736 matches
-
în romanul meu ele există. Receptarea bulgară, pe de altă parte, a jubilat că avem și noi în sfîrșit un roman postmodern. Primul. Sigur că am fost mîndru. E ca și cum ai spune că avem și noi în sfîrșit un hamburgher bulgăresc. Cred că postmodernismul și anii ’90 au fost foarte sănătoși pentru literatura noastră. Pentru că avem o tradiție puternic conservativă, inclusiv în privința limbajului. La noi lucrurile acestea au apărut abia după 1989. Lucrarea mea de absolvire a facultății a fost despre
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
auziră bubuitul tunurilor. Nu-și dădeau seama dincotro venea, dar exploziile răsunau tot mai dese și mai apropiate. Apoi văzură fluviul, o bandă lată de zinc, netedă ca o tejghea. Vedete mici, negre, alunecau pe el trăgînd întruna. De pe malul bulgăresc înalt și abrupt se înălțau cînd dintr-o parte cînd din cealaltă, unul după altul, colaci de fum. Trenul opri în cîmp. Soldaților orașul li se înfățișă mic și alb, vag oriental. În ordinele strigate ale ofițerilor se grupară pe
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ce să-i cumpăr mamei din acea uluitoare bogăție de mărfuri care-mi lua răsuflarea și mă lăsa fără grai. Oscilam, cutreierat de îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o sticluță de parfum bulgăresc de trandafiri, o basma cafenie ce avea imprimate pe ea un soi de valuri marine stilizate. Ca să-mi dau răgazul de a cumpăni asupra alegerii, m-am îndreptat, cam într-o doară, către rafturile de care răspundea Nea Tase, librarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
mei. Azi i-am zice „soluția eco“ sui-generis. Îmi aduc aminte de plăcerea tacticoasă de a călca aceleași scutece (lucru, de altfel, perfect inutil), în vreme ce ascultam teatru radiofonic sau vedeam vreun film dintre puținele de la televiziunea română ori de la cea bulgărească. Dar cel mai bine îmi aduc aminte că atunci am reinventat, la sugestia mamei, străvechiul cântat la culcare, cântecul „de leagăn“... Nu doar rememoram cântecele pe care mi le cânta ea când eram mică, ci foloseam și tot felul de
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
Ethrel - stimulent de coacere (ilegal în România) 2.4-D - stimulent și pesticid de tip hormonal “Stimulenții pentru fructificare, pe bază de 2.4-D, un erbicid care stimulează legarea florilor, produc un mucron (țugui) la vârful fructului. Există și un hibrid bulgăresc, prekos, care prezintă, prin caracterul său de hibrid, un mic mucron, de circa 3 mm. Însă, când 2.4-D este aplicat necorespunzător, acel țugui este mai mare, foarte bine evidențiat, având dimensiunea de 4 mm. - 6 mm. Prin folosirea excesivă
Roșiile țuguiate sunt periculoase pentru sănătate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64209_a_65534]
-
societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor termeni turcești din limba română. Sunt numeroase cuvintele pentru care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
unei explicații pornind de la o variantă a sa dialectală. În fond, vorbitorii unor graiuri românești au intrat în contact cu persoane care vorbeau dialecte slave. Unele cuvinte slave moderne au pătruns în vocabularul reprezentativ al limbii române. Cele mai multe (treizeci și patru) sunt bulgărești (bolnav, ciudat, a cloci, crac, grijă, grozav etc.); urmează (în număr de șapte) cele rusești (cavaler, mojic, poliție, poștă etc.) și (câte două) cele ucrainene (calic, a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt a pătruns în română pe mai multe căi, deci din mai multe limbi, poate avea o etimologie multiplă. Dacă ținem seama de acest fapt, numărul cuvintelor bulgărești din vocabularul reprezentativ crește la șaizeci și nouă, cel al cuvintelor rusești la două zeci și nouă, iar cel al ucrainismelor la șase; în cazul acceptării etimologiei multiple, numărul cuvintelor sârbești din română crește de la două la douăzeci și patru. Există și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
obiect de îmbrăcăminte; urmă, dungă“ nu este din bulgară (cum se indică în DEX), pentru că este puțin răspândit în acestă limbă (apare numai în regiunea Vrața, apropiată de regiunea în care se vorbesc graiuri românești, și nu există în dicționarele bulgărești, cu excepția dicționarului-tezaur al lui Gerov); chiar dicționarul etimologic al limbii bulgare îl consideră pe kutu „foarte probabil, împrumut din română“. Cuvinte romanice occidentale Limba română a ajuns la inventarul lexical actual și prin împrumutarea masivă a unor termeni din franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de-o parte și de alta, așa că-n curând făptura de lut avea coaste. Aduseseră apoi icoana cea făcătoare de minuni cu care cândva preotul înfruntase viermuiala din adânc și rostiseră, fără să-nțeleagă un cuvânt, un șir de vorbe bulgărești, lăbărțate și-mpletite ca o velință mohorâtă. Apoi numărară până când sorții căzură, pentru prima dată în acel an, pe Maria, care se înfiora, pe când celelalte șase se-ntoar-seră ca niște