893 matches
-
a obligat guvernul rus să ia în calcul necesitatea încheierii păcii cu Franța. Prin aceasta, rușii urmăreau să obțină de la francezi, în schimbul evacuării armatelor ruse din Principate, toate drepturile și privilegiile ce le-au fost acordate după pacea de la Kuciuk-Kainargi, Bugeacul fiind restituit Împărăției Otomane. Rușii propuneau Împăratului Napoleon I posibilitatea încheierii imediate a războiului cu turcii, dacă Rusia obținea „posesiunea” Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, astfel încât hotarul dintre Rusia și Poarta Otomană să se fixeze pe Dunăre. În problema
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și Țara Românească, astfel încât hotarul dintre Rusia și Poarta Otomană să se fixeze pe Dunăre. În problema despăgubirilor de război, pe care rușii le percepeau de la Imperiul Otoman, se aveau în vedere „cedări teritoriale” către Rusia, dar nu numai a Bugeacului, pe care rușii îl numeau până atunci „Basarabia”, ci a întregii Basarabii, până sus, cu tot cu Cetatea Hotinului, până la hotarul Țării Moldovei cu Polonia. În cele din urmă, țarul s-a arătat dispus a încheia pacea cu turcii, dacă Înalta Poartă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Basarabia”, ci a întregii Basarabii, până sus, cu tot cu Cetatea Hotinului, până la hotarul Țării Moldovei cu Polonia. În cele din urmă, țarul s-a arătat dispus a încheia pacea cu turcii, dacă Înalta Poartă îi ceda Țara Moldovei, Țara Românească și Bugeacul. Dorința Rusiei de a lua sub control întregul litoral nord-vestic al Mării Negre, pe care voiau să-l extindă și asupra Dunării, cu gurile ei de vărsare în mare, a determinat diplomația rusă să introducă conceptul de „Basarabia” în toate demersurile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ziua întâlnirii dintre cei doi împărați, Alexandru I și Napoleon I, care a avut loc la Erfurt, la 12 noiembrie 1808. Până atunci Rusia a făcut eforturi diplomatice susținute pentru a imprima „ideea sa testamentară”, adică anexarea Țării Moldovei, a Bugeacului și a Țării Românești, pe care nu le considera ca o achiziție în urma împărțirii Imperiului Otoman, ci ca unele ce i aparțineau „de drept”, anexiuni la care trebuia adăugată și Bulgaria. Falsitatea pretenției rusești, prin care aceasta considera „Basarabia” o
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o dată, că diplomația rusă cunoștea foarte bine conținutul teritorial al conceptului de „Basarabia”, probând deci apartenența acestui teritoriu la Țara Moldovei, ca parte integrantă a acesteia, solicitând în una dintre ședințele de negocieri de la Giurgiu ca Țara Moldovei, precum și întreg Bugeacul, care se numește „Basarabia”și care se află înlăuntrul Țării Moldovei, să fie anexată de Rusia. Constrânși de împrejurări, rușii au trebuit să accepte în cele din urmă numai anexarea Basarabiei la Rusia țaristă, stabilindu-și hotarul pe Prut, până la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Basarabiei de către Rusia țaristă, a rămas închisă și pe plan internațional, până la războiul Crimeii. După ce-au anexat-o la Rusia, țarul a păstrat în noua provincie a imperiului, aceeași organizare moștenită de la voievozii Țării Moldovei, extinsă acum și asupra Bugeacului, împărțirea acesteia în cele 12 ținuturi; Greceni, Codru, Hotărniceni, Orhei, Soroca, Hotin, Tighina, Cetatea Albă, Chilia, Căușani, Reni și Ismail, în cuprinsul cărora se aflau 17 orașe și 693 de așezări rurale, cu o populație de 43160 de familii, adică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
făcut asupra Rusiei, în cele din urmă aceasta a fost nevoită să accepte condițiile păcii stabilite prin Tratatul de la Paris și să retrocedeze Țării Moldovei, în anul 1856 numai cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahulul, Bolgradul și Ismailul, adică, Bugeacul sau Basarabia propriu-zisă. În anul 1871, nemairespectându-se tradițiile și obiceiurile locale, drepturile și privilegiile unor stări sociale, Basarabia a fost transformată din oblastie în gubernie și asimilată celorlalte provincii ale imperiului. Procesul de integrare a provinciei basarabene în structurile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
