2,612 matches
-
de companii industriale cotate la NYSE. În ordine, primele cinci burse de capital ale lumii sunt: 1. NYSE; 2. TOKIO SE; 3. LONDON SE; 4. GERMANY SE; 5. PARIS SE. La nivelul anului 1999, în țările dezvoltate după ponderea capitalizării bursiere relativă la PIB, pe primele locuri se aflau: Finlanda cu 272%, Elveția cu 262%, Marea Britanie cu 206%, Luxembourg cu 192% și SUA 181%. Japonia având o capitalizare bursieră de 102% din PIB se afla pe la mijlocul clasamentului, iar Germania având o
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
PARIS SE. La nivelul anului 1999, în țările dezvoltate după ponderea capitalizării bursiere relativă la PIB, pe primele locuri se aflau: Finlanda cu 272%, Elveția cu 262%, Marea Britanie cu 206%, Luxembourg cu 192% și SUA 181%. Japonia având o capitalizare bursieră de 102% din PIB se afla pe la mijlocul clasamentului, iar Germania având o capitalizare bursieră de 62% din PIB, spre extrema inferioară. În același an (1999) ponderea capitalizării bursiere în PIB în țările din Europa Centrală și de Est, reprezenta 33
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
la PIB, pe primele locuri se aflau: Finlanda cu 272%, Elveția cu 262%, Marea Britanie cu 206%, Luxembourg cu 192% și SUA 181%. Japonia având o capitalizare bursieră de 102% din PIB se afla pe la mijlocul clasamentului, iar Germania având o capitalizare bursieră de 62% din PIB, spre extrema inferioară. În același an (1999) ponderea capitalizării bursiere în PIB în țările din Europa Centrală și de Est, reprezenta 33,37% în Ungaria, 22,01% în Cehia, 5,84% în Bulgaria și numai 2
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu 206%, Luxembourg cu 192% și SUA 181%. Japonia având o capitalizare bursieră de 102% din PIB se afla pe la mijlocul clasamentului, iar Germania având o capitalizare bursieră de 62% din PIB, spre extrema inferioară. În același an (1999) ponderea capitalizării bursiere în PIB în țările din Europa Centrală și de Est, reprezenta 33,37% în Ungaria, 22,01% în Cehia, 5,84% în Bulgaria și numai 2,86% din PIB în România, aflată în coada clasamentului.10 Ca tendințe actuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
sisteme electronice de tranzacționare. În 1971 ia naștere NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation System), care este o piață electronică extrabursieră, deschisă 24 din 24 ore, ce concurează serios poziția NYSE. Mai mult, pentru a preîntâmpina un crah bursier cum a fost cel din 19 octombrie 1987, când s-au "pulverizat" 500 miliarde $, există programe informatice care vând automat acțiuni, imediat ce cursul acestora coboară sub o anumită cotație. Există în prezent burse de valori, de metale prețioase, de minereuri
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
anterior (pe piața primară); * valori mobiliare noi ale societăților ce nu îndeplinesc condițiile de acces pe piața primară; * acțiuni noi suplimentare (față de prima emisiune) ale societăților cotate pe piața primară; Elementul principal al pieței secundare este bursa de valori. Tranzacțiile bursiere efectuate pe piața secundară nu sunt incluse în PIB, deoarece ele nu generează valoare adăugată, ci transferul de avere dintr-o proprietate privată în alta11. Totuși, marile averi personale, originare la bursă, contribuie prin impozite la sporirea avuției statului. Admiterea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
obligațiunilor, minim 30% din obligațiunile emise (reprezentând cel puțin 50.000 obligațiuni) să fie în posesia a minim 1.000 investitori și fiecare să dețină obligațiuni de cel puțin 300.000 lei. Există și o altă piață de capital, piața bursieră terțiară, care are caracter sporadic, aleatoriu și confidențial (informarea publică nu este obligatorie). Orice societate necotată poate obține la bursa terțiară o singură cotație sau câteva cotații aleatoare. Societățile de bursă mai sunt nume firme broker/dealer. Rolul brokerilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
firme broker/dealer. Rolul brokerilor este de a centraliza cererea și oferta de titluri, pe când dealerii sunt implicați pe cont propriu în tranzacții cu caracter speculativ (câștigă din diferența de curs). Există și o a treia categorie importantă de "actori bursieri", exceptând brokerii și dealerii. Creatorii de piață (market maker-ii) sunt cei care-și asumă responsabilitatea inițierii (demarării) tranzacțiilor cu o anumită valoare mobiliară. Ei oferă spre vânzare, sau cumpără un anumit număr minim de titluri la un preț ferm: "ask
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
