1,311 matches
-
sau să ne hulească. După cum om merita. Să revenim la oile noastre, ceea ce înseamnă că de mâine pornim la drum cu „desaga” plină de docuumente. De unde crezi că e cel mai nimerit s-o începem? Dacă tot am călcat în Bucium, și, după cum am văzut, ne-a primit cu brațele deschise, apoi aici să ne facem „veacul” până om mântui treaba. Ne-om abate oleacă și pe la „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolii”. Adică pe la Schitul lui Tărâță, unde - cu evlavie, ne-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
N-am să am hodină până n-am să bag la cap cât mai multe date despe viile Iașilor. * Un soare cu priviri blânde și-a arătat fața deasupra dealurilor Holbocii. Cu desaga gândurilor bine îndesată cu informații despre viile Buciumului, am pornit spre capătul bulevardului Socolei. Ieșeanul mă aștepta liniștit. Îl salut de departe: Bună dimineața, dragule! Bună să fie după cum ți-i căutătura. Și cum văd că-i limpede și luminoasă, așa va fi și ziua de astăzi. Nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
salut de departe: Bună dimineața, dragule! Bună să fie după cum ți-i căutătura. Și cum văd că-i limpede și luminoasă, așa va fi și ziua de astăzi. Nu avem alta de făcut decât s-o luăm la picior către Bucium, sau Buciumi, cum l-am mai găsit numit în hrisoave domnești sau zapise... Mergem de ceva vreme. Deodată, ieșeanul începe să recite cu avânt: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nu avem alta de făcut decât s-o luăm la picior către Bucium, sau Buciumi, cum l-am mai găsit numit în hrisoave domnești sau zapise... Mergem de ceva vreme. Deodată, ieșeanul începe să recite cu avânt: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
limpede. Împotriva celor învățate la școală, că Eminescu ar fi scris această poezie inspirat de dealul Șorogarilor privit din cerdacul Bojdeucii lui Creangă, eu mă ridic și spun că poetul a gândit această poezie stând în foișorul fostului „Han din Bucium”, la poarta căruia ne aflăm. În vremea lui Eminescu, casa aparținea profesorului universitar Constantin V. Ionescu, prieten și coleg cu Ștefan Micle, care îl vizita împreună cu Veronica, fiind însoțiți uneori și de Eminescu. Noaptea și-o petrecea aciuat pe un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Eminescu. Noaptea și-o petrecea aciuat pe un braț de fân colo în foișor. De acolo de sus se deschide o priveliște de basm în cele patru zări. Și cum să nu-i vină poetului a spune „Sara pe deal buciumul sună cu jale”? Că a scris-o stând în cerdacul Bojdeucii, e foarte posibil, dar inspirația profundă și trainică de aici i-a venit. Acum sunt dumirit cum devine treaba cu „oful” tău și drept să-ți spun cred că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din fosta curte a mănăstirii Păun, ne-am așezat răsuflând din greu după atâta urcuș. Pe măsură ce îmi recapăt suflul și mintea începe să se zburătăcească: Dragă ieșene, știi tu când se pomenește pentru prima oară despre existența viilor aici în Bucium? De vreme ce ai pus întrebarea, cred că ai și răspunsul. Așa că îl ascult - mă ia la vale ieșeanul. Îmi place cum ai adus-o din condei. În consecință, nu am alta de făcut decât să-ți spun că la 2 august
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
1724 (7233), Mihai Racoviță voievod se hotărăște să îndrepte lucrurile: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru, egumenului de Danco, să fie volnic... a popri și a lua pomenit de a dzece de pe a sa dreaptă ocină... ce are... la Bucium,... din pîni, din fînețe, din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul”. Dăruind bunurile mănăstirii Păun celei a lui Dancu din Iași, vodă încearcă să aducă la ascultare mănăstirea Zlataust, care abuza fără drept de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o mănăstire unde este hramul 40 de mucenici”. Așa parcă mai merge, vere. Ce ai spune despre o jalbă către vodă a Căsiianei călugărița? Din câte știu, ea a rămas