puterii, a misterului de dincolo de timp. Ceamburul condus de mârzacul Djelma nu era decât o parte infimă din acest mecanism care Înainta implacabil. Avusese o misiune măruntă, aproape jignitor de neînsemnată pentru niște luptători atât de experimentați precum tătarii din Bugeac, care alcătuiau primul tumen de zece mii de oameni din imensa armată a lui Hadji Ghirai, marele han al Crimeii. Djelma pricepuse că de data asta nu era vorba despre o expediție de jaf și nici despre o demonstrație de forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în cazul în care aceștia îi jignesc pe țărani, aceștia îi alungă. A doua “republică” o constituie Vrancea, formată din 12 sate cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac “cel mai puternic parapet al întregirii Moldove dinspre apele Prutului”. Locuitorii acestui ținut plătesc un bir mic, anual, și sunt toți călărași. Odinioară contingentul format de ei se ridica la 8.000 de călăreți, în vremea lui Cantemir reducându-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
începând din 1927, va fi și vicepreședinte al Crucii Roșii Române. Un număr impresionant de studii de istorie militară, publicate în română, franceză sau engleză îl consacră ca erudit al domeniului. La mare distanță de articolele debutului - O preumblare la Bugeac (1906), Încă o excursie în Gorj (1906), Femeia și războiul (1908) -, tipărește câteva lucrări de maturitate: Partea luată de armata română în războiul din 1877-1878 (1926), Essais sur l’art militaire des Roumains (1935), Participarea populației civile la războiul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
căruia el îi raporta direct lui Ludovic al XV-lea, fiind unul dintre agenții politicii personale a regelui. În primăvara și vara anului 1763, după ce dăduse greș încercarea lui Frederic al II-lea de a-i folosi pe tătarii din Bugeac împotriva Imperiului habsburgic prin proiectata invazie a Transilvaniei, conflictul dintre han și Polonia a fost aplanat numai prin intervenția domnului Moldovei Grigore Callimachi, ca mediator. El a acționat atât ca împuternicit al Porții, care, la rândul ei, asculta sugestiile politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îndrăgostit. Prefață de Alex. Ștefănescu (1980); Ruina unui samovar (1983); Dintr-o scorbură de morcov (1998). Reeditări, selecții: Poeme alese 1959-1998 Brașov (2003); Opera poetică, I-II, Chișinău (2003). NICOLAE DABIJA (Ciobanu) Bișcotari (comuna Codreni-Cimișlia) la marginea de sus a Bugeacului: 15 iulie 1948. Ochiul al treilea (1975) apărut și în versiune rusă; Apă neîncepută (1980); Zugravul anonim (1985) și în versiune rusă; Aripă sub cămașă (1989); Dreptul la eroare (1994); Oul de piatră (1995); Tăcerea asurzitoare (1999). Eseuri: Pe urmele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
contabilitate și educație cooperatistă din Chișinău. După 1944 devine secretar de plasă, activist sindical și, până la pensionare, îndrumător la Muzeul de Artă din Brăila. Debutează cu versuri în „Viața Basarabiei” (1932). Și-a publicat poeziile în „Basarabia literară”, „Cultura poporului”, „Bugeacul”, „Poetul”, „Itinerar”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget clar” ș.a., iar după război e prezent în „Iașul literar”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Pagini dunărene” ș.a. Prima carte de versuri, Caravana robilor, o scoate în 1934, în editură proprie. Urmează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
luminiscență potolită, cu o tonalitate elegiacă generată de pericolul iminent al „abisurilor de moarte”. SCRIERI: Caravana robilor, Bolgrad, 1934; Somnul lebedelor, Buzău, 1944; Miracol carpatin, Brăila, 1969; Poezii, pref. Dumitru D. Panaitescu, Brăila, 1979. Repere bibliografice: Iacob Slavov, „Caravana robilor”, „Bugeacul”, 1936, 3; N. Iorga, Din poezia bună, NRL, 1938, 169; Iorgu Tudor, Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 29, 69, 185; Scrisoare de la Alfred Basarab Tibereanu. 1980, ADLTR, T-19; Gheorghe Gheorghiu, În umbra timpului, „Basarabia”, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