asigurări contra riscului, prin diversificarea portofoliilor de instrumente financiare deținute. De asemenea, constituie garanții suplimentare la alte instituții de intermediere financiară cotate ierarhic superior din punct de vedere al reputației și solvabilității. Se acoperă, astfel pericolul potențial al unui crah bursier care apare în momentul retragerilor simultane și masive de fonduri. Efectele intermedierii financiare sunt cvasi-benefice prin oferirea către populație a unei game mai largi de opțiuni de asumare a riscului și implicit prin creșterea volumului investițiilor de capital. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în conturi și banii fără dobândă devine difuză. Activitatea instituțiilor de intermediere financiară oscilează între specializare și globalizare. Pentru a supraviețui, specializările stricte ale instituțiilor de intermediere financiară au suferit mutații. Astăzi există societăți bancare ce oferă servicii de agenturare bursieră și de asigurare, și fonduri de pensii care oferă servicii bancare. "Cutia Pandorei" odată deschisă, este greu de prevăzut ce va urma. România se află într-o "arenă financiară vicioasă". La o extremă se află băncile, dominante în spectrul instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
mari de date, iar corelațiile sporadice și de scurtă durată observate nu au justificat prin profiturile suplimentare aduse, costurile analizei lor. La începutul secolului al XX-lea, într-un studiu teoretic, Louis Bachelier anticipează teoria piețelor eficiente, afirmând că speculația bursieră este un joc corect, în care nici vânzătorii, nici cumpărătorii, nu obțin pe ansamblu un profit net18. A doua teorie: ipoteza piețelor eficiente a fost conturată la începutul anilor '60 și presupune că piețele de valori mobiliare, procesează cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Acest fenomen, de antrenare a noi și noi investitori "în plasa profesioniștilor" continuă, până când cei dintâi, considerând cursul supraevaluat, se retrag de pe piață. Mișcarea în sens invers se derulează cu aceeași inerție. Se disting două categorii de participanți pe piața bursieră, care obțin rezultate diferite din investițiile de portofoliu: 1. participanți raționali ("smart money") care operează în mod dezinvolt cu informații relevante; 2. participanți obișnuiți ("noise traders") care reacționează la zvonuri și modă. Dezvoltarea unei piețe financiare este susținută de o
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
lor intrinseci sunt nivelate prin mecanismul de autoreglare al pieței. 1.4. EVALUAREA PIEȚEI ROMÂNEȘTI DE CAPITAL Cuvinte cheie: * investitori instituționali. O evaluare științifică a pieței de capital ar trebui să parcurgă următoarea problematică: a) Un istoric al începuturilor piețelor bursiere în România (după 1850), însoțit de prevederile legale care au sprijinit sau împiedicat activitatea specifică*). b) Cadrul legislativ în prezentare cronologică; c) Organismele participante la politica de dezvoltare a piețelor financiare (denumiri vechi și noi, subordonare juridică și administrativă, competențe
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
politica de dezvoltare a piețelor financiare (denumiri vechi și noi, subordonare juridică și administrativă, competențe, structura organizatorică și funcțională a Bursei de Valori București); d) O analiză a instrumentelor financiare tranzacționate pe piața românească de capital, specificul național al mecanismelor bursiere (imperfecțiuni și limite impuse sau datorate managementului deficitar). Ne propunem să punctăm, în ordine cronologică, câteva repere în perioada de după 1990, în plan legislativ (pct. b), și să facem câteva aprecieri cu caracter general privind ultima problemă (pct. d). Piața
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fiind autorizate, reglementate și supravegheate de către CNVM după aceleași principii. În cei peste 6 ani de funcționare, RASDAQ a înregistrat o dezvoltare continuă, depășind menirea inițială de suport al tranzacționării echitabile și eficiente a acțiunilor PPM, devenind o reală piață bursieră, nu numai pentru acțiuni, ci și pentru instrumente financiare cu venit fix. Astfel, începând din aprilie 2000, pe piața RASDAQ pot fi tranzacționate și instrumente financiare cu venit fix cum ar fi: certificate de depozit bancar, obligațiuni, titluri de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pentru instrumente financiare cu venit fix. Astfel, începând din aprilie 2000, pe piața RASDAQ pot fi tranzacționate și instrumente financiare cu venit fix cum ar fi: certificate de depozit bancar, obligațiuni, titluri de stat, etc. Fig. I.9 Organizarea pieței bursiere după (Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 26.) În funcționarea pieței extrabursiere mai sunt implicate: bănci de decontare a tranzacțiilor sau cu rol de custode a valorilor mobiliare; RRA (Registrul Român al Acționarilor), cu atribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și certificatele de depozit. Se constată că pe piața românească de capital se tranzacționează preponderent acțiuni, iar stabilirea prețului acestora se bazează pe: concluziile studiilor de evaluare a societății emitente de acțiuni; analiza declarațiilor financiare ale societăților. În privința funcționării mecanismelor bursiere românești, sunt de semnalat următoarele imperfecțiuni: * Absența unor studii riguroase de evaluare economico-financiară a societăților; * Diminuarea rezultatelor obținute de unele firme datorită fie unui management de slabă calitate, fie politicii micro și macroeconomice, confuze și ofensive; * Bursa de Valori București
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
