1,121 matches
-
fost după Blaga, știe el precis cu ce ar fi uns-o și i-ar fi dat foc. Elena Udrea, a ginit în sfârșit, cum să facă promovarea frunzei sale în lume și a apelat cu toată încrederea la Lucian Bute, campionul mondial la box. El va demonstra astfel, că există cineva care se bate pentru promovarea României, la modul cel mai propriu, adică umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu toată încrederea la Lucian Bute, campionul mondial la box. El va demonstra astfel, că există cineva care se bate pentru promovarea României, la modul cel mai propriu, adică umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul ferfeniță, arătând lumii că românii, la o adică, sunt oameni foarte darnici. În sensul ăsta, doamna Udrea a stabilit prin ordin ministerial, că Bute va purta în timpul meciurilor sigla brandului turistic al României, adică frunza
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul ferfeniță, arătând lumii că românii, la o adică, sunt oameni foarte darnici. În sensul ăsta, doamna Udrea a stabilit prin ordin ministerial, că Bute va purta în timpul meciurilor sigla brandului turistic al României, adică frunza. Înălțătoare și de efect idee, numai că Elenei Udrea i-a scăpat un amănunt, ce greu poate fi trecut cu vederea: în ring, cel investit cu misiunea de a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să fie protejată, fiind interzise loviturile sub centură adică, direct în frunză! Totuși chiar și în cazul acesta se poate interpreta, mai ales de către femeile care asistă la meci, care bănuiesc, dacă nu chiar știu, ce ascunde, de fapt Lucian Bute, sub simbolul turismului românesc made by Elena Udrea. Asta, ascunde domnilor frunza Elenei Udrea, o știe o țară ntreagă... În bobi, sau în cărți? Aveam azi un nemaipomenit subiect de scris, un subiect din acela delicat și suav, care fâlfâia
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci, și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin”. Aici - după cum este scris zapisul - pare că sunt doi dăruitori, dragule. Nu este așa, pentru că același Lucoci întâi vorbește ca de dincolo de mormânt, apoi spune că „cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot va trebui să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din Darea de seamă privind veniturile și cheltuielile mănăstirii Sfântul Spiridon, făcută la 31 mai 1761 (7269), am aflat că pe lângă alte venituri s-a vândut și vin pe care s-a încasat 180 lei și 75 bani „pe 2 buți de vin”, apoi 20 lei pe „un poloboc de vin din dejma Cotnarului”. În pivnița mănăstirii au mai rămas două poloboace cu vin de Copou. Era și firesc, dragule, să se scoată bani și pe vinul mănăstiresc. Asta-i drept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Franței, pentru că de asta se ocupase boierul informator, cât mai ales pentru liniștea și clipele de desfătare trăite în casa acelui boier, clipe care nu vor mai reveni niciodată. După cum nu vor mai reveni nici vinurile tămâioase gustate direct din buțile stivuite în pivnițele boltite, răcoroase și adânci. Ambrozii savurate pe îndelete din ulcioare păstrate în lăcașuri anume săpate în ziduri pentru ele, de a căror vechime nici măcar marele boier nu-și mai amintea. Și toate astea sub lumina amețită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
capul Toinettei. Din păcate, draga mea, nu mai pot rămâne. Am de scris niște scrisori importante... Dar se opri deodată, cu o expresie de supremă surpriză. Liniștea și clipele de desfătare din casa marelui boier Filipescu... Vinurile gustate direct din buțile stivuite... Pivnița boltită... Răcoarea... Ambrozia savurată din ulcioare vechi... Lumina amețită a unui opaiț ținut în palmă de un fecior palid... Acel zeu alungat din Olimp... Glasul de înger... Cântecele despre iubiri vinovate și doruri rătăcite... În fața lui stătea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
varnița mică câte gium(ă)tat(e) de leu și de varnița mare câte un leu,... iar pentru locul ce șăd ei să de câte un leu de casă pe an... Așijderea și pentru crâșmă... să dea venit mănăstirii pe bute de 140 de vedre un leu și pe polobocu de 80 vedre gium(ă)tat(e) de leu... și din pomi zăciuiala după obicei”... ― Acest voievod s-a arătat foarte darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut, și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin, dinaintea soborului și a vătașilor și a oamenilor buni”... “Scris la sfânta mănăstire”. ― Am citit fel și fel de scrieri ale celor ce lasă danii după moartea lor, părinte, dar acest Lucoci prezintă un scenariu incredibil! De fapt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a lăsat-o mănăstirii Sfântul Sava. ― Să-l luăm ca atare, fiule. Așa și-a imaginat el ceea ce ar fi urmat după moartea lui. Cât privește averea, mie mi-a sărit în ochi dăruirea unei trăsuri cu doi cai și butea de vin. ― Apoi, sfințiile lor - egumenul și suita - nu suportau să-și colbăiască rasa și ciubotele pe ulițelor Iașilor... Cu trăsura, altcum stai de vorbă, mai ales după ce ai dat cep la butea cu vin ... ― S-ar părea că ai dreptate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ochi dăruirea unei trăsuri cu doi cai și butea de vin. ― Apoi, sfințiile lor - egumenul și suita - nu suportau să-și colbăiască rasa și ciubotele pe ulițelor Iașilor... Cu trăsura, altcum stai de vorbă, mai ales după ce ai dat cep la butea cu vin ... ― S-ar părea că ai dreptate, dragule. Dar hai să vedem ce scrie la 5 iunie 1600 cel care se intitula “Domn al Țării Ungrovlahiei, Ardealului și al Moldovei” - Mihai Viteazul voievod: ― El nu face altceva decât să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de mătasă Numai să fie din casă De la cinstita mireasă, Nu strânsă pe la vecine Ca să pățim v-o rușine. Să știți, socri, că de sară Mare oaste vă-mpresoară, De n-aveți îndeajuns Cătați locuri de ascuns, Că vă trebui buți cu vin Care cu fân, Boi grași, Claponași, Să aduceți, socri mari, Lăutari, Strângeți fete frumușele Să putem juca cu ele; Să s-adune și tot satul Să se bucure - mpăratul, Lărgiți casă Puneți masă, 305 {EminescuOpVI 306} Să vie-mpăratu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
