1,512 matches
-
de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
o tulpină subterană sub formă de bulbo-tubercul, flori albe mari, plăcut mirositoare, care înflorește în iunie-septembrie. Se cultivă ca plantă ornamentală pentru flori tăiate, iar esența ei cu miros exotic este inclusă în parfumuri celebre. În unelele țări florile și bulbii sunt folosiți ca remediu în tratarea unor boli. În Mexic, tuberoza era frecvent cultivată pentru parfumarea curților interioare și a grădinilor, și era o componentă a buchetelor pentru mireasă. Aztecii o cultivau pentru a extrage un ulei esențial care era
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
unor boli. În Mexic, tuberoza era frecvent cultivată pentru parfumarea curților interioare și a grădinilor, și era o componentă a buchetelor pentru mireasă. Aztecii o cultivau pentru a extrage un ulei esențial care era folosit pentru a parfuma ciocolata. Primii bulbi de tuberoză au fost importați în Europa de către un misionar francez în 1530, care le-a cultivat în secret în grădina unei mănăstiri de lângă Toulon. În secolul al XVII-lea, alți bulbi din India și Persia au fost introduși în
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
care era folosit pentru a parfuma ciocolata. Primii bulbi de tuberoză au fost importați în Europa de către un misionar francez în 1530, care le-a cultivat în secret în grădina unei mănăstiri de lângă Toulon. În secolul al XVII-lea, alți bulbi din India și Persia au fost introduși în Toulon, Languedoc, Liguria italiană și Provența. În Italia, fetele tinere nu aveau voie să se plimbe seara în grădinile în care creștea tuberoza deoarece ele nu ar fi putut să reziste tinerilor
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
tuberozei (uleiul esențial pur obținut prin extracția dublă cu solvent din florile tuberozei) este utilizat în industria alimentară pentru a da unor alimente o savoare de căpșuni. Fructele și florile fierte sunt consumate în Filipine. În Cambodgia, Laos și Vietnam, bulbii tuberozei sunt utilizați pentru a calma spasmele și pentru tratarea malariei. În Filipine, bulbii sunt fierți în apă pentru a face un lichid utilizat în tratamentul gonoreei și furunculelor. În China, bulbii sunt utilizați în tratamentul arsurilor, infecților și edemelor
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
utilizat în industria alimentară pentru a da unor alimente o savoare de căpșuni. Fructele și florile fierte sunt consumate în Filipine. În Cambodgia, Laos și Vietnam, bulbii tuberozei sunt utilizați pentru a calma spasmele și pentru tratarea malariei. În Filipine, bulbii sunt fierți în apă pentru a face un lichid utilizat în tratamentul gonoreei și furunculelor. În China, bulbii sunt utilizați în tratamentul arsurilor, infecților și edemelor. . Florile și bulbii sunt folosiți ca remediu în tratarea unor boli în India. În
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
consumate în Filipine. În Cambodgia, Laos și Vietnam, bulbii tuberozei sunt utilizați pentru a calma spasmele și pentru tratarea malariei. În Filipine, bulbii sunt fierți în apă pentru a face un lichid utilizat în tratamentul gonoreei și furunculelor. În China, bulbii sunt utilizați în tratamentul arsurilor, infecților și edemelor. . Florile și bulbii sunt folosiți ca remediu în tratarea unor boli în India. În Cuba tuberoza este considerată ca o plantă magică și este folosită în medicină. Compusul principal al fracțiunii volatile
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
utilizați pentru a calma spasmele și pentru tratarea malariei. În Filipine, bulbii sunt fierți în apă pentru a face un lichid utilizat în tratamentul gonoreei și furunculelor. În China, bulbii sunt utilizați în tratamentul arsurilor, infecților și edemelor. . Florile și bulbii sunt folosiți ca remediu în tratarea unor boli în India. În Cuba tuberoza este considerată ca o plantă magică și este folosită în medicină. Compusul principal al fracțiunii volatile din absolutul florilor tuberozei este (E)-metil izoeugenol (un compus fenilpropanoid
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
punând bazele unei mode a cultivării lalelelor în grădinile publice și private, modă reflectată și în artă Moda vestimentară a încorporat la rândul ei pasiunea pentru lalele. Lalelele au devenit omniprezente în piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce în ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
puterea statului de regulamentare a economiei prin creșterea prețului unor mărfuri. Unii dintre curtenii epocii au semnat o petiției prin care denunțau practicile comerciale abuzive ale unor florari, despre care afirmau că obțin câștiguri nemeritate prin creșterea artificială a prețului bulbilor de lalele. Ca urmare, a fost inițiată o acțiune legală condusă de judecătorul capitalei prin care prețul lalelelor a fost reglementat. În 1730, Imperiul Otoman a fost atacat de Imperiul Persan. Otomanii s-au dovedit a fi complet nepregătiți. Înfuriate
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
pe lângă călugări. În Japonia medievală homosexualitatea era admisă și frecventă.) Programul de învățământ mai cuprindea și studiul caligrafiei, al poeziei chineze, al muzicii, al picturii, al etichetei și felului de a recunoaște diferitele varietăți de ceai, de parfumuri sau de bulbi de iris. La vârsta majoratului fiicele aristocraților își rădeau sprâncenele și își căutau un soț sau făceau tot ce le sta în putință să ajungă una din concubinele imperiale. Căsătoria era aranjată de părinți. Nobilii daimyo obișnuiau să se reunească
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
de mâncare pe bază de carne: Una dintre cele mai renumite deserturi din bucătăria turcească este bacalavaua. Baclavaua se face fie cu fistic ,fie cu nuci. Bucătăria turcească are o gamă variată de deserturi cum ar fi Saray sarmasi,Baklava,Bulbul Yuvasi . Kadaif(“Kadayif”) este un desert turcesc comun . Există diferite tipuri de kadaif:tel(sârmă) sau Birmania (stoarce) ,ambele preparate fie cu nuci sau fistic. Helva(halva) : halva din făină (preparată de obicei la înmormântări) ,irmik helvasi( preparată cu griș
