687 matches
-
tot. Pe la vârsta de zece ani, mi-aduc și-acum aminte, plângeam ca un vițel În poalele mamii din pricina Elenei care mă trăda, mizerabila, cu Gică. Elena era fata cuminte a unui cusător de dosare la minister și a unei bucătărese din casa generalului Lahovary, copilă cres cută, la fel ca frații ei, cu strașnică rigoare părintească, din pri cină că locuiau lipit de hotelul Duca, plin numai cu femei și cu perdelele mereu lăsate, din inima mahalalei noastre cu lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu femei și cu perdelele mereu lăsate, din inima mahalalei noastre cu lume amestecată; crescuți apoi cu ifose mari de tot, fiindcă taică-său, cusătorul de dosare, se dădea a fi șef de birou În minister, iar mai că-sa, bucătăreasa, profesoară de pian În casa Lahovăreștilor. Vecinătatea relelor exemple, cum le-ar numi un pedagog fără copii sau un părinte prea mărginit, nu a avut nici o Înrâurire asupra copiilor acestui brav cusător de dosare, cum nici asupra celorlalți copii din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
condamnat la 4 ani. 18. Ciubotaru Petru (acum e mort) 19. Lucaci Gheorghe 20. Mircea Nicolae (ortodox) Din Fundu-Răcăciuni 21. Cabalaș Martin (acum decedat) 22. Iștoc Petru 23. Dinbăruș 24. Ferenț 25. (încă un bărbat) - nu-i știu numele 26. bucătăreasa Părintelui Susanu (acum decedată) Mai sunt câțiva și din Faraoani. După câte îmi amintesc am fost judecați 30 sau 32 de persoane. II. Al doilea lot a fost cel cu Nunțiatura: „Înaltă trădare de neam și țară” 1. Pr. Ștefan
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Iar mătușile din Delani, Meziad și Pietroasa, unde mai mergeam în câte-o vacanță, nu-mi apăreau în fața ochilor decât deșălate la propriu, ca niște cai mici și suri din Apuseni. Cât despre sora mamei, Nuța, care după război ajunsese bucătăreasă pe la IAS-urile din jurul Bucureștilor și pe care am început s-o strig și eu ca brigadierii din Brănești, Cățelu, Cătrunești-Măineasca, adică Madamana, într-un singur cuvânt, pot să spun doar că mi se părea de-a dreptul o halterofilă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai comandat lui Hoțulică încă unul, ca să îl facem cadou de Crăciun doctorului tatei. 20 noiembrie Văd persoane „bine“ gudurându-se, umilindu-se pe lângă vânzătoarele de la alimentara și măcelari, cultivând „relații prețioase“ cu precupeți ilegali de tot soiul: chelneri și bucătărese hoațe, muncitori din fabrici de confecții și medicamente, aviatori și vaporeni. O cunoștință binevoitoare m-a pus în legătură cu Alina, o femeie extraordinar de descurcăreață, care poate procura, pe căi misterioase, tot felul de rarități, de la pește proaspăt la otravă de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din frumoasa lui pălărie se poate pregăti cel mai delicios șnițel, alternativ tăvălit prin pesmet și prin ou, și prăjit apoi în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Creasta cocoșului sau Brânca (Clavariu flava), poate fi pregătit de o bucătăreasă pedantă în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și în sfârșit apetisantele Urechiușe (Chantarellus cibarius), sau Buretele galben, inconfundabil, cine nu-l cunoaște?, se poate pregăti de asemenea în cele mai fanteziste moduri, dar cea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ducea vîrful degetului la gropița din bărbie... Studentule, mai du-te și tu să te odihnești după-amiaza, cînd sînt libere ospătarele..., îmi spunea cîteodată nea Ionică Vâslea, arătînd cu privirea spre fete. ...Dar gîndul meu nu stătea decît la o bucătăreasă. Nu era atît de frumoasă pe cît era de femeie; femeie la trup, la vorbă și în gesturi. Fiecare vorbă a ei își avea greutatea proprie; fiecare gest era o întreagă lecție de feminitate. Respecta pe toți și toți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eliberat. Au trecut peste zece ani de atunci și, pe măsură ce anii trec, o descopăr în tot ceea ce fac, o simt cum îmi judecă fiecare gest. Atunci, la cantină, mi s-a părut că descopăr puțin din ea în femeia aceea, bucătăreasa prin fața căreia părea să nu treacă cineva... Într-o zi, a căutat-o un bărbat; a anunțat-o nea Ionică Vâslea: "Doamnă, vă caută..." și a arătat cu privirea spre curte, prin ușa de sită. Ea m-a chemat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bonetelor