păgubașă de cinci pogoane și o fârtă de vie din Bucium, în urma judecății cu mănăstirea Dancu pentru simplul motiv că le-a cumpărat de la Acsinia Căzăneasa și Ștefan ungurul fără aprobarea mănăstirii. Așa că boierii din divan scriu la 3 iulie 1768 lui vodă: „Ce noi, preînălțate doamne, după cercetare ce am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în Divan, Toader sulgerul a scos 1020 de lei și a cumpărat-o. Se pare că acest sulger Toader era „în bani”, fiindcă la 15 octombrie 1800 cumpără alte patru pogoane de vie de la Ioniță Bosii bărbierul, tot aici în Bucium. Cum se vede, noi am reușit să găsim doar câteva din actele de vânzare, cumpărare sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fiindcă la 15 octombrie 1800 cumpără alte patru pogoane de vie de la Ioniță Bosii bărbierul, tot aici în Bucium. Cum se vede, noi am reușit să găsim doar câteva din actele de vânzare, cumpărare sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au fost baza podgoriilor de aici. Lăsând la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate acestea se aflau pe moșiile mănăstirești și se vindeau doar cu aprobarea acestora. Altfel pățeai precum „Căsiiana călugărița” despre care am vorbit. Și uite așa, cu bune, cu rele podgoriile Buciumului au existat secole de-a rândul. Mai există și astăzi ceva, dar nu mai este ce a fost... Nu te întrista pentru nesocotința altora, vere. Mai bine s-o luăm apostolește către cele case ale noastre, care ne-or primi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să nu stea degeaba, fiindcă nu în zadar am pornit în căutarea țăndărilor de timp trecute... Și uite așa, purtați de valul vorbelor, am ajuns și acasă, vere. Nu uita, dragă ieșene, ca la masă să guști din vinul de Bucium. N-am să uit sub nici un motiv. Pe mâine, vere! Mâine ne-om învârti pe lângă mănăstirea Socolei Pe acolo unde, începând cu anul 1560 și până în 1803, au viețuit călugărițe. Să ne vedem sănătoși, că de povestit or fi destule
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se planta vie. Apoi în multe acte domnești se vorbește de „Codrii Iașilor”. Chiar și mănăstirea Socola era numită la început „Mănăstirea din codru”. Dovezi se mai găsesc și astăzi... Care sunt acele dovezi, vere? Întâi gorunii de pe marginea căii Buciumului. Aceștia sunt rămășițe din acei codri. „Plopii fără soț” sunt un pâlc rămas din vremuri de mult uitate. Numai că... Numai că... ce? „Plopii fără soț” cei adevărați nu sunt aceștia, ci se află în București. Cuuum? Cum ai auzit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
glumă, până a doua zi dimineață. La înapoiere, beți fiind, scapă Budușcă, de pe capră, calul la vale și ține-te goană, săreau scântei, nu alta, se fereau căruțele, își făceau oamenii cruce. Atunci, ridicat în picioare, consilierul răcnea de răsuna Buciumul: -Împuscă-l Buduscă, caz de forsă mazoră, i-l plătim besivului în rate! Când au ajuns la Bolta Rece, Grișa cânta între vreo zece șipuri goale și era de plată nu glumă”. Imaginează-ți un asemenea spectacol în zori de zi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rotunjimea lui scrie: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Acest clopot, împreună cu celelalte din turn, au fost turnate la Danzig. Nu știu dacă îți mai aduci aminte cum era supranumit acest clopot. Se numea „Buciumul lui Duca”, datorită sunetului său amplu. Mănăstirea asta e o adevărată fortăreață. Uite ce ziduri înalte și groase are! Apoi zidurile astea au o înălțime de 7 metri și o grosime de 1,40 metri. Și încă un lucru de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit la drum. Merg cu ochii în zare, să-l dibui pe ieșean cocoțat pe spinarea pasarelei Buciumului, dar nu se vede nici umbră. Te pomenești că “a adormit pe cămeșa fimeii” cum se zice și am de așteptat nu șagă - gândesc eu când urechile îmi sunt lovite de un râs din toată inima. Întorc capul înspre partea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nici laie nici bălaie... Eu aș zice ca până mâine s-o lăsăm așa. Poate s-o alege o vreme, cum spun bătrânii. Dacă nu... dăm cu banul. Și unde crezi că ne putem întâlni mâine? Presupun că în gura Buciumului ar fi cel mai potrivit loc. Drept să-ți spun, m-ai băgat în ceață, dragule... Răspunsul tău cam seamănă cu cele auzite de mine - de adevăratealea - de la un bețiv în compania căruia am avut plăcerea să călătoresc - cu RATA
