801 matches
-
datată 12 august 1770, Chatterton a dezvăluit faptul că intenționa să plece din țară în calitate de medic de bord sau de asistent/felcer al unui astfel de medic (Masson 1874: 233; Russell 1908: 217). Nu avea licență în medicină, dar la Bristol acumulase ceva cunoștințe în domeniu, începînd să-i placă să citească publicații medicale pe care le împrumuta de la Barrett (se pare că Chatterton dorise să studieze medicina, în emulație după modelul lui Barrett, care era felcer și anticar; Wilson 1869
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
suprasolicitat capacitățile fizice, și dacă nervii și creierul au început să îl lase. Orice urme de nebunie ereditară existau în el - provenind din străvechea ramură de paracliseri care zornăiseră generații de-a rîndul în trecut cheile Bisericii St. Mary din Bristol, și umblaseră în miez de noapte printre coloanele sale, și săpaseră mormintele enoriașilor săi; sau provenind, chiar mai degrabă, de la acel tată al său bețiv și cu ochi sălbatici, pe care nu îl văzuse niciodată, dar care obișnuia să le
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
date, care a fost scrisă cu atît de multă apăsare, încît i-a pricinuit extrem de mare neliniște. Această scrisoare - ultima pe care a primit-o de la el - nu s-a păstrat; dar Dna Edkins - soția unui zugrav și geamgiu din Bristol, care a trăit mult după aceea și a comunicat multe amănunte despre familia lui Chatterton - și-a amintit limpede că fusese chemată de Dna Chatterton cînd scrisoarea a fost primită. A găsit-o pe Dna Chatterton "în lacrimi și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în viață prin scris. De fapt, el a fost o victimă a lumii salahorilor literari [Grub Street] și a snobismului". (apud Evans & Farberow 1988: 41) Nu este sigur dacă în cele din urmă corpul lui Chatterton a fost adus la Bristol; într-o scrisoare din 1853, totuși, Joseph Cottle oferă niște indicii în această direcție: Cu vreo patruzeci de ani în urmă, Dl George Cumberland m-a chemat și mi-a spus, " Am stabilit un fapt important despre Chatterton". "Ce anume
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pe sine, imediat i-a scris unei rude de-a ei (unchiul poetului, care pe atunci locuia la Londra), un tîmplar, îndemnîndu-l să-i trimită acasă corpul într-un sicriu sau într-o cutie. Cutia a fost trimisă întocmai la Bristol; iar cînd am vizitat-o pe prietena mea, Dna Chatterton, pentru a-i transmite condoleanțele mele, ea, în foarte mare taină, m-a luat sus pe scări și mi-a arătat cutia; și, dînd capacul la o parte, l-am
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fi o justificare a lui Ackroyd pentru imposibilitatea de a da un verdict final în cazul Chatterton. Rowley și comorile fermecate din adîncuri În ce privește autenticitatea poemelor lui Rowley, opiniile au fost divergente. Cea mai mare parte dintre oamenii obișnuiți din Bristol erau aproape convinși în secolul al XVIII-lea că poemele erau autentice, pentru că un poet atît de tînăr nu putea sub nici o formă să le fi scris. Alții au avut alte opinii. De exemplu, se spune că în timpul unei vizite
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că poemele erau autentice, pentru că un poet atît de tînăr nu putea sub nici o formă să le fi scris. Alții au avut alte opinii. De exemplu, se spune că în timpul unei vizite întreprinse de Samuel Johnson și James Boswell la Bristol în aprilie 1776 (la șase ani după moartea lui Chatterton în 1770) cu scopul de a le fi arătate de către George Catcott și William Barrett originalele lăsate în posesia lor de Chatterton, Johnson ar fi exclamat următoarele: Acesta este cel
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Dr. Thomas Fry, președinte al colegiului St. Johns, Oxford, Henry Dampier, decan al colegiului din Durham, Lord Lyttleton, Rayner Hickford și alții. (Russell 1908: 238) Dr. Thomas Fry, auzind despre poemele lui Rowley, în fapt îl căutase pe Chatterton la Bristol în 1770, dar sosise prea tîrziu, căci pe 24 august Chatterton a fost găsit mort în mansarda din Brooke Street, Nr. 39 (sau Nr. 4), Holborn, Londra, cum am arătat deja. Thomas Fry murea doi ani mai tîrziu (la 22
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Tooke, London, 1671) și Vocabularium anglo-saxonicum (Saxon Vocabulary) de Thomas Benson (S. Smith & B. Walford, Oxford, 1701), dar le-a înapoiat curînd după aceea pe amîndouă deoarece conțineau definiții în latină (Dix 1837: 65). De la Dl Green, un librar din Bristol, el a primit Dictionarium Anglo-Britannicum: or, A general English dictionary, de John Kersey (J. Wilde for J. Phillips et al, London, 1708) și ediția lui Speght din opera lui Chaucer (1598) care conține un glosar mare, cum am menționat (Gregory