de soldat, dar din pînză albă a sărit pe plită și a luat foc, iar șorțul mi s-a pătat tot de la sîngele care a început să-mi curgă din nas. Bucătarul-șef a prins-o de brațe pe bucătăreasă și a scos-o afară, trimițînd-o la baraca unde locuia, să se odihnească. Pe mine, m-a trimis să-mi schimb șorțul și să-mi iau de la magazie altă bonetă. După masa de seară, cînd se așeza la masă personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de seară, cînd se așeza la masă personalul cantinei, serveam de obicei eu și vreo ospătară, că ceilalți doi ajutori de bucătari plecau: unul acasă, celălalt se ducea la băut, la bufetul din curtea cantinei. În seara aceea a rămas bucătăreasa să servească împreună cu mine. I-am servit pe toți, ne-am pus mîncare și nouă în două farfurii, am dus cratițele la spălat și am intrat în sala de mese, cu farfuriile în mînă. Vino să stai cu mine la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
I-am servit pe toți, ne-am pus mîncare și nouă în două farfurii, am dus cratițele la spălat și am intrat în sala de mese, cu farfuriile în mînă. Vino să stai cu mine la masă, mi-a spus bucătăreasa. M-am așezat la aceeași masă cu ea și am început să mănînc. Ospătarele terminaseră de mîncat și plecau la culcare. Cînd am rămas singuri, doar cu femeia de serviciu care mătura în celălalt capăt al sălii, bucătăreasa m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a spus bucătăreasa. M-am așezat la aceeași masă cu ea și am început să mănînc. Ospătarele terminaseră de mîncat și plecau la culcare. Cînd am rămas singuri, doar cu femeia de serviciu care mătura în celălalt capăt al sălii, bucătăreasa m-a întrebat: Cîți ani ai? Aproape douăzeci, i-am răspuns. Un copil..., a murmurat ea și a continuat să mănînce. Cînd am terminat mîncarea, ea a luat amîndouă farfuriile, s-a dus la spălător, le-a spălat, le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
șoptit, mult prea timid să-i mărturisesc preocuparea mea pentru literatură, chiar dacă o revistă literară îmi publicase un grupaj de versuri, din care mi-a mai rămas în amintire unul singur: Și croncăne-o cioară văzduhul umplîndu-l... Mda, a oftat bucătăreasa, ca fizician nu poți face greșeli politice, decît doar spunînd că de fapt descoperitorul cutărui fenomen este cel știut de toată lumea, nu cel scris în cărțile noastre de liceu, dar asta, de-acum, nu mai face parte din Fizica propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ajungem... A ridicat privirea, mi-a întîlnit ochii mirați și a surîs: Ți-a plăcut Istoria? Da... Probabil era profesoara frumoasă... Am simțit cum roșesc și mi-am scos boneta din buzunar să-mi șterg gîtul. Mihai, mi-a spus bucătăreasa pe un ton molcom, dar destul de grav ca să mă înfioare, te rog mult să mă ierți pentru palmele de astăzi !... A tăcut un timp lung, plimbîndu-și degetele pe luciul mesei, apoi a surîs trist, clătinînd din cap: De ani de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ceea ce-mi sugerase cel care m-a chestionat cînd am vrut să intru pe ușa din față în blocul Yanis din Parcul cu Ciori, pentru ca scara de serviciu fusese deja blocată. De-aceea m-am și legat sufletește de bucătăreasă, din clipa în care am văzuit-o: mi s-a părut că pot găsi în ea o altă Doamnă Ana, dar n-a fost să fie. Anul următor, cînd am fost la mare, am trecut pe la cantină. Bucătarul-șef murise de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
următor, cînd am fost la mare, am trecut pe la cantină. Bucătarul-șef murise de inimă; acum era șef unul care fusese, cu un an în urmă, bucătar principal. Am discutat mult cu el, iar la despărțire l-am întrebat de bucătăreasă de fapt venisem pentru ea, dar mi-a fost rușine să întreb de la început. A plecat și ea anul trecut, la începutul toamnei, mi-a spus bucătarul. Și-a reluat meseria. Ce meserie?! m-am mirat eu. Profesoară de istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
