1,967 matches
-
pătruns expresiile să-i fie țărâna ușoară și nu-l rabdă pământul . Există un dublu simbolism judiciar: brazda e zeitatea pământului, iar capul e cea mai importantă parte a corpului. Sub influența religiei creștine, această probă s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
ciocîrlia Înhămat la carul vieții În răcoarea dimineții Și am străbătut un spațiu Inundat de ciocîrlii Respirînd plin de nesațiu Viersul lor de pe cîmpii Înhămat la carul vieții Unde sîntem toți copii Și de-aceea nici în lume, Nici în brazda legendară Nu vom mai avea alt nume Înhămați la carul vieții! FIN POEME IN IUNIE 2 1 Vrînd să înțeleg infinitul M-am trezit într-o clipă În care imperiile se sfarmă Ca vapoarele într-o stîncă erectă La limita
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
mai erau nici rîndunele Cu zborul retezat sub aripă 2 Coșmaruri ermetice-n care Potecile cad înspre soare Ș i chiar de ard frunzele stoarse De seva eternă din oase Nimicul ce încă rămîne E urma tîrîtă de rîme În brazda țesută cu șoapte În miezul extatic din noapte fin Referință Bibliografică: POEME IN IUNIE 2011 FRANCE / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate. IZVORUL DIN TUGĂ Când cântă guguștiucul printre blocuri îmi aduc aminte cum la mine-n sat juca, în aer, fagure, căldura, iar eu mergeam, cu tata, la arăt. Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi iar eu eram cu gândul doar la masa când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub sălcia pletoasa. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iertare îmi cer mie Pentru toată viața Ce mi-am făcut-o Praf (și pulbere). Ochii mi-i închid Ca pe o carte Ce nu se mai poate citi De-atâta nisip. Atunci când plâng Brazde pe obraji Îmi curg Ca mustul Prelins printre degete Din cel mai negru Strugure. Dimineața Ies în lume Zâmbind. De-atâția ani Tot mint Că-mi este bine Și nimeni Nu mă contrazice. Ne zâmbim Și ne frunzărim Orele sau
IERTARE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342013_a_343342]
-
Industrie Ușoară, Iași. Inginer, profesor. Locuiește din 2009 în București. Debut publicistic în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade - 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri - 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998,Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se golesc, traducere a cărții doamnei Winona
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
-n urmă, încât bolnavă de urât, ea simte dorul cum o scurmă. Vrea să se scape de povara vieților înăbușite, ce mii de veacuri i-au hrănit orgoliul sorții ne-ngrădite. Se-ntrezărește făr-astâmpăr într-un trecut nemărginit, trăgând cu coasa brazde late prin viul din divin țâșnit; retează vieți de sus și jos, căci ei de nimeni nici că-i pasă - femei, bărbați, copii se sting și locul altora îl lasă. Înfofolită-n neștiutul cu iz de haos și nefire, aleargă
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
un cartof. Criză de carton, cred. Prețuri și prețuri, cu felurite texte: “Cartofi roze” - or fi din trandafiri, “Cartofi Covasna”- or fi de fabrică, “Cartofi di Suciava”- or fi românești. Mă opresc aici. Cu aerul omului de știință în cultura brazdelor de cartofi climatizați la Brăila, întreb: - Cartofi di Germania, n-ai? Mustăciosul din spatele movilelor de cartofi își caută prin memorie toate soiurile de cartofi pe care le știe. Ăsta, sigur îi lipsea. - N-am, bre! - îmi întărește el bănuiala. A
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
ce-mi fusese numai un cort / pentru a fi, iar nu pentru a avea // De aceea vă zic prieteni / mai bine ar fi să fiu orb / pe câmpul dintre București și Pitești / și voi, primii cu plugul să fi tras / brazdă pe pământului cerescului din cerești / să-mi fiți voi prieteni coadă de cometă / nu lăcrimoasă, nu umedă / ci luminoasă și forfecătoare / în cinstea unui om cel oarecare. («Testament» / «2 februarie 1981» - AmNS, 251). Restul poemelor din acest ciclu se înstelează
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
categoric: Ce, vrei să o înveți și s-o spui tu în locul mneu?! M-am mirat pentru că nimeni nu ar fi fost în stare să învețe o poezie la vedere și l-am lăsat în pace. Grădina școlii avea câteva brazde pe care noi le săpam, le îngrijeam: mazăre, fasole, bob, dar de cules nu am apucat niciodată să culegem ceva. Lecțiile nu mi se păreau grele, cred că mai degrabă prindeam din zbor lucrurile esențiale dar mai citeam și acasă
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Sub streașina frunții umbrită de vreme, ochii se-ngrămădesc. Gura cea strâmbă oare va mai putea rodi cuvinte drepte? În cioburile chipului cubist frica se-ncuibează: oare va recunoaște Cerul hidoșenia aceasta, când lutul cărnii sfâșiate se va risipi în brazde? Interogația săgetează dureros înseși rădăcinile ființei. Și, om fiind, om din trup, suflet și duh, ca și aproapele său, misticul, poetul mistic, se lasă pradă “dorului” (Sâmbăta Paștilor, 2013; Bocet 13) și “lacrimilor” (passim): Poate doar lacrima împietrită ca un
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