Bucătăria turcească () [Corola-website/Science/329454_a_330783]
-
Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane (rizomi, rădăcini, bulbi), dar și cu părțile verzi aeriene, moi ale plantelor și cu ciuperci. Mănâncă ocazional și insecte. Pentru vremea nefavorabilă (vreme ploioasă și iarnă) își face provizii din boabe și semințe. Perioada de reproducere are loc din martie până în septembrie. Gestația
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri de brad dispuse vertical, vopsite cu ulei de culoare galbenă. Edificiul are plan dreptunghiular, cu naos supralărgit și este împodobit cu patru turle din tablă galvanizată dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Cea mai înaltă turlă are înălțimea de 14 m. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniță din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La parterul turnului clopotniță se află un pridvor pe unde se intră în biserică, cu o pardoseală mai joasă decât cea a restului bisericii. Intrarea în pridvor se face prin
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
1723 și 1729. Pe lângă flori, Karl Wilhelm a plantat mulți pomi exotici. S-au numărat aproape 7000 de portocali în grădina castelului. De asemenea, în 1733 s-au înregistrat aproape 5000 de lalele. Cele mai multe specii erau reprezentate de numai 10-100 bulbi, totuși alte specii s-au bucurat de o creștere explozivă de 10.000 - 84.000 bucăți. Grădinile au împovărat finanțele micii țări în mod considerabil - bulbii de lalele rare costau cu ușurință jumătate din salariul anual al unui servitor. Uneori
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
s-au înregistrat aproape 5000 de lalele. Cele mai multe specii erau reprezentate de numai 10-100 bulbi, totuși alte specii s-au bucurat de o creștere explozivă de 10.000 - 84.000 bucăți. Grădinile au împovărat finanțele micii țări în mod considerabil - bulbii de lalele rare costau cu ușurință jumătate din salariul anual al unui servitor. Uneori Karl Wilhelm însuși lucra la grădinile sale. A murit în 1738 cînd a suferit un atac cerebral în timp ce planta și s-a prăbușit pe patul său
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți pe secțiuni anatomopatologice. Aparatul digestiv este compus dintr-un esofag muscular de tip rabditoid cu un bulb esofagian posterior caracteristic, intestin și rect, care se deschide la exterior prin anus. Gura este înconjurată de trei buze capabile de a se retracta în corp asigurând o fixare solidă la mucoasa intestinală a omului. Oxiurii sunt reprezentați de două
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
20 de hectare de pământ, în localitatea Bucium (județul Iași), pe care îl primise de la boierul Alexandru Sturza, cu care se afla în relații de prietenie. Biserica a fost acoperită inițial cu draniță și avea un turn în formă de bulb de ceapă. Pereții interiori nu erau pictați, fiind împodobiți cu icoane și tablourile ctitorilor. În pronaosul acestei biserici a fost înmormântat în 1873 arhiereul Filaret Scriban, după dorința exprimată în testamentul său. În aceeași criptă a fost îngropat în 1884
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
decursul timpului, biserica a fost reparată de câteva ori, fără a suferi schimbări arhitecturale. În urma unui incendiu, s-au efectuat în perioada 1889-1892 unele lucrări de reparații, construindu-se un turn cu baza dreptunghiulară în locul celui ce avea formă de bulb de ceapă și acoperindu-se lăcașul de cult cu tablă zincată. După cum relatează Elena Costache Găinariu în ""Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava"" (București, 1936), în perioada interbelică pe pereții interiori ai bisericii se aflau față în față două
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
aparține Diecezei de Oradea și a dispus restituirea sa. Din elementele specifice fațadelor de factură barocă de după 1700 se mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. Lăcașul a fost construit cu hramul sfintei Brigita a Suediei în anul 1693 la comanda episcopului romano-catolic Augustin Benkovics. În anul 1703, în timpul răscoalei curuților, biserica a suferit distrugeri în urma unui incendiu și a fost renovată până în 1722
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
deschis, având patru contra forturi. Acoperișul este în formă de șarpantă cu o cruce de fier deasupra altarului, iar deasupra pridvorului se află o clopotniță în formă de prismă cu baza dreptunghiulară, fiind acoperită cu tablă și terminată cu un bulb în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost retezate cu incisivii. În același mod sunt procurate de la suprafață plantele necesare construirii cuibului. În terenurile cultivate preferă rădăcinile de trifoi, lucernă
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
hrănesc în timpul iernii mai ales sub stratul de zăpadă. Șoarecii de copac ("Arborimus") sunt arboricoli înalt specializați și consumă cantități mari de ace de pin, cu care ei își construiesc, de asemenea, cuiburile lor arboricole. Șoarecii scurmători ("Myodes") consumă diverși bulbi și tuberculi subterani și rod scoarța lăstarilor, iar în unele părți ale arealului lor, ei sunt foarte numeroși făcând pagube prin culturile rădăcinoase. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar și carnivor hrănindu-se cu cantități substanțiale de
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
cesornicului, candva existent aici. Acoperișul nu se mai păstrează azi. Însă pe o carte poștală din anul 1909, reprezentând centrul orașului Abrud, se poate observa un acoperiș în două ape peste nava bisericii iar peste turn unul de forma unui bulb de ceapă. Edificiul a ars în data de 8 iunie 1927. Din 1986 se află în proprietatea consiliului local Abrud. Construcția primului lacaș datează de la sfârșitul secolului al XIII- lea , fiind ridicat de catre coloniști germani din piatră în stil gotic
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]