3,179 matches
-
numărase el - când simți cum toată țesătura aia din fire ce-l strânsese în crisalidă se deșiră. Respiră ușurat, aruncând tot năduful adunat de nevedere. Oftă prelung și bătrâna. Acum veni dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma simțită, căci, de când nu mai văzuse, parcă i se tociseră și mirosul, și auzul, și... Fu trezit din gândurile sale de glasul subțirel, abia auzit al femeii: Te scap doar dacă facem un troc
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
din palme. Doar știau toate că în cana de tablă care-i fusese oferită cu drag laptele se ducea urina vitelor la analiză de trei ori pe an. Între timp, ca să-i mai treacă nervii tovului, Iftode vru să dreagă busuiocul și întrebă, ca o vită ce era: - Da' stau și io ca omul și mă tot mir, dă unde le știe Marele Tovarăș pă toate că bine le mai spune! - Așa-i bă! Toate alea le știe și ne învață
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
mă pe scenă, că ești bărbat!”. Georgel a pășit în scena vastă și intimidantă ca un continent străin, cu un cobzar al cărui acompaniament putea să compromită totul, instrumentistul dând un ton, iar Georgel intrând pe altul. „Ca să dreagă omul busuiocul”, cum evoca mai târziu acest moment, Marioara Murărescu, cobzarul a dat drumul jos la pană și a intrat apoi în tonalitatea lui Georgel. A fost întâiul pas timid și descumpănit de incidentul, „dres” în cele din urmă. Succesul și consacrarea
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
perfect egal și hora rămânea rotundă...Perfect rotundă!.. Dacă plecau mai mulți din horă, strigătorul observa că distanța dintre jucători devenea prea mare, abia se mai țineau de mână. Atunci auzeam: -Hai pe loc, pe loc, pe loc, să răsară busuioc! La comandă, toți jucătorii făceau pasul înainte mai mare decât cel înapoi și hora se răstrângea. Cât de mare îl făceau? Hei, dragii mei!..Cât să facă hora mai mică. Și rotundă...rotundă... Perfect rotundă!..Și iar auzeai: stânga, stânga
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
ce foamea în război ți-a împăcat, el poartă sângele și sudoarea frunții și-a țării ce-o iubești cu adevărat... Astăzi - are gust de lacrimi și de soare, de clipe, ce-n suflet vor durea mereu, de flori de busuioc din casa mare și de amintiri în care mai trăiește tatăl meu... Autor, Mihail Janto Pentru a vă oferi dumneavoastră, dragi cititori și prieteni, o explicație în legătura cu geneza acestei poezii, doresc să vă destăinui împrejurările: Cu ocazia Zilei
MAI TRĂIEŞTE TATĂL MEU.., de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352676_a_354005]
-
înainte „să respecte dommentele congresului al XII-lea”... Așa că au fost puși toți la încercare rostind sintagma iar noi, cei din balconul presei, i-am văzut pe monitoarele care-i aduceau aproape, pe toți membrii CPEx cum încercau să dreagă busuiocul corectând pronunția: Popescu-Dumnezeu a ezitat în fața termenului, dar n-a putut, până la urmă, să nu pronunțe corect; Stefan Andrei a scăpăt ușor accentuându-și precipitarea oltenească a exprimării, așa că nu s-a înțeles prea bine pentru ce optează; ungurul, care
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
Mia. Păstorii adoră ce-i pur, Odaliscă din Singapur. Ura-ți dă putere, steaguri și galere, Galerii de ură, mierlă în răsură, Iad în loc de rai, strigă lumea VAI, i-a răspuns Vaillant gol pe Mont Alban, avantaj pe loc, răsari busuioc, ura nu te lasă, e ca o melasă, visezi herghelii, stele mii și mii, un bănuț în palmă, fie-mi moartea calmă, iaca leopardul, ochii ca smaragdul, eu încet să cad peste Galaad. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: O tristețe luată
O TRISTEŢE LUATĂ ÎN SERIOS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353728_a_355057]
-
ia de fomiste. Haideți la cursuri că m-ați dezumflat de tot. Balon de săpun, ce mai. Neserioșilor. După amiază Cristian era nerăbdător să vadă pe viu reacția Andradei după ce se întâlnise cu Deea. Știa ea soră-sa să dreagă busuiocul în locul lui. Doar îi era frate și i-a promis că va fi cuminte în relațiile cu fata. Când a venit ora întâlnirii parcă era un adolescent cu tulei deasupra buzei superioare, aflat la prima lui întâlnire. S-a dus
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean și busuioc. Bătrânii satului povesteau că mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii săreau peste ei, executând un dans magic...Mai exista credința că femeile atinse de mut puteau rămâne însărcinate, chiar dacă până atunci
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
Rusalii se așeza în mijlocul curții pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav se așeza un vas înalt din lut cu o „mănușă”(toarta vasului), plin cu apă neîncepută, scoasă după miezul nopții de la puț. La „mănușă”se legau busuioc, pelin și usturoi. Plantele de la brâul călușarilor se foloseau în ritualul de vindecare. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i, din când în când, tălpile. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