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vrea să spună că sinuciderea lui Chatterton este rezultatul unui acces maniaco-depresiv, dar asocierea cu un astfel de proces pare inevitabilă, avînd în vedere natura evenimentelor care s-au petrecut în ultimele luni din viața sa. În ianuarie 1770 la Bristol, de exemplu, el părea să se pregătească sufletește, compunînd o proză intitulată The unfortunate fathers / Tații nenorocoși, în care încerca limpede să justifice metafizic actul sinuciderii ca o despovărare disperată, ca o "nebunie nobilă a sufletului" (a noble insanity of
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
multe trăsături la Chatterton cu care se putea identifica: printre ele, "înaltele speranțe pentru schimbarea lumii", aspirațiile de a deveni poet; și, mai ales, amîndoi erau "băieți în uniforme albastre" de la școli filantropice. În plus, Coleridge s-a mutat la Bristol în anii 1790, și s-a însurat în 1795, nunta lui avînd loc în biserica St. Mary Redcliffe. (Fairer 1999: 230-231)] Chatterton a ajuns astfel să fie privit de romantici ca un simbol al "poetului damnat" (doomed poet, poète maudit
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
intrînd cu toată ființa în coșmarul "Vieții-în-Moarte", poate atingerea acelei dureri infinite supreme el se gîndea că avea să îl elibereze tocmai de durere, avea să îl poarte nesperat către tărîmul fericirii. Tabel cronologic 1752, 20 noiembrie - Se naște la Bristol, Gloucestershire, Anglia, într-o familie nevoiașă și nefericită. Va copilări într-o casă de pe Redcliffe Hill din Bristol, situată într-o curte de lîngă biserica St. Mary Redcliffe. Tatăl său, Thomas, a murit cu trei luni înainte de nașterea sa; fusese
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să îl elibereze tocmai de durere, avea să îl poarte nesperat către tărîmul fericirii. Tabel cronologic 1752, 20 noiembrie - Se naște la Bristol, Gloucestershire, Anglia, într-o familie nevoiașă și nefericită. Va copilări într-o casă de pe Redcliffe Hill din Bristol, situată într-o curte de lîngă biserica St. Mary Redcliffe. Tatăl său, Thomas, a murit cu trei luni înainte de nașterea sa; fusese învățător, printre altele la o școală din Pyle Street, precum și corist la St. Mary Redcliffe. Mama sa, Sarah
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pare să fi fost inteligența scăzută. În această perioadă îndrăgește antichitățile - se atașează la început de un manuscris muzical vechi tipărit în stil iluminat și de o Biblie. 1760, august - Este acceptat la Colston's Hospital, o școală filantropică din Bristol, fondată în 1708, care găzduia o sută de băieți. Elevii acestei școli puteau fi recunoscuți după uniformele albastre caracteristice; aici ei erau pregătiți pentru a intra în slujba negustorilor din port. Va studia aici timp de șapte ani, pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
șapte ani, pînă la 1 iulie 1767. 1763-1764 - Compune un catalog în care sînt listate cele șaptezeci de cărți pe care le citise pînă atunci, fapt care anticipează precocitatea sa extraordinară. 1767 - Devine ucenicul lui John Lambert, un avocat din Bristol, pentru a se califica în profesia de copist legal. În atelierul acestuia își petrece șase zile pe săptămînă transcriind documente legale, lucru care îi displace profund, dar programul relativ lejer îi permite să se ocupe și de chestiuni care îl
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
displace profund, dar programul relativ lejer îi permite să se ocupe și de chestiuni care îl pasionau (în special cercetarea trecutului). 1767-1768 În această perioadă începe să scrie poemele lui Thomas Rowley, un poet medieval (imaginat de el) din orașul Bristol al secolului al XV-lea. 1768 - Apare la Felix Farley's Bristol Journal, un ziar local, prima sa publicație, tînărul poet pretinzînd că era vorba de un raport foarte vechi, din anul 1247, găsit de tatăl său în arhiva bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de chestiuni care îl pasionau (în special cercetarea trecutului). 1767-1768 În această perioadă începe să scrie poemele lui Thomas Rowley, un poet medieval (imaginat de el) din orașul Bristol al secolului al XV-lea. 1768 - Apare la Felix Farley's Bristol Journal, un ziar local, prima sa publicație, tînărul poet pretinzînd că era vorba de un raport foarte vechi, din anul 1247, găsit de tatăl său în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe; titlul complet era următorul: Fryars first passing over the
