724 matches
-
găleata așezată pe o băncuță, lângă ușa bucătăriei de vară și merse la locul de unde se auzea cântecul greierelui. În fața casei, sub cerdacul alb ca o broderie de lemn, un fir de bună-dimineața se cățărase îmbrăcând cu haina lui înflorată burlanul de tablă prin care se scurgeau apele ploilor. Acolo, la rădăcina acelui fir, se auzea cântecul; aici, fetița turnă cu grijă apa, apoi duse cana la locul ei. Greierașul tăcu pentru câteva momente, după care își începu din nou cântecul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
rozând încet fără să se grăbească din pereții de cărămidă întăriți cu ciment și var, anual proptiți cu popi de fag pentru susținerea vreunei coaste șubrede, fără să se ocolească acoperișul îmbrobodit la 10 ani cu țigle noi, uluci și burlane. Cocoșul de tablă a rămas la locul lui, roza vânturilor de pe timpul fanarioților, cu credința lor în această fățarnică frumoasă pasăre, ca aducătoare de noroc, de veghetoare a timpului și de alungătoare a spiritelor malefice. Simbol al poligamiei absolute, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nailon, de camuflaj, coșuri de rafie și răchită, sănii cu spătar pentru copii, landouri din placaj, împreună cu pleiada de babe, moși, gospodine, în capoate de muselină, diftină sau mătase, imprimate cu trandafiri de-un roșu crâncen pe un fond verde-brotac, burlane, gaziere, lămpi de masă, numărul cinci sau unsprezece, sobe-cizmă, sobe de rumeguș, de motorină, cornize de toate mărimile, glastre cu mușcatele copilăriei, pantofi cu șiret, cu perie și cremă la cutie, marca Eg-gii Timișoara, cutii cu placheuri și ținte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
casa de alături, m-am oprit câteva clipe și, am privit Înăuntru prin ochiurile perdelei. În penumbră am zărit-o pe vecină gemând și zbătându-se cu picioarele desfăcute sub o huidumă de bărbat, gol. Am atins fără să vreau burlanul de tinichea care a scos un sunet dogit care i-a făcut pe protagoniști să stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate Îmi Închipui un act sexual universal În care copaci, flori, păsări, aștri, pietre, munți, oameni, gândaci, șobolani, case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
unei astfel de declarații. Constatând că nu e nimeni la cancelarie cu noaptea În cap, au făcut stânga Îmrejur și ce să vadă ochii lor?! T. stătea lipită ( În interiorul acestui pătrat) de unul din pereții școlii, puțin ascunsă după un burlan pe unde se scurgea ploaia, În poziție de drepți, mâinile pe lângă corp, privirea Înainte și respirația aproape tăiată. Atât de mult Își dorea să nu fie descoperită, Încât, În momentul respectiv,ar fi vrut să se transforme În stană de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
alta vopsită cu ceva argintiu. Fără să fac mofturi, în toamna lui ’87 îl chem pe meșterul Hansi de la Giarmata, care sparge cu sârg pereții în bibliotecă și dormitor până nimerește două găuri în horn și trage o mândrețe de burlane cotite, negre și lucioase prin casă. Așa ni se mai încălzesc sufletele și picioarele, mai ales seara. Nu mai e nici un coșmar să stau cu Oana și să facem lecțiile în frig, fiindcă totul arată ca în copilăria mea: focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
fetelor și etajele băieților avea chei ilicite, iar schimbul intergenuri decurgea natural, la ore secrete, când vigilența pedagogilor ațipea sau se prefăcea amorțită. La un moment dat, am avut și eu un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
după ea zâmbindu-i încurajator, în timp ce el simțea în ființa sa înfiripându-se o voință prea firavă spre a se împotrivi voinței zâmbitoare a mamei. Intrau într-o curticică umbrită, alungită între două ziduri vechi, în josul cărora coborau de la streșini burlane de tinichea turtită. Un pluș de mușchi verde și umed creștea la piciorul zidului, pe pavajul de piatră rotundă pe care, călcându-l, piciorul se simțea nesigur și se clătina în toate direcțiile. O ușă dublă: una se deschidea în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
