668 matches
-
trebuie să se ajungă la frecvența cardiacă anterioară efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
situații. 5.2.2. Principalele clase de medicamente antihipertensive 5.2.2.1. --blocantele Medicamentele --blocante acționează asupra receptorilor simpatici tip -, producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede la nivelul anumitor organe (de exemplu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
BPOC Efecte adverse asociate folosirii --blocantelor Generale: Artralgii, astenie, oboseală, diaforeză, edem, mialgie, faringită, retenție urinară Sistem nervos central: Depresie, vertij, halucinații, cefalee, insomnie, parestezii Oculare: Lăcrimare, iritație oculară, xeroftalmie Cardiovasculare: Hipotensiune ortostatică, vasoconstricție periferică, edem periferic, prelungirea intervalului QT, bradicardie sinusală, sincopă, torsada vârfurilor, tahicardie ventriculară, angină pectorală, blocuri atrioventriculare, stop cardiac Respiratorii: Bronhospasm, wheezing, dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică, grețuri, vărsături, flatulență, constipație, creșterea enzimelor de citoliză hepatică, hipoglicemie Sexuale: tulburări ale ejaculării, impotență, scăderea libidoului Cutanate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită efectelor cardiace) Bradicardie Bloc atrioventricular Agravarea insuficienței cardiace congestive Constipație (verapamil) Hipertrofie gingivală O altă limitare a tratamentului cu blocanți ai canalelor de calciu este combinația verapamilului sau diltiazemului cu beta blocante datorită încetinirii conducerii atrioventriculare și efectelor inotrop negative aditive (95). Pe
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la pacienții cu tonus simpatic crescut: HTA la femeile la menopauză, pacienții în sevraj de alcool, opioide sau nicotină. Gradul de sedare pe care îl produce este un avantaj în plus la aceste grupe de pacienți. Efectele secundare posibile includ bradicardia, hipotensiunea ortostatică, afectarea mecanismului somn-veghe și fenomenele de rebound (anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială) după stoparea administrării la pacienții cu tratament cronic. Enalapril. La pacienții cu risc de hipotensiune (cu depleție de volum sau aflați în tratament cu diuretice) inițierea tratamentului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
crescânde impuse de efortul fizic. Dacă acesta este judicios efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
tip L), în timp ce permeabilitatea bazală pentru sodiu este mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară de canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie (pentru intervalul 80-100/min se poate folosi expresia “frecvență (moderat) crescută”). Dacă ritmul nu este sinusal, vorbim de tahisau bradi-aritmiile respective. Ințelegerea metodei pentru o analiză competentă a traseului ECG necesită cunoștințe de teorie vectorială, respectiv a operației de proiecție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofică, de stenoza aortică valvulară sau de stenoza pulmonară infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat, ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat, ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic prin intermediul mecanismului Starling. Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
sinusale sunt urmate de tahiaritmii supraventriculare care sunt suficient de rapide pentru a produce hipotensiune urmată de amețeală sau chiar sincopă. Alteori, singurele simptome ale bolii sunt limitate la dispnee, fatigabilitate, reducerea capacității de efort și tulburări cognitive, consecințe ale bradicardiei excesive (< 40/min) și ale incompetenței cronotrope (8). Aceasta din urmă poate fi definită ca fiind imposibilitatea atingerii la efort a 85% din frecvența cardiacă maximă teoretică corespunzătoare vârstei. 31.4.3. Paraclinic Diagnosticul BNS se bazează pe o serie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]