orientări de la nord la sud, create prin acțiunea comună a Dunării și a mării (de exemplu, Letea, având 12,4 m altitudine, Caraorman, Sărăturile, Ivancea, Dranov); - grinduri continentale care reprezintă resturi dintr-un uscat mai vechi (predeltaic), din zona Câmpiei Bugeacului, situate la nord de brațul Chilia (de exemplu, Grindul Chilia, alcătuit din loess, care are o altitudine de 6,4 m). Clima Deltei Dunării este temperat continentală, cu vânturi din est și nord-est (care vara aduc din Europa de Est aer uscat
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cetate“). Pecenegii sunt și ei reprezentați în numele de locuri (Peceneaga, Pecinegul, Peceneagul, Pecenevra, Pecenișca, Tălmaciu (numele unui trib peceneg, tolmač), Uzul, Uza (numele unui alt trib), și, probabil, Brașov (< Barasu, „apă albă“), Bucegi-Buceci (bučak-buğak- buğag „unghi, colț, margine, loc izolat“), Bugeac (< buğak), Bărăgan (baragan, boragan „furtună, viscol“, din sintagma „ținut bîntuit de furtuni, viscole“), Fălciu (< filiqči, „luntraș“), Argeș (argiș, „înălțime, ridicătură de teren“), Rucăr („stîncă, piatră“), o parte dintre toponimele romînești cu finala -ui, -lui, -țui etc. (Bahlui, Călmățui, Covurlui, Desnățui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și cronici literare, traduceri. Semnează și A.F., T.N., Tudor Nicodem, Andrei Nicodemul. Se distinge printr-o activitate dinamică în cadrul Societății Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; George Drumur, Aurelian Tudor, „Revista Bucovinei”, 1944, 8. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La 25 septembrie 1755, la Iași, în Divanul domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O, 1966, 11; Constantin Călin, „Poezii”, ATN, 1967, 2; Dumitru Micu, „Contrapunct, în toamnă”, RL, 1969, 45; Liviu Leonte, „Contrapunct, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
vreun nume<footnote Suprapunerea cu Țara de Sus e o confuzie, iar teritoriul Arboroasei este mai mult legendar decît istorico-geografic. footnote> . Curînd administrația țaristă a extins asupra întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ET, București, 1967, p. 90: „Țara, împărțită în patru părți și anume: Bugeac, Akerman, Chilia și Ismail, este locuită o parte de tătari și altă parte de turci”. footnote> . In schimb
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
administrația țaristă a extins asupra întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ET, București, 1967, p. 90: „Țara, împărțită în patru părți și anume: Bugeac, Akerman, Chilia și Ismail, este locuită o parte de tătari și altă parte de turci”. footnote> . In schimb locuitorilor li se păstra numele moldoveni, iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
, Iacob (15.II.1911, Bolgrad - 2001, București), poet și cronicar literar. Urmează Liceul Teoretic din Bolgrad și Facultatea de Matematică a Universității din Iași, fără a o termina. Colaborator și redactor la revista „Bugeacul”, unde debutează în 1935, a desfășurat aici o intensă activitate. Publică, de asemenea, versuri, cronici și articole privind viața literară basarabeană în „Familia noastră” și „Generația nouă” din Bolgrad, „Viața Basarabiei”, „Itinerar”, „Pagini basarabene”, „Viața literară”, „Jurnalul literar” ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
care nu avea un nume, după cum nici partea Moldovei anexată de Austria la 1774 și botezată Bucovina nu avusese vreun nume. Curînd administrația țaristă a extins asupra Întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul. În schimb locuitorilor li se păstra numele moldoveni, iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn al apartenenței la neamul moldovenesc, de care fuseseră rupți. Suprapunerea cu Țara
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de consum, să demistifice refugiul în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]