creștere 23. Aceasta, împreună cu imposibilitatea majorității populației de a economisi, au două consecințe importante: Dezvoltarea insuficientă a piețelor secundare prin nediversificare. Creșterea ponderii altor instituții de intermediere financiară decât băncile: fonduri de pensii, fonduri de investiții etc., ar impulsiona activitatea bursieră și competiția; Imposibilitatea populației de a participa la negocierea dobânzilor oferite de bănci . Monopolul acestora în fixarea dobânzilor a făcut ca acestea să fie de multe ori real negative. Astfel, activele financiare au deseori valori actualizate incorect. Un tablou comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
preț de achiziție a titlului; P1 preț curent al titlului. Expresia relativă a acestuia este rata rentabilității: (1) Relația (1) pune în evidență componentele ratei rentabilității, precum și necesitatea ca mărimea acesteia să acopere dividendul procentual și creșterea relativă a cursului bursier al titlului. Relația (1) ne oferă formula de calcul a ratei rentabilității pe întreaga perioadă de posesie a titlului. Pentru calcularea ratei interne anuale de rentabilitate folosim formula: (1+ra)n = 1+r ra = (2) unde: ra rata internă anuală
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
regresie. rti rentabilitatea titlului i la momentul t; i rentabilitatea titlului i pentru o rentabilitate a pieței nulă. Coincide cu segmentul și reprezintă intersecția dreptei d cu axa Oy; rtp rentabilitatea pieței la momentul t urmărită, de obicei, prin indicele bursier, afectat la rândul lui de rezultatele cumulate ale condițiilor economice generale; ti variabilă de perturbație care cuantifică influența unor factori specifici titlului i, asupra rentabilității acestuia. Astfel, dacă punctul C reprezintă rentabilitatea titlului conjugată cu rentabilitatea pieței, la momentul h
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
specifice ale titlului și piață este zero. Deci: (5) Relația (5) ne arată descompunerea riscului total al titlului (2i), în risc sistematic și risc diversificabil (2i). Riscul sistematic este produsul dintre coeficientul de volatilitate a titlului și variația indicelui bursier. Se numește sistematic deoarece nu poate fi evitat de investitor prin diversificare. 2. Rămânând în cadrul aceleiași probleme, dar în alt sistem de coordonate, avem modelul de evaluare a activelor financiare (MEAF). Pe axa Oy se reprezintă speranța unei rate de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
a modelului lui Markowitz, care constă în principal în numărul redus de informații necesare. Ipoteza principală a modelului este că ansamblul celor covarianțe între titluri, poate avea un factor comun de determinare 15. Acest factor comun a fost ales indicele bursier, ca reprezentare a modificărilor de ansamblu ale pieței. Ca justificare a alegerii, este dubla cauzalitate (cauzalitate circulară) între variațiile titlurilor și variația pieței. Astfel: variația pieței determină variații diferite ale titlurilor, concretizate în componenta lor sistematică (riscul sistematic); variațiile titlurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
op. cit., p. 41) Departamentul cotații verifică respectarea condițiilor de admitere a valorilor mobiliare pe piață și furnizează informații privitoare la acestea. Departamentul de supraveghere execută controlul tranzacțiilor. Departamentul de cliring este "dispecerul" prin care se derulează și se garantează operațiunile bursiere. Este, la sfârșitul fiecărei zile de tranzacție, "a treia parte" cu care se reglementează operațiunile efectuate 1. Departamentul de analiză și cercetare are rol în elaborarea definirea bursei. c) Organismele de consultanță sunt cele care prin intermediul consultanților de specialitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
asigură consilierea organelor de conducere ale bursei. Există următoarele tipuri de organisme (comitete) de consultanță: Fig. III.3 Aparatul consultativ al bursei (după Ghilic-Micu Bogdan, op. cit., p. 42) Comitetul de supraveghere verifică respectarea regulilor privind încheierea contractelor și desfășurarea tranzacțiilor bursiere. Comitetul pentru membri asigură respectarea reglementărilor privind dobândirea, păstrarea și pierderea calității de mebru afiliat și asociat. Comitetul pentru disciplină se sesizează de către Comitetul bursei sau de Adunarea Generală, în cazul încălcării normelor de etică și deontologie profesională, de către participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
membri asigură respectarea reglementărilor privind dobândirea, păstrarea și pierderea calității de mebru afiliat și asociat. Comitetul pentru disciplină se sesizează de către Comitetul bursei sau de Adunarea Generală, în cazul încălcării normelor de etică și deontologie profesională, de către participanții la piața bursieră. Comisia de arbitraj este alcătuită din arbitri numiți de Adunarea generală. Aceștia soluționează litigiile aferente activității bursiere. d) Organisme de control. Controlul bursei este efectuat de cenzori, experți și revizori contabili care sunt fie membri ai bursei, fie membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]