închid. - Ce-mi pasă, zise el răpezindu-se să vadă unde-i. - Făt-Frumos, - zise fata - și două lacrimi mari străluciră în ochii ei - nu te duce încă. Să te-nvăț eu ce să facem ca să învingi tu pe mama. Vezi tu buțile aste două? Una-i cu apă, alta cu putere. Să le mutăm una în locul alteia. Mama când se luptă cu vrăjmașii ei, strigă când obosește: - Stăi, să mai bem cîte-o leacă de apă! Apoi ea bea putere, în vreme ce dușmanul ei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
multe sate, dar când să trecem râul șiret cu bacul spre comună, nu aveam bani pentru bac, dar milogindu-ne cârmaciului, spunându-i că Tudorel e fiul primarului din comuna Miclăușeni, Ion Ghivirigă, iar tatăl meu Costică Ghivirigă , factorul satului Butea, l-am înduioșat și cunoscându-ne părinții noștri ne-a trecut gratis și astfel am ajuns acasă rupți de oboseală și foame. Am gășit părinții în lacrimi, cuprinși de grijă, aflând de la săteni că am plecat împreună cu soldații ruși și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Viața gintei se desfășura agale. Un trai asemănător vechilor lor cântece, îngânate, monotone și mai degrabă triste. Erau oameni care își ieșeau din fire doar dacă aveau în mână o armă și luptau, sau atunci când își turnau pe gât o bute de bere. De obicei erau genul lasă-mă să te las, dispuși spre melancolie. Nici măcar banii nu-i însuflețeau prea mult. De la popoarele cucerite pretindeau un tribut în produse suficient cât să trăiască fără să fie siliți să muncească; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
minunată, încât să nu poată fi decât Cerească...! ... Dar mai cu seamă, Doamne, cu ce aș putea asemui clipa aceea a mea, când mă rugam lângă Vasilica, care se stingea ca o lumănare, în acea cămăruță cu nr. 4 de la Butea... Cu martori doar lumânările tremurânde, și o rugam să mă ierte, și am plâns... Și ai venit Tu, Doamne, o clipă de miai poruncit, o clipă, doar o clipă fără seamăn, o clipă atât de plină, că încăpeau în ea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca să fie consumat, și el se consuma singur. E impresionant dar și întristător!... ”- Pentru noi, a spus Sora Elisabetta, superioara așezământului, fiecare bătrân bolnav este o nouă variantă a lumii exterioare, și ne bucurăm atunci când îi putem ajuta...!” Lui Iorgu, Butea i s-a părut un loc binecuvântat, unde Dumnezeu a coborât pe pământ... unde Adam, încă n-a păcătuit. Aici, totu-i calm, dumnezeiesc de calm. Întru-un fel, totul e diferit de spital. În comparație cu societatea strâmbă, în care trăim
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fel, totul e diferit de spital. În comparație cu societatea strâmbă, în care trăim, aici pare a fi o oază sănătoasă transplantată într-un mediu ostil. Este o altă lume... negreșit, este o altă lume. Casa de bătrâni ”Sf. Ioan Paul”, de la Butea, nu este doar o instituție de binefacere, este un mod de viață. ... Vasilica așezată într-un pat multifuncțional, se uita în jur nedumerită. Era altfel decât în spital. Avea o privire tristă, pierdută, întrebătoare parcă: ”Oare, Gogu mă va lăsa
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ani... de-o viată, nu se despărțiseră nici un singur ceas, zilele și nopțile erau în întregime ale lor. Un vânt proaspăt dinspre vremurile de odinioară, din Cetinei, le-a adus liniștea. Și, moara de tocat gânduri continuă... ...Prima duminică la Butea, îi stărui în minte lui Iorgu. Toată noaptea aceea, înspre duminică, el n-a pus geana pe geană o clipă, așteptând să se facă ziuă, să vină Avel cu mașina și să-l ducă la Butea, la Fata lui. Tot
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
continuă... ...Prima duminică la Butea, îi stărui în minte lui Iorgu. Toată noaptea aceea, înspre duminică, el n-a pus geana pe geană o clipă, așteptând să se facă ziuă, să vină Avel cu mașina și să-l ducă la Butea, la Fata lui. Tot drumul, până acolo, n-a scos o vorbă, niciuna... n-a fost în stare. Gândurile îl potopiră și îl frământară până la istovire. ”- Am ajuns” se auzi glasul lui Avel, în clipa când a oprit motorul. Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Gândurile îl potopiră și îl frământară până la istovire. ”- Am ajuns” se auzi glasul lui Avel, în clipa când a oprit motorul. Iorgu tresări. Abia atunci își dădu seama că-i în mașină. Ajunseseră pe la orele amiezii... Liturghia la Biserica din Butea încă nu se sfârșise. Când Iorgu întră în cameră, Vasilica, într-o lenjerie de o curățenie imaculată, îi zâmbi cu ochii strălucind de bucurie. Il aștepta, inima îi spunea că vine. Era singură în cameră... liniștea de acolo îți dădea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]