3,756 matches
-
se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la țară, iată viața pașnică și sănătoasă din Domneștii de Argeș. Mereu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
la masă. Dode nu se uita la filme - adormea. Dode citea povești. Dode cumpăra pâine și lubeniță. Dode mânca usturoi doar sâmbătă seara, ca sa nu-l miroasă oamenii la lucru. Dode spunea: „iar și-a luat mămica-ta cuțitul la brâu”. Atunci se numea: Gheorghe! Dode juca badminton. Când a murit Dode, s-a oprit ceasul. Era dimineață și m-am trezit în țipete. Ciudat. Era o zi cu soare, tramvaiele circulau prin fața blocului, oamenii mergeau grăbiți sau agale pe stradă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Deasupra ei se dispune „anxenta” adică puștiul din vârf (în catalană enxaneta, termen derivat din veleta, înseamnă giruetă). Pruncul de obicei nu are mai mult de cinci-șase anișori. Vestimentația simplă și practică, compusă din pantaloni albi, cămașă în culorile echipei, brâu și batistă roșie cu buline albe, este aceeași de trei sute de ani. Cel mai important accesoriu rămâne însă brâul, care servește atât stabilizării zonei lombare, cât și ca suport pentru mâinile și picioarele „alpiniștilor” desculți. De maximă importanță sunt persoanele
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
de obicei nu are mai mult de cinci-șase anișori. Vestimentația simplă și practică, compusă din pantaloni albi, cămașă în culorile echipei, brâu și batistă roșie cu buline albe, este aceeași de trei sute de ani. Cel mai important accesoriu rămâne însă brâul, care servește atât stabilizării zonei lombare, cât și ca suport pentru mâinile și picioarele „alpiniștilor” desculți. De maximă importanță sunt persoanele din inelele intermediare, fiecare din una până la patru persoane (bărbați, femei, adolescenți). Și nu, nu e nimeni gimnast profesionist
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
Săndica a simțit că Mircea a fost nemulțumit de gestul său, așa că trebuia să facă ceva pentru ca atenția iubitului său să se abată de la prezența sa în slipul minuscul, pe vârf de munte. Mergea pe lângă el și îl ținea de brâu să se sprijine, mereu solicitându-i săruturi mici și mai ales, îi plăcea să-i fie sărutat boticul ce tot și-l țuguia. Observă cu tristețe că și coborârea de pe munte solicita ceva efort, acest lucru desigur îl va simți
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
vag, aminte. Și-n timp ce fostul voinic stă, intrigat, de vorbă cu acești oameni care-l cred căzut de pe altă lume, îmbătrânește rapid, sub ochii lor. De-abia mai ține frâul în mâini iar barba albă îi ajunge până la brâu. Calul face o ultimă încercare să-l determine să se întoarcă acolo unde „îl așteaptă veșnicia/ lângă soață și cumnate”, dar se vede nevoit să plece singur în timp ce stăpânul rămâne să rătăcească printre 8 ruinele palatului părintesc unde, într-un
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
în mai multe locuri pe pereți cu ștampile de gumă. Spre seară au fost eliberați, întrucât adevăratul vinovat a fost prins în urma unui denunț. Fusese pârât de un “binevoitor” coleg de clasă care l-a văzut pe când imprima ștampilele pe brâul de ulei de culoarea muștarului. Colegilor nu le venea să creadă când i-au văzut teferi a doua zi la școală. Nini se reîntorsese cu același zâmbet fermecător pe buze, fiindcă mulți erau convinși că Nichita era autorul. Nu a
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
oase, cărându-ți tolba pe cărări de lut, făcând din geru-ți vise de mătase prin ochi de miriști te-adormeam pierdut. Scrisori ți-am fost rupând din lemnul morții, doar cicatrici ce zac fără cuvânt... și-am împletit din ele, brâul sorții, să-ți strâng în brațe dorul, pe pământ. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: STRÂNSORI DE DOR / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile
STRÂNSORI DE DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368414_a_369743]
-
în adormire/ Și casa mică din zăvoi e-ncremenită-n fire,/ Trimite printre ghețuri mov, mimându-și o regie/ Apusul vag, înzăpezit, la ora de magie.// Lumini de-opal în ivoriu, prelinse pe sub râu,/ Culori de liliac adună, căzând în al său brâu/ Ascund sticlirea iernii-n ger, se-adună iar în cer,/ Se-agață-n pomii-ncremeniții, ducându-i în mister.”// (Poemul ”Apusul violet”, din volumul „Spiralele adolescenței”) Ceea ce surprinde plăcut la Elisabeta Iosif este apropierea ei cu dragoste de marile modele ale poeziei românești