apă pentru locomotivele cu aburi. Mi-o amintesc ca pe un mic turn ce aducea cu o sondă în miniatură, al cărui braț de tinichea, orizontal, ancorat cu un cablu de vârful turnului, de două ori mai gros decât un burlan de la streașină și la fel de vechi și de turtit, se ridica mai înalt decât vagoanele și decât locomotiva. Nefolosit, brațul de tinichea stătea, inert, în lungul peronului. Pentru alimentare cu apă, locomotiva era trasă cu tenderul în dreptul pompei, un lucrător rotea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sârmă, în zdrăngănit de tinichea, până îl aducea de-a curmezișul peronului, cu gura deasupra tenderului. Se pornea apoi șuvoiul de apă, gros și vijelios, din care însă, de jos de pe peron, nu se vedeau decât două palme, între gura burlanului și peretele negru al tenderului. Apa curgea astfel preț de câteva minute. Poate cinci, poate zece. Apoi apa se oprea, lucrătorul învârtea la loc brațul pompei, din gura căruia se scurgeau ultimele picături, readucându-l în lungul peronului, unde rămânea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
că ghinionul dăduse tocmai peste el. Dar nu dăduse. Instructorul Cerchez a zis: "Nu tu. Tu!"... Și a zvâcnit din cap, nervos: "Tu, cu matricola descusută!"... Bejan s-a ridicat în picioare, la fel de unduitor-șovăitor ca și Bărbulescu; colegii îi ziceau Burlan. Da, tu, a zis instructorul Cerchez. Tu ce părere ai de toată situația asta de care v-am vorbit?" Burlan stătea rezemat moale cu șalele de pupitrul băncii din spatele său, cu o lucire de panică în privirea sticloasă. Se străduia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cap, nervos: "Tu, cu matricola descusută!"... Bejan s-a ridicat în picioare, la fel de unduitor-șovăitor ca și Bărbulescu; colegii îi ziceau Burlan. Da, tu, a zis instructorul Cerchez. Tu ce părere ai de toată situația asta de care v-am vorbit?" Burlan stătea rezemat moale cu șalele de pupitrul băncii din spatele său, cu o lucire de panică în privirea sticloasă. Se străduia să rămână în picioare. "Ei! l-a îmboldit instructorul, iritat. N-ai nicio părere?" Eu cred că... a îndrăznit Burlan
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Burlan stătea rezemat moale cu șalele de pupitrul băncii din spatele său, cu o lucire de panică în privirea sticloasă. Se străduia să rămână în picioare. "Ei! l-a îmboldit instructorul, iritat. N-ai nicio părere?" Eu cred că... a îndrăznit Burlan. Și a rămas cu vorba-n vânt. Ia s-auzim! a spus cu asprime instructorul. Crezi că ce?" Cred că n-ar trebui... a încercat Burlan să continue. Și iar a rămas tăcut. "De ce ai matricola descusută? a continuat instructorul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
l-a îmboldit instructorul, iritat. N-ai nicio părere?" Eu cred că... a îndrăznit Burlan. Și a rămas cu vorba-n vânt. Ia s-auzim! a spus cu asprime instructorul. Crezi că ce?" Cred că n-ar trebui... a încercat Burlan să continue. Și iar a rămas tăcut. "De ce ai matricola descusută? a continuat instructorul cu aceeași asprime în glas. La o adică o scoți de tot, da? Poți să faci orice prostie prin oraș și, fără matricolă, nu mai ai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ai matricola descusută? a continuat instructorul cu aceeași asprime în glas. La o adică o scoți de tot, da? Poți să faci orice prostie prin oraș și, fără matricolă, nu mai ai nicio răspundere!" Nu-i descusută! s-a apărat Burlan. Doar într-o parte... m-am agățat de... "De?" l-a încolțit instructorul. Burlan își epuizase toate răspunsurile. "Altcineva!" a spus instructorul. Privirea i-a alergat peste capete. S-a hotărât imediat și a arătat cu degetul: "Tu!". Răducanu s-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o scoți de tot, da? Poți să faci orice prostie prin oraș și, fără matricolă, nu mai ai nicio răspundere!" Nu-i descusută! s-a apărat Burlan. Doar într-o parte... m-am agățat de... "De?" l-a încolțit instructorul. Burlan își epuizase toate răspunsurile. "Altcineva!" a spus instructorul. Privirea i-a alergat peste capete. S-a hotărât imediat și a arătat cu degetul: "Tu!". Răducanu s-a simțit vizat și a făcut un efort să se ridice în picioare. Eu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