ceai din lista 12, din 16 plante. -Ceai pentru stăpânire de sine (pentru oameni slabi și fără putere, lipsiți de inițiativă (din 14 plante care se pun toate deodată în apa ce fierbe...). -Ceai pentru îngrășare. Ingrediente: ceai aromat, cimbrișor, busuioc, mentă, mesteacăn, măcieș. -Ceai pentru slăbire. Ingrediente: ceai hepatic, frunze de nuc („orice ceai cu gust amar”...) -Ceai pentru temători, pentru cei ce n-au încredere, n-au curaj, sunt neliniștiți. Ingrediente: trifoi roșu, știr de apă, osul iepurelui. Pentru
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
dacă nu mai este cineva în spatele meu. Stăpânii lui au răsuflat ușurați în clipa aceea. „O să ai zile bune aici. Mitu te-a “primit”. Știam ce înseamnă asta. Intrând în odaia mică și-n care miroase a mere și a busuioc, parcă au trecut zeci, sute de ceasuri de când nu am mai fost aici. Nu mai sunt cea care a ieșit din odăița mică, simți-ndu-se inutilă și a nimănui. Focul mocnit primește bucățile de lemn pe care le cuprin-de într-un
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
o mare împlinire. Privesc unica floare pe care am primit-o înainte de plecare. A rămas neschimbată. Apropii degetele de ea. Cu sfială ... cu teamă parcă, că nu e din lumea aceasta. Căldura împrăștie mirosul merelor în fiecare atom al aerului, busuiocul îi ține isonul. Devin sufletul dintr-o casă a poveștilor, așezată pe un vârf de munte alb și care se pierde în imensitatea cerului, devenind totuna. Tot trupul meu, totalitatea mea, a fost hrănită cu iubire celestă iar acum cu
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
mai moale, cea mai mare, că-i pentru Dănuț al ei! Pe urmă, cât va mânca el, se va duce să aducă ligheanul de pe prispă, să-i pună să se spele... Stergarul de cânepă țesut tot de ea, miroase-a busuioc și levănțică. Săpunul de casă, făcut de ea firește, a pelin... Sufletul cată odihnă-n năzăreala asta binecuvăntată și-l hrănește pentru o clipă cu pace... Simte mirosul de leuștean din ciorba aia fierbinte, și își face cruce să mulțumească
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
amărât de țoi de țuică ... Apoi pleca încet spre nu știu unde, că nimenea nu-l aștepta ! Ba da, era un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în gol ori limpedele apei din Râușor. De cum intra în vorbă ne aducea câte o veste știută și cei fără vreo treabă se adunau la vorbă-n vânt. - Știți c-a murit gherlanu ? - S-a dus bietul, cu zile
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
ușurei”, cum menționa un „arhimandrit ot Argeș” într-un document de pe la 1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia busuiocului și agheazma Bobotezei, îl cheamă Titus Podea, fiul comerciantului Petre Podea, om gospodar, isteț la minte, cu un statut social de calitate printre locuitorii Domneștiului. Și iată că, după ce ani la rândul a putut aduce o rază de lumină unor
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în acorduri de secante ca beatrice cu dante. miercuri, 17 iulie 2013 Referință Bibliografică: balada visătorului / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
poți nega un articol, două, trei-patru, dar o revistă întreagă, mi se pare că e deja un abuz pe care rațiunea onestă nu-l suportă. S-ar anula, în felul acesta, dreptul la liberă exprimare! După Ifi-Geniu, numai consacrații de busuiocul USR-ului au căderea de a vorbi, de a face reviste, de a decreta valori și judecăți de valoare. Numărând useriștii din „Constelații diamantine”, am constatat că fiecare ediție s-a bucurat de prezența a cel puțin zece scriitori ai
UN IFI-GENIU TURBAT de JANET NICĂ în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357237_a_358566]
-
cu sprijinul financiar al D.P. P.R.P. A fost coordonat și inițiat de cele două ambasade la Lisabona, ale României și Republicii Moldova, Primăria din Lisabona, Institutul Cultural Român din Lisabona, Centrul Cultural Moldav, Centrul de Cultură și Artă „Trei culori”, asociațiile „Busuioc” și „Fronteiras Encantados - Associçáo de Imigrantes”. Cea mai importantă și prestigioasă răscumpărare a spectacolului susținut în grădinile Museu da Cidade Campo Grande 245 Lisboa, a fost o largă și admirabilă audiență urmată de un prelung răsunet care a preschimbat însemnătatea
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Cordell: Jivina, cu instinct bovin, nu se uita la ce-i frumos, Adulmecând locul divin, recunoștea după miros(!) Așa că Jean s-a scărpinat, descoperind fără de chin, Soluția de-anihilat instinctul lui Cordell, bovin: Din briantină, flori de tei, piparcă verde, busuioc, Lavandă, mentă, stanjenei, le-a pus tocate la un loc, Le-a învîrtit, le-a tot frecat, în sticla care s-a golit, Umplând cu ce a strecurat, satisfăcut, pompa de flit, Și-apoi, luă el pe Janette, cea mai
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]