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
from an ancient manuscript [Relatare despre trecerea călugărilor pentru prima oară peste Vechiul Pod, luată dintr-un manuscris străvechi]. Chatterton și-a dat seama că lucrarea putea fi de interes pentru că în acest an era inaugurat un nou pod la Bristol. George Catcott, tinichigiu cu interese în zona antichităților, și William Barrett, felcer și anticar, l-au remarcat pe tînărul poet și l-au crezut cînd acesta le-a spus că are acces la numeroase documente medievale (a produs astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
18th centuries. New York: Facts on File. Bristow J, Mitchell RN (2015) Oscar Wilde's Chatterton: literary history, romanticism, and the art of forgery. New Haven: Yale University Press. Britton J (1813) An historical and architectural essay relating to Redcliffe Church, Bristol: illustrated with plans, views, and architectural details: including An account of the monuments, and anecdotes of the eminent persons interred within its walls; also, An essay on The life and character of Thomas Chatterton. London: Longman. Bronson BH (1968) Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
revista Amenajarea Teritoriului și Urbanismul, numărul 3-4, 2006. footnote> se fundamentează dimensiunea spațială a dezvoltării sustenabile, respectiv de comunitate durabilă (regiune în care locuitorii acesteia doresc să trăiască și să lucreze, atât în prezent, cât și în viitor - Acordul de la Bristol, 2005), coeziune teritorială ( distribuția echilibrată a activităților umane în teritoriu - conform Raportului preliminar privind coeziunea teritorială, 2004), sistem urban policentric (organizare spațială de orașe caracterizată prin diviziunea funcțională a muncii, integrare economică și instituțională, cooperare politică), regenerare urbană (proces de
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
i-ai dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe. E mult pentru prima zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin; asta pentru că în loc să cinăm la Bristol, am insistat să mergem la Hiller, de unde am scris, așteptând să plece trenul nostru. Îmi era groază să-i văd la Bristol pe toți oamenii de la Legația noastră și pe toți austriecii care erau acolo în fiecare seară. Inima mea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
depeșe. E mult pentru prima zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin; asta pentru că în loc să cinăm la Bristol, am insistat să mergem la Hiller, de unde am scris, așteptând să plece trenul nostru. Îmi era groază să-i văd la Bristol pe toți oamenii de la Legația noastră și pe toți austriecii care erau acolo în fiecare seară. Inima mea e plină de recunoștință pentru toți cei din anturajul tău care m-au acceptat, începând cu prințul Adalbert 34 și sfârșind cu
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cordiale lui G.V.B. și Mercedes-ului său. Trebuie să treci prin Berlin în drum spre sau de la Seine-Babel. Te rog să faci acest lucru. Vreau o scrisoare de la tine, cât mai curând. Sărut mâinile... 14 iunie 1909 Sosesc la hotelul Bristol într-o dimineață cenușie, traversând o pădure de pini. Imediat după aceea mă duc să vizitez muzeele, însoțită de un doctor cu un aer solemn care mi-a fost recomandat de Emmanuel B. Toată după-amiaza plouă cu găleata. Mă simt
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bine cu el pentru că îl pasionează sportul, automobilele etc., dar când sunt cu tine orice altă persoană ne tulbură conversația. Nu-mi pot explica de ce. Voi veni să vă iau prin Behrenstrasse, pentru că dacă mă opresc în fața intrării principale de la Bristol, pe Unter den Linden, se vor aduna imediat două mii de oameni în jurul automobilului. De altfel, la hotel toți trebuie să stea smirnă din cauza vizitei mele. Nu vin prea des aici... azi am venit prin Behrenstrasse. Trebuie să treci printr-un
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Un grup restrâns se adună în fața hotelului în momentul în care coborâm. Berlin, Berlinul lui Napoleon I. Poarta Brandenburg. Și, în seara asta, foarte curând, Potsdam, cel din scrisorile lui Voltaire. Visez, mă mișc visând. În timpul dejunului, la restaurantul Hotelului Bristol, a venit lume să ne vadă. Secretari de la Legația României, fiul ministrului 19, veri unguri, Ianka Iankovici, ultimii în trecere prin Berlin și care, auzind că am sosit, se grăbesc să ne vadă. Se pare că în Berliner Tageblatt a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]