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
lui Voicu, pentru țepele lui Vlad și șevaletul lui Tăttărăscu, pentru Valea Prahovei, Tisa și Valea Cernei, pentru bucuria nevestelor și a copiilor când bărbații și tații lor se întorceau vii de la război și pentru sarmale, mititei și „poale-n brâu”, pentru Vasile Lupu, Vasile Lucaciu, Vasile Voiculescu, Vasile Conta și Vasile Șeicaru, pentru duba bătută pe ulițele satului, pentru „La mulți ani!” și „An nou fericit!”, pentru porcul ce se taie de Ignat, pentru toate războaiele de apărare și războiul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
din lume, pentru Eliade, Palade, Eugen Ionescu, Paler, George Călinescu și pentru eroii din 1989, pentru Trinitas, Muzeul satului și Tezaur folcloric, pentru Insula Șerpilor, Pasul Rucăr - Bran și Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru Moș Ioan Roată și Baba Dochia, pentru brâul și rugile bănățene, geamparaua și pandelașul dobrogene, pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab și vecinii lui Rareș, pentru Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru De-a hoții și vardiștii și Piua și pentru Cireșarii și Toate pânzele sus, Pentru Cheile Bicazului și Porțile de Fier
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură, sucman „sarafan” de culoare neagră, din lână, anchior, fără nasturi, prestilca „șorț” în dungi de diferite culori: negru, maro, galben, roșu deschis, colan „brâu din lână, mai îngust decât cel bărbătesc, în dungi orizontale de culoare: galben, negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ziori de ziuă nu vă revărsați Voi ziori de zi Că noi n-am somnat și am tot umblat Voi ziori de zi Și ne-am întâlnit c-o babă bătrână Voi ziori de zi Cu-o babă bătrână cu brâul de lână Voi ziori de zi Cu brâul de lână de păr de cămilă Voi ziori de zi Și ne-a întrebat de-un fiu al ei Voi ziori de zi - Nu cumva ați văzut pe unde-ați trecut Voi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
de zi Că noi n-am somnat și am tot umblat Voi ziori de zi Și ne-am întâlnit c-o babă bătrână Voi ziori de zi Cu-o babă bătrână cu brâul de lână Voi ziori de zi Cu brâul de lână de păr de cămilă Voi ziori de zi Și ne-a întrebat de-un fiu al ei Voi ziori de zi - Nu cumva ați văzut pe unde-ați trecut Voi ziori de zi De-un fiuț al meu
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
așa: borș di oasî, borș di coadî di vaci, șiorbî di perișoari, fielu’ doi cârnat’ di oai, tochituri cu cârni di purșel, tocăni di șeapî, cu curechi murat, sarmali daci vreț, or pârjoali di alaltîieri, iar la deșert numa’ poali-n brâu, da di șeli buni cu brânzi di oai, di băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu altă! Deși nu împărtășesc deloc entuziasmul bunei doamne, foamea și pasivitatea soției ce pare
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
ți linji pi boț nu altă! Deși nu împărtășesc deloc entuziasmul bunei doamne, foamea și pasivitatea soției ce pare hipnotizata de butea vorbitoare, mă determina să comand două ciorbe, două tochituri iar pentru a spori riscurile și două poale-n brâu. Apoi o carafa de vin, fie ce-o fi! Tancul sovietic dispare de unde a venit și o vreme rămânem numai în compania vrednicei fapturi cu matură și mult talent interpretativ. Apoi, spre surprinderea generală, mâncăm cele mai bune ciorbe, tochituri
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
de vin, fie ce-o fi! Tancul sovietic dispare de unde a venit și o vreme rămânem numai în compania vrednicei fapturi cu matură și mult talent interpretativ. Apoi, spre surprinderea generală, mâncăm cele mai bune ciorbe, tochituri și poale-n brâu, din viața noastră și, culmea, nici nu murim! Ba, mai mult, pe la sfarsitul mesei, prindem oarecare drag de namila și ne simțim chiar roși de o curiozitate specific urbană. Se pare ca balenă răspunde normal efluviilor de simpatie pentru că, la
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
streașina de codru verde veghează ochiul mumei lui și-l caută înfrigurată întrebând stele și luceferi dacă l-au văzut. treci măicuță în legendă, nu mai întreba de el: mijlocelul lui subtire zace-n stei sus pe carpați, mustăcioara lui-pădure, brâul tău e curcubeu, după ploi, roind sămânța, iar cojocul cel de lână s-a făcut blană de smeu. chinu-ți râde-n respirare, nu mai plânge, tu, măicuță, peste leagăn de iubire, el e trunchiul ce-a vândut soarele pe-un
PASTORALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367444_a_368773]