară să vadă dacă plouă și peste ultima gară ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pietre de gânduri / Al Florin
PIETRE DE GÂNDURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pietre_de_ganduri.html [Corola-blog/BlogPost/351091_a_352420]
-
găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Tot ce se așează-n dulapuri, pe mese/ Nu diferă demult/ Diferența de câteva ierburi și de/ Culoarea strănutului în ploi/ De zahăr și sare/ când combinațiile cer vreo schimbare/ aș putea spune: iată-mă trează/ Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă-nghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un sanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ în lumina rugii teribile:/ Să fie odată duminica-n
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_damnata_la_fericire_de_a_i_brumaru_revista_saptamana.html [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]