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o cărămidărie, mai la deal de han. Era darnic. A dăruit cărămida din care s-a zidit biserica din Vișan. Apoi, de Paște și de Crăciun, obișnuia să bucure școlarii din Bucium cu îmbrăcăminte, încălțăminte și cu dulciuri... Cred că m-am dumirit unde mi-ai dat întâlnire mâine dimineață... Sigur că da, vere. Așa că mâine, când soarele, cu fața lui “dodoloață”, clătită de roua dimineții, se va iți deasupra Repedii, ne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un timp, hanul a început să se poticnească. Văzând treaba asta, Costache a întrebat-o pe Coana Tinca: “Mamă, care-i partea mea din afacerea asta? Dă-mi-o, ca să-mi văd de treabă singur”. Coana Tinca, arătându-i calea Buciumului, i-a răspuns cu parapon: “Măi băiete. Vezi tu drumul ista? Cât îi de lung și cât îi de lat, tot îi al tău!” Costache a înțeles cam încotro bate vorba ei și a plecat în lungul drumului spre Bucium
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Buciumului, i-a răspuns cu parapon: “Măi băiete. Vezi tu drumul ista? Cât îi de lung și cât îi de lat, tot îi al tău!” Costache a înțeles cam încotro bate vorba ei și a plecat în lungul drumului spre Bucium. Nu a trebuit să mergă prea mulă cale, fiindcă aproape de Plopii fără soț a găsit o casă încăpătoare numai bună pentru planurile lui. În scurtă vreme a deschis o crâșmă, căreia i-a zis: “La Doi Castani”. Și i-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lor; 13. și oricine nu căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia omorît, fie mic, fie mare, fie bărbat, fie femeie. 14. Au jurat credință Domnului, cu glas tare, cu strigăte de bucurie, și cu sunet de trîmbițe și de buciume; 15. tot Iuda s-a bucurat de jurămîntul acesta, căci juraseră din toată inima lor, căutaseră pe Domnul de bună voia lor și-L găsiseră. Și Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur. 16. Împăratul Asa n-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
greu mi-e să rezist/ să rămân ce-am fost: intertextualist". Aproape imposibil, într-adevăr, să găsești pasaje libere de asociații livrești, de la cele mai grosolane la cele mai inefabile. Sânt răstignite cu grație pasaje celebre: "E seară. Pe deal buciumul sună cu sete. / Văd în jur căpitani din servicii secrete / Pe un perete, văd un afiș cu Guevara, / Clopotul vechi sparge cu glasul lui seara". în alte părți ne asaltează nume populare în micul cerc al intelighenției (post)studențești. Citez
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Fanfară, este un gen muzical cântat de o fanfară care este o formație alcătuită în majoritate din diverse instrumente de suflat și de percuție. La români, s-a păstrat amintirea vechilor instrumente masive de suflat de pe vremea romanilor, dovadă fiind buciumul care, în limba latină, se numea „bucinum“. Primele formații de fanfară au apărut în epoca medievală care foloseau un fel de instrumente de suflat și care erau de origine arabă sau turcă. Acestea cântau pe lângă curțile domnești, la nunțile marilor
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
local, fiind identificate prin surse lexicografice sau prin documente istorice. Ele pot fi considerate, în consecință, consolidate onimic prin demotivare, ca urmare a dispariției din grai a entopicului originar. Exemple: Agest, Baba, Batiște, Bechet, Bent, Beuca, Bica, Bobu, Bord, Borcoș, Bucium, Buceci, Bunaru (formate prin conversiune de la entopicele: agest, „adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]