3,270 matches
-
problema situației sociale a scriitorului. În secolul al XVIII-lea, existența unei aristocrații de sânge simplifică totul: scriitorul profesional, oricare ar fi originea lui, fie el bastard, fiu de cuțitar sau de magistrat, are relații directe cu această aristocrație, pe deasupra burgheziei. Stipendiat de către nobilime sau bătut la ordinul ei, el stă sub dependența sa imediată, căpătându-și de la ea atât veniturile, cât și demnitatea socială; el e „aristocratizat”, ea Îi transmite puțin din a sa „mana”; el participă la trândăvia ei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o societate superioară și inaccesibilă care, trândavă ea Însăși și parazitară, Îi remunera munca prin daruri capricioase și fără relație sesizabilă cu lucrul făcut, menținut totuși prin familia lui, prin prieteniile și prin modalitățile vieții sale cotidiene În sânul unei burghezii ce pierduse puterea de a-l justifica, el căpătase conștiința de a fi aparte În aer și fără rădăcini, un Ganimede Înhățat de ghearele vulturului; el se simțea Întruna deasupra mediului său. Dar, după Revoluție, clasa burgheză Însăși preia puterea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deasupra mediului său. Dar, după Revoluție, clasa burgheză Însăși preia puterea. Conform logicii, ea ar trebui să-i confere scriitorului noua lui demnitate. Numai că această operație n-ar fi posibilă decât dacă acesta accepta să se Întoarcă În sânul burgheziei. Or, nici nu poate fi vorba de așa ceva: mai Întâi, două sute de ani de favoare regală l-au Învățat s-o disprețuiască; dar, mai cu seamă, parazit al unei clase parazite, el s-a obișnuit să se considere ca un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Învățat s-o disprețuiască; dar, mai cu seamă, parazit al unei clase parazite, el s-a obișnuit să se considere ca un cleric, cultivând gândirea pură și arta pură. Dacă revine În sânul clasei lui, funcția i se modifică radical: burghezia, Într-adevăr, deși e o clasă opresivă, nu este parazitară; ea Îl exploatează pe muncitor, dar și lucrează o dată cu el; creația unei opere de artă În interiorul unei societăți burgheze devine o prestare de servicii; poetul trebuie să-și ofere talentul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
jucau predecesorii lor pe lângă curtenii lui Ludovic al XV-lea. Dar marea lor majoritate vor Încerca să opereze o declasare simbolică. Flaubert, de exemplu, ducând o viață de burghez bogat de provincie, stabilește a priori, că el nu mai aparține burgheziei; el realizează o ruptură mitică cu propria lui clasă, ce apare ca o imagine ștearsă a rupturilor reale pe care le producea, În secolul al XVIII-lea, introducerea scriitorului burghez În salonul doamnei de Lambert, În intimitatea ducelui de Choiseul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1936, Gheorghi Dimitrov, secretarul general al Kominternului, estima c... viitoarea republic... spaniol... va fi „un stat aparte, cu o adev...raț... democrație popular.... Nu ar fi Inc... un stat sovietic, ci un stat antifascist, un stat de stînga, cu participarea burgheziei veritabile de stînga”. Ideea va fi reluat... Începînd cu 1944 de c...tre liderii comuniști ai statelor din Europa Central... și de Est. „În condițiile democrației populare - promite polonezul Gomułka -, datorit... Înt...ririi puterii și a aparatului de stat de