păsări speriate și se ascunseră pe sub paturi, după cuptor, în tindă, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în urmă, pe când mai scurma țarina în satul natal, un flăcău scopindu-se cu mâna lui. Într-o noapte de iarnă se-ntorcea cu căruța prin nîrvari, un sat vecin cu Tîntîva dar mai vechi, unde oamenii vorbeau încă vechiul grai bulgăresc. Zăpada, pe-ntinderea câmpiei, părea albastră. Doi sau trei plopi desfrunziți se desprindeau, ca de cărbune, pe cerul înnorat, roșu, prevestind o nouă ninsoare. Rotunjite și strâmbe, casele păreau niște ouă adunate în jurul clostii semețe a bisericii. Prin case, mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați cu Români. Dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul Episcopiei de atunci, Iorest Danu. „Deși fără de nici o artă științifică, este însă de mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mulți bulgari, iar drept completare, în „Recensământul bulgarilor din Bugeac, alcătuit în luna Octomvrie anul 1811”, satele Peicanii și Popenii, tot de pe Elan, sunt trecute ca având, primul 98 și al doilea 21 locuitori Bulgari. Tot privitor la sporirea elementului bulgăresc la Huși, în acest timp, avem și informația din 1806, prin care aflăm că Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune între altele, că: „adunarea târgului acestuia este acum mai multă”. În legătură cu înmulțirea aceasta a adunării târgului, Episcopul Melchisedek precizează: „în chrisov se face alusiune la colonisarea în elu a unui numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia”. În sfârșit, încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în elu a unui numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia”. În sfârșit, încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și apoi la 1868), se pune problema lichidării unui vechi conflict ce exista între Episcopie și târgoveți, prima câștigă între altele și „dritulu de a avea mori de apă și grădini în întindere de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
iaz al Vlădicăi”, destule grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme și al treilea cu rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase o face asupra elementului bulgăresc din Bulgaria estică, Dobrogea, Basarabia și Țările Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cronica” lui Melchisedec nu ne-o semnalează, ea a existat, deoarece mulți dintre bulgarii bătrâni de azi, pot da încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva familii de bulgari, venite la oraș, în urma reformei agrare de la 1862, din satele: Plotunești, Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Berezeni, etc., s-au răspândit în masa bulgărească deja existentă, acolo unde au găsit loc liber sau la marginea cartierului acestora. Dintre cele trei răstimpuri, cel mai mare procent de bulgari cred că a venit la Huși după răpirea Basarabiei(1812), deoarece, după această dată, în provincia de peste
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înainte de a veni la Huși, mulți dintre bulgarii de aici au întârziat prin Basarabia, ne-o spune și faptul că în tradiția lor este încă foarte vie amintirea locurilor și oamenilor de la Leova, Comrat, etc. III. Izolați de marea masă bulgărească din Basarabia și de peste Dunăre, bulgarii de la Huși au trebuit, încetul cu încetul, să se supuie procesului de românizare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât ei n-au avut niciodată, cred, o conștiință națională a lor, deoarece, spre deosebire de cei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cărții în școlile românești, înțelegem ușor de ce în preajma anului 1900 erau la Huși peste 2000 de locuitori bulgari, iar astăzi, numărul acestora să nu se ridice decât la 1631 suflete. Cu toate acestea, până astăzi mai sunt încă, aici, familii bulgărești în care copiii până la 7 - 8 ani nu știu deloc românește, după cum unii bulgari veritabili nuși cunosc deloc limba maternă. IV. Ceea ce a rămas însă la Huși, ca semn distinctiv al Bulgarilor, nu este atât portul, limba și obiceiurile, cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până deasupra cu semințuri, alimente, nutreț, pluguri, așternuturi, cuști cu păsări ori câini și vaci legate din urmă, părăsesc ogrăzile și casele mari, ferecându-se în urma lor porțile și ușile, cu lanțuri și lacăte. Și așa, aproape pustii, stau casele bulgărești toată primăvara, vara și toamna. Doar câte-un paznic răzleț, câte-o bătrână uitată, câte-un chiriaș nevoiaș sau câte-un proprietar întors vara în zilele de sărbătoare, se mai vede prin cartierul pustiu ... ! Târziu, după Sf.Dumitru și mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a unora pe locul de cultură sezonală, face ca grupul de bulgari de la Huși să scadă mereu.Toate aceste cauze au făcut ca astăzi să nu se mai poată vorbi în mod serios despre existența aici a unui grup etnic bulgăresc, ci mai degrabă despre un cartier cu nuanță etnică bulgărească în partea de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]