8,522 matches
-
Bine, dar ne despart mii de kilometri, Maurizio!? Cum ar putea să-ți fie frică? M: Nimic nu pare să ne despartă, Pulcheria. Mi-e iarăși frică. La fel ca mai înainte. Ah, blestematul ăsta de telefon!!! (Apasă nervos pe buton și întrerupe brusc legătura. Trântește în același timp capacul de la laptop.) (Ea mai ascultă încă o vreme pe fir. Liniște totală... Râde triumfătoare. Închide telefonul, laptop-ul, se ridică și coboară din vagon. Se stinge lumina. După câteva clipe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a răspuns Prezent. Vrem filmul înapoi! se auzi o voce, atât de puternică era vraja, încât un magistru, lovit de șoc, leșină. După o clipă se lumină încet, fixându-și masca răsucită caraghios, cu botul la spate. O apăsare de buton, pete albe pe cer, fulgere roșii, galaxii rotindu-se în sensul invers al acelor de ceasornic, stele căutându-și din beznă alinierea sub vechile semne zodiacale. Și când imaginea se liniști, prezentând fără sonor școala, dintre noi țâșni Mioara Alimentară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
gheață să poată circula. -Și doar veuve-clicquot? -E preferata mea, dar avem și dom-pérignon, preferata lui Olaf. Și pe lângă asta, avem și roederer și krug. -Cum procedați ca să le reperați? Malițioasă, mă duse în fața unui tablou de bord, acoperit cu butoane și cu etichete ce repertoriau șampanii și ani. -Când apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
avem și dom-pérignon, preferata lui Olaf. Și pe lângă asta, avem și roederer și krug. -Cum procedați ca să le reperați? Malițioasă, mă duse în fața unui tablou de bord, acoperit cu butoane și cu etichete ce repertoriau șampanii și ani. -Când apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai feeric, oferind privirii o suprapopulație portocalie de veuve-clicquot, strălucirea albastru pal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
auzisem niciun fel de muzică. Ultimul care strecurase un CD în aparat trebuie să fi fost răposatul Olaf. Dacă era la fel ca mine, atunci nu scosese discul după ce l-a ascultat. Am făcut experiența aprinzând și apoi apăsând pe butonul Play. Inima îmi bătea de să-mi sară din piept la gândul de a asculta ultima muzică auzită de predecesorul meu. Primele note anunțară muzică clasică. Ușurare: scăpasem de suedisme stil Abba. Foarte repede, identificai Stabat Mater de Pergolese. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
la căldurică și aș lăsa-o naibii de revoluție, zice Sena sorbind primul cu mare atenție ca să nu se ardă, e prea frig afară. Dacă o ține tot așa o să ne congelăm pînă ajungem la Iași, zice Petrică, jucîndu-se cu butonul care reglează temperatura. Orice acțiune cere sacrificii, zice Monte Cristo, credeți că s-ar putea să dăm