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pe de o parte a contradicțiilor de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de diferite ținute și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în dreptatea împărțirii de acum a averilor. Acei cărora acest sistem le aduce chilipiruri, mai presus de ce li se cuvine și chiar mai presus de așteptările și de dorințele lor, devin trăgători de foloase, profitori, obiect de ură atât pentru burghezie, pe care inflația a sărăcit-o, cât și pentru proletariat. Cum inflația tot merge înainte și valoarea reală a banului se schimbă destrăbălat din lună în lună, toate legăturile statornice dintre datornici și creditori care alcătuiesc temelia din urmă a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Politică, București, 1964, p. 27). 1145 Lenin o spune foarte clar în Stângismul boala copilăriei comunismului: "Dictatura proletariatului înseamnă războiul cel mai neprecupețit și mai necruțător dus de clasa cea nouă (proletariatul n.n.) contra unui dușman mai puternic, contra burgheziei, a cărei împotrivire se înzecește în urma răsturnării ei (chiar și numai într-o singură țară) și a cărei împotrivire constă nu numai în forța capitalului internațional, în forța și trăinicia legăturilor internaționale ale burgheziei, ci și în forța obișnuinței, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
contra unui dușman mai puternic, contra burgheziei, a cărei împotrivire se înzecește în urma răsturnării ei (chiar și numai într-o singură țară) și a cărei împotrivire constă nu numai în forța capitalului internațional, în forța și trăinicia legăturilor internaționale ale burgheziei, ci și în forța obișnuinței, în forța micii producții; căci mica producție a mai rămas din nefericire, în lume în foarte, foarte mare măsură, iar mica producție generează capitalism și burghezie permanent, zi de zi, ceas de ceas "spontan și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
capitalului internațional, în forța și trăinicia legăturilor internaționale ale burgheziei, ci și în forța obișnuinței, în forța micii producții; căci mica producție a mai rămas din nefericire, în lume în foarte, foarte mare măsură, iar mica producție generează capitalism și burghezie permanent, zi de zi, ceas de ceas "spontan și în proporții de masă. Toate aceste motive fac ca dictatura proletariatului să fie necesară, iar victoria asupra burgheziei să nu fie cu putință fără un război îndelungat, crâncen, înverșunat, un război
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în lume în foarte, foarte mare măsură, iar mica producție generează capitalism și burghezie permanent, zi de zi, ceas de ceas "spontan și în proporții de masă. Toate aceste motive fac ca dictatura proletariatului să fie necesară, iar victoria asupra burgheziei să nu fie cu putință fără un război îndelungat, crâncen, înverșunat, un război pe viață și pe moarte, care cere tărie, disciplină,fermitate, intransigență și unitate de voință", Opere, vol. 41, Editura Politică, București, 1966, p. 6. 1146 Pentru o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece, toate repetând câteva idei-cheie și ajutând participanții să se identifice cu mișcarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie ocupația, condiția materială, socială, proveniența regională, sunt ele însele mici „caractere”. O noapte furtunoasă sau Numărul 9 (1879), care la premieră a stârnit reacția iritată a unor puritani apărători ai moralei, surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de V. Alecsandri (de asemenea republicate), satire (nesemnate) de C. A. Rosetti, versuri de Andrei Mureșanu ș.a. Studiul intitulat Teatrul român analizează condițiile care au favorizat înființarea teatrului la București, rolul lui Ion Câmpineanu și Costache Caragiali, raporturile dintre dezvoltarea burgheziei și progresul teatrului. C. a fost, în primul rând, o gazetă de polemică politică și a subliniat perseverent legătura dintre viața socială și literatură. R.Z.
CONVENŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286400_a_287729]
-
1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
clipele de fericire ale unei clase sincere și drepte, noi negăm arta pură și înțelegem să facem o literatură proletară, o literatură revoluționară, o literatură menită să dezgolească realități groaznice, îmbrobodite și mutilate de esteții inconștienți sau voiți în slujba burgheziei”. Textele literare publicate se conformează întru totul acestei linii ideologice. Astfel, în revistă pot fi citite prozele Uzina vie și Revolta în port ale lui Alexandru Sahia, ambele ilustrând, cu destul talent epic, o tematică muncitorească, așa cum o fac și
BLUZE ALBASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
În sfârșit, sunt de amintit b. mănăstirești de la Athos, care au acumulat de-a lungul a 900 de ani scrieri și documente de mare preț. Dar pe la finele secolului al XII-lea un suflu nou răzbate în Europa de Apus. Burghezia orașelor se trezește la o viață nouă și nu se mai mulțumește doar cu cunoștințele pe care i le oferă Biserica. Se simte nevoia unui învățământ sistematic, care se va face în universitățile ce se vor ivi începând cu anul
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
acorde sprijin împotriva hughenoților. Pe langă adversitatea față de hughenoți, Mazarin era un dușman înfocat al jansenismului<footnote http://jansenism.vocabular.ro: Jansenism s.n. Curent social-religios apărut în Olanda și în Franța la mijlocul sec. XVII, care exprimă opoziția unei părți a burgheziei față de iezuitism, preluând concepția despre prestinare și propovăduind o morală austera. Din fr. jans'enisme. (accesat la data de 22 iu. 2009) footnote>, mai ales datorită atacurilor acestei confesiuni la adresa iezuiților, de care cardinalul era foarte atașat. Predecesorul său, Richelieu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
datelor empirice și nici la logica modelelor de creștere economică, ci la sloganuri puse cu mărinimie la dispoziție de ideologii marxiști din țările socialiste. Nu întâmplător, structuraliștii sunt denumiți în literatura economică marxistă din anii '60 și '70, economiști ai burgheziei naționale din țările slab dezvoltate. Cât despre teoreticienii dependenței, cea mai bună caracterizare a atitudinii și ideilor lor ar putea să constituie ciudata „Petițiune” a lui Frederic Bastiat: „Suferim de concurența insuportabilă a unui rival din afară, aflat cât se
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
familiară la discuțiile din Economia clasică. Dar această similaritate este mai curând superficială. Clasicii au privit acumularea capitalului ca un motor al dezvoltării, dar au legat-o strâns de activitățile și conduita grupurilor particulare, organizațiilor și claselor precum comercianți, guverne, burghezie și de atitudinile, relațiile și de instituțiile sociale și de schimbările acestora. Modelele de creștere economică fac abstracție de aceste forțe și tratează progresul pe termen lung ca dependent de acumularea de capital”. 2.2.3 Sursele de creștere economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
îndreptarea în întoarcerea la trecut. Ars trebuia "Regulamentul organic" ș-așa, dar trebuia ars în favorul vechilor instituții românești, nu în favorul bagajului de idei cosmopolite și a priori ale Revoluției Franceze. Aceasta din urmă a fost o revoluție a burgheziei, deci cu toate fibrele și rădăcinile străine de nevoile și trecutul țării noastre de plugari și păstori. [6 martie 1882] ["D. MAIOR ARMĂȘESCU "] D. maior Armășescu s-a crezut atins prin apreciațiunile cuprinse într-unul din numerile trecute ale "Timpului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei și că nu prea pune piedici agitației antisemitismului. În micele orașe din provincie negustorii creștini, deci burghezia e aceea care 'ntîmpină c-o ură intensivă neamul evreiesc. Evreul îmbogățit în sat emigrează, la oraș, deschide prăvălia și, în armonie cu coreligionarii săi, precum și sprijinit de ei, izbutește a învinge pe negustorul creștin. Cunoaștem localități unde acum treizeci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Turciei, în contra tuturor daca trebuie. Și, pe când se discută asemenea remedii, militarismul și mizeria cresc. În Franța oratori populari cer împărțirea bunurilor. Clasa a patra se pregătește a pune mâna pe puterea statului și a alunga din funcții și sinecure burghezia, care, de la 1789, singură deține puterea. Vechile partizi vor să reziste, dar fără speranță și fără unitate, prin comploturi clericale, monarhice și militare. În Italia mizeria agrară e mare, salahorii lanurilor de orez din Lombardia și din singurătățile mlăștinoase ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e mai mare. Dar, privită mai de aproape, se va vedea că singuranța edificiului social e din ce în ce mai compromisă. E adevărat că biserica, aristocrația de naștere și plutocrația sunt organizate în mod puternic și au o idee exactă de interesele lor. Burghezia se pleacă sub legile scrise și nescrise; se preface cu fățărnicie c-ar fi evlavioasă și se - nchină la titluri, jură că nu e convenabil decât ceea ce satisface pe cei zece mii de aristocrați și afirmă că e vulgar de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]