1,242 matches
-
și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai tânăr trebuie să țină oul pentru a fi ciocnit. Dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul. Oul ciocnit se dă partenerului, cel care nu face asta, va fi expus la mari pedepse și la pericolul de a face bube în cap. Se rostește „Hristos a înviat!" și se răspunde „Adevărat a înviat!". Nu trebuie ciocnite ouă roșii pentru a nu face bube mai mari decât oul. Cel al cărui ou nu se sparge va trăi mult. Lumânarea de la Paște
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel care nu face asta, va fi expus la mari pedepse și la pericolul de a face bube în cap. Se rostește „Hristos a înviat!" și se răspunde „Adevărat a înviat!". Nu trebuie ciocnite ouă roșii pentru a nu face bube mai mari decât oul. Cel al cărui ou nu se sparge va trăi mult. Lumânarea de la Paște este bine de aprins în timpul furtunilor cu fulgere și trăsnete. Exista obiceiul ca de Paște nașii să-și dea finii în scrânciobe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prieau, i se înroșea și i se umfla nasul. Erau semne că persoana respectivă se îmbolnăvise de „cerpelit”. Atunci, bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în timp ce spunea: „Sculatu-s-a omu’ mare ș-a plecat la plug cu șase boi/ Să are drumurile,/ Să pună chetre și chetroaie./ Când a răsări chetrele și chetroaile / Atunci să răsaie/ Din creierele capului,/ Din viderile ochilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe care, după ce o dădea pe la bubele de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele,/ Bubele dulci de la Ion nu le-am chemat, nu le-am poftit/ Ele de ciudă s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele trei bucăți de tămâie. Se descânta pe lună nouă, se termina pe lună veche; de trei ori la început de lumină și de trei ori la sfârșit. Descântec „de păr sau păroaică” (cules de la Elena Porcoș) Când apărea o bubă foarte periculoasă, ca o infecție puternică la unghiile și încheieturile de la mâini sau de la picioare, se foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și mămăliguță caldă. Se fierbea frunză de calapăr și cu zeama se spăla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la rând. În noaptea de Sânziene, spălatul cu rouă pe față și pe întreg trupul, are menirea de a le face pe fete și pe femei frumoase și dorite întreg anul. Durerile de ochi (care obosesc repede sau lăcrimează) și bubele de orice fel vor dispărea atunci când le spălăm cu rouă. Spălatul se face în zi de sec (de post, după calendarul ortodox), ca să sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
femei frumoase și dorite întreg anul. Durerile de ochi (care obosesc repede sau lăcrimează) și bubele de orice fel vor dispărea atunci când le spălăm cu rouă. Spălatul se face în zi de sec (de post, după calendarul ortodox), ca să sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și spuma de mare, așa să treacă răul de pe mine”. Cine a făcut un păcat, a spus o vorbă rea și are mustrare de cuget, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai știa să slobozească și sânge, folosindu-se de stricnele 2 și să vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt complici cu groparii și primesc comision de la aceștia. Tratamentele costisitoare constau în injecții cu apă de la robinet. Este justificat, s-ar zice, scepticismul unei servitoare analfabete care, în loc de tratament medical, pune pe răni pânză de păianjen și își vindecă buba spurcând-o cu excremente, e drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
2-3 ori pe zi, Îndulcit cu polen, miere sau zahăr. O lingură de nuci măcinate, amestecate cu o lingură de miere, Într-o cană cu lapte. Se bea Încet, Înghițitură cu Înghițitură, de 2 ori pe zi. ANTRAX (dalac, cărbune, bubă rea, pustulă malignă) Boală infectocontagioasă comună omului și animalelor, produsă de bacilul antrax. Se manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii. La om, boala este transmisă de la animale, prin consum de carne etc. Oblojeli cu fiertură de dalac (plantă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]