gazonul tuns scurt, nicio urmă de viețuire. La ferestre erau trase până jos transperantele de pânză albă, îngălbenite de soare și pătate de ploile care de-a lungul anilor se tot strecuraseră prin spațiile dintre cercevele. Jos, sub gura unui burlan, stătea o găleată emailată, ușor înclinată, cu buza îndoită, de pe care sărise emailul, plină ochi cu apă de ploaie. Cu toții întorceau privirea într-acolo întreaga coloană -, pasul li se împleticea. Se poticneau unii, râdeau alții, până când din cadența pionierească nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acoperiș, pentru spălatul rufelor. Iar când n-o strângea sau ploaia venea pe neașteptate, mă încerca senzația că apa se irosește. Ploaia se irosea. Îmi venea să mă reped afară în orice clipă și să pun un lighean sub gura burlanului, chiar pe timpul furtunilor de vară... Furtuna se îndepărta, dar o bucată de vreme pe burlan, în urma ei, la câteva palme de fereastră, jos, continua să se zbată, cu tam-tam de tobă de tinichea, șuvoiul de apă scursă de pe acoperiș. Dunărea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
încerca senzația că apa se irosește. Ploaia se irosea. Îmi venea să mă reped afară în orice clipă și să pun un lighean sub gura burlanului, chiar pe timpul furtunilor de vară... Furtuna se îndepărta, dar o bucată de vreme pe burlan, în urma ei, la câteva palme de fereastră, jos, continua să se zbată, cu tam-tam de tobă de tinichea, șuvoiul de apă scursă de pe acoperiș. Dunărea albastră Mamei îi plăcea când tata fredona "Dunărea Albastră". Și o făcea destul de des atunci când
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la serviciu. Ca de obicei, aruncam în treacăt o privire spre peticul de pământ ce vădea semne de locuire, la piciorul acelei aripi, acum umbrite, a clădirii rămase neterminată, între scărița de fier, cișmea și răzorul cu flori. Pe un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu se vedea pe nicăieri. Căruciorul de copil stătea gol, ca de fiecare dată, în umbra de la piciorul scăriței. O bătrână în fulgarin, corpolentă, pleca pe poarta împrejmuirii improvizate scoțând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tocuri minuscule. Nu-ți poți da seama dacă e o casă sau un spital. Ușițe și pereți de cărămidă. Pe masa din buctărie stau împrăștiate bucațile dintr-o școală sau dintr-o bisercă. În lipsa imaginii de pe cutie, în lipsa prospectului, minusculele burlane și ferestre mansardate pot compune, la fel de bine, o gară sau un azil de nebuni. O fabrică sau o închisoare. Indiferent cum le-ai asambla, nu ai cum să fii sigur că e corect. Piesele astea minuscule, cupolele și coșurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cartierul, bucuria sau furia. Odată am montat cu josul în sus cincizeci și șase de ferestre, la un conac în stil colonial olandez, și a trebuit să-l arunc. La un castel în stil Tudor cu doisprezece dormitoare am lipit burlanele pe latura greșită a calcanelor și am reușit să topesc totul încercând să le dezlipesc cu un dizolvant chimic. Nimic nou din punctul ăsta de vedere. Specialiștii în cultura Greciei antice spun că oamenii de pe vremea aia considerau că gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
chiar cum te-ar învăța un psihiatru, dar dă rezultate. După aia lipești ușile în pereți. Pereții îi lipești în fundație. Pui laolaltă cu penseta piesele minuscule ale fiecărui coș de fum și, cât se usucă adezivul, construiești acoperișul. Agăți burlanele minuscule. La fix, până la cel mai mic detaliu. Pui și minusculele ferestre mansardate. Agăți obloanele. Ridici stâlpii porții. Întinzi peluza. Sădești copacii. Inhalezi gustul de portocale și de benzină. Mirosul de fixativ. Te pierzi în fiecare amănunt. Lipești o viță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zic: Cineva omoară modele. Scoțând un contrafort însângerat, Mona zice: — Călcându-le în picioare? Topmodele, îi zic. Acul mi se înfige în talpă. Acul extrage o antenă de televiziune. Penseta extrage un gargui. Apoi țigle, șindrile, plăcuțe de ardezie și burlane. Mona ridică o margine a prosopului împuțit și o îndoaie, scoțând la iveală o bucată curată. Mai toarnă spirt. O altă mașină de pompieri urlă în apropierea motelului. Luminile albastre și roșii fulgeră prin perdele. Și nici nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
arestat ca suspect. O altă autopsie care relevă indicii de raport sexual post-mortem. Pagerul îmi sună din nou. Numărul de pe ecran este noul meu mântuitor. Cu mâna încleiată de obloane și uși, ridic receptorul. Cu degetele asprite de țevi și burlane, formez un număr pe care nu am cum să-l uit. Răspunde un bărbat. Și zic tată. Tată, zic, eu sunt. Îi spun unde stau. Îi spun numele pe care-l folosesc acum. Îi spun unde lucrez. Îi spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]