meseria. Ce meserie?! m-am mirat eu. Profesoară de istorie. Zăăău?! Da. Nu știai? Vorbind despre istoria României, a spus elevilor, la o oră, mai mult decît scria în manual... Cînd a ieșit din închisoare, s-a angajat aici, ca bucătăreasă... Unde să se ducă?! Soțul divorțase de ea între timp, îi luase copilul... A fost o femeie tare, a știut să se reechilibreze. E drept, a fost reabilitată, dar ea lipsise, totuși, atîția ani din societate... M-a frămîntat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Yanis, n-am coborît înapoi în stradă inorog, dar nici nu mai rămăsesem armăsarul tînăr și sălbatic, speriat de orașul mare în care venisem din dulcele tîrg al Ieșilor... "...ce oferi semenilor și cu cîtă sinceritate oferi..." Vorbele astea ale bucătăresei m-au purtat de multe ori, cu gîndul, la ora aceea de Istorie, cînd ea a spus mai mult decît scria în carte. A avut curajul să spună cu sinceritate un adevăr... Poate că ea nici nu s-a gîndit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
La început mi-a fost puțin teamă de chipul tău aproape tragic pe care nu puteam ghici nici măcar o umbră de zâmbet. Draga mea, dulcea mea, neuitata mea! [...] Nu, hotărât lucru, am să-mi schimb personalul de serviciu! Foarte nemulțumită! Bucătăreasa, să zicem că mai merge. A făcut azi supă de găină cu smântână, friptură de porc și cârnați, orez cu lapte și cacao (din pachetul trimis acum doi ani), grepfrutul pe care Ly a trebuit să-l cumpere ca să capete
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de 900 din care doar 10% cu plată. Azilul comunității a fost înființat în anul 1905 și funcționa în localul proprietatea comunității. În azil erau îngrijiți un număr de 41 de bătrâni, iar personalul era compus din 1 intendent, o bucătăreasă și 2 oameni de serviciu.Baia comunității a fost cumpărată în 1911 și era dată în arendă lui Burăh Nadler, iar comunitatea suporta costurile pentru populația nevoiașă. Cimitirele comunității și un teren de 2,5 ha cumpărat de la primărie pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un apel urgent de la un frate baptist (!), care dorește să continue lucrarea începută de frații noștri în zonă. Personal consider că e păcat dacă o abandonăm. Acesta este patronul baptist, Pater Ovidiu și soția sa Neli (care ne-a fost bucătăreasă când am fost acolo), care continuă proiectul acum în Namibia. Oricum, Domnul își va încheia pe deplin și repede lucrarea Sa pe acest pământ, cu sau fără noi. Va fi păcat să rămân numai cu amintiri din acest teren desțelenit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
maximum. După ce am părăsit editura, ne-am luat rămas bun de la fratele Fereșteanu și am plecat spre sediul Conferinței Muntenia, pentru a mai lua câteva Biblii pe care mi le procurase unchiul Baicu. Sora Baicu, cum era o foarte bună bucătăreasă și ospitalieră, ne-a oferit ceva de mâncare și ne-a invitat să rămânem peste noapte la dânșii. În acest timp am sunat acasă și soția mi-a spus că este ceață foarte densă și este mai bine să rămânem
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
României la Moscova, iar celălalt director adjunct la IRSOP Despre Mărită Iliescu, mama de partid și de stat a lui Iliescu, Lumea liberă prezintă următoarea fișa biografica: MĂRITĂ ILIESCU "Mama vitregă a lui Ilici a fost, după 1944, servitoare și bucătăreasa la Ana Pauker. După 1945, Dej a alfabetizat-o și a trimis-o la Agenția Economică de la Sofia, unde a stat multă vreme. De la Sofia, Dej a trimis-o la Agenția Economică de la Moscova, dar, la cererea rușilor a retras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de ani de la absolvire. Scriu în dreapta și în stânga, primesc răspunsurile așteptate. Dacă până acum aveam alături om de nădejde în persoana soției, de data asta trebuia să mă descurc singur. Soția unui coleg se oferă să mă ajute. Îi aduceam bucătăreasă calificată și nu trebuia decât să dirijeze pregătirile în vederea ultimei adunări a promoției. Cu puțin timp înaintea datei fixate pentru adunare, mă anunță că are de rezolvat unele probleme de familie pe la Ploiești, că nu poate nici participa la eveniment
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
viața un infern), bucurându-se și apoi fiind total dezamăgit de ei. Și ca și cum Dumnezeu care vede și aude totul a făcut să vină Ralf, fratele lui René și fiul lui Lionel, la Stockholm. Locuiește la mine, transformându-mă în „bucătăreasă”, pentru că așa a fost educat: femeile trebuie să-l servească. Mai mult: cerându-mi să vină cu mine la întâlnirile cu prietenii mei. Și eu, din politețe, trebuie să mă port bine, exersându-mi prin asta capacitatea infinită a răbdării
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]