de hulub, deschide cerul ca o floare; Și-n suflet izvorăște-un metru cub de verde crud și de culoare. Se-aud dureri de nașteri prin copaci; foșnesc prin ramuri ochi de muguri Și mișună prin țarină gândaci, în dorul brazdelor de pluguri. Ziua calcă-ncet pe trotuare și-i veselă, într-o părere; Luna se prelinge-n felinare și-apoi se joacă pe lăicere... În balcon vom bea iar cafeluța și-om flecări la o gargară; Vântul de-o să-ți
MOFT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342362_a_343691]
-
se spovedește și primește și sfânta împărtășanie. Această atitudine vine să confirme întoarcerea sa definitivă la credința mântuitoare.Amintindu-ne că Eminescu făcea, cu privire la iubirea de patrie precizarea : “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci iubirea trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța desbinării în inimă, ci precum mergi și împărtășești cu sângele Mântuitorului, astfel împărtășește-ți sufletul tău
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care făceau holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
-o acești oameni care au suferit în pușcăriile comuniste!”, a fost îndemnul viceprimarului pentru cei prezenți în sală, mai ales pentru tânăra generație. Recurs la memorie Printre invitații la eveniment s-au numărat și trei foști deținuți politici bihoreni - Ioan Brazdă, președintele Asociației Deportaților și Victimelor Oprimării Comuniste Bihor, Vasile Rusu și Mircea Pârvu, oameni care au făurit istorie, și care, profitând de prezența viceprimarului Mircea Mălan la eveniment, i-au adresat rugămintea să contribuie la amplasarea unei plăcuțe memoriale pe
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]
-
-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpănă zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. (ÎI) Și semințele trec în neștire peste artătură Și-n neștire brazdele rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdina, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpina. Așteptând trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toata livadă Impărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos Și sevele nucului se preling în brazda Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcina fântână, Frunzele legănandu-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpănă ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei din podul casei
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
el până să împlinească 14 ani. Se hotărâse de mult timp să se facă tractorist. Dorea din tot sufletul să treacă timpul mai repede, să crească și să participe la arăturile de toamnă. Îi plăcea cel mai mult să rupă brazda din adâncul pă-mântu-lui și s‑o‑ntoarcă, neagră și caldă, lucioasă și grasă, ca s‑o scalde soarele cu razele lui până la lăsatul serii. Pentru că era foarte cuminte și învăța bine, când a venit vremea, părinții au hotărât ca fiul
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > MARIANA ZAVATI GARDNER - VERSURI DE DEPARTE Autor: Mariana Zavati Gardner Publicat în: Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTUNERIC Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O PROBLEMĂ DE VARSTA Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
sfidare a uitării. Sunt rânduri închinate copilăriei petrecute în comuna sa natală, Țigănești, din județul Teleorman. Prezintă comună împletind date documentare, asemenea unei monografii, cu aspecte ale vieții țărânilor din timpul copilăriei. Remarcabil sunt prezentate acele vremuri când oamenii de brazda trăiau după legea stăbună, când încă se mai armonizau cu pulsul cerului, iar lumea era mai aproape de cum o zidise Creatorul. Este o carte în care cititorul se poate reîntâlni cu propria copilărie, cu oamenii și locurile natale, căci oriunde
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
în care linia ferată părea un fermoar ce unea pământul cu cerul. O cioară vâslea prin aerul de vată, a coborât brusc pe o aripă, curioasă, a cârâit o dată, scurt, trezindu-mă, am scuipat în palme și am tras prima brazdă, hâârști! Nea Tache bea apă din sticla de borvis, împingea sticla în sus, nu putea să dea capul pe spate, gâl-gâl-gâl și omulețul se plimba în sus și în jos deranjând cutele pielii de pe gât, ochii erau tot ațintiți spre
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
am avut timp să mănânc nimic de dimineață, să mă schimb... - Imediat îți încălzește mama tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
o lucrare superficială a solului care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm (de exemplu: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului), asigurând astfel protecția solului prin ruperea capilarității, reducerea pierderilor de apă și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) la suprafața solului. Derogare temporară, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE
ORDIN nr. 501/3.244/196/2024 () [Corola-llms4eu/Law/292936]
-
cerinței 1, sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea
ORDIN nr. 501/3.244/196/2024 () [Corola-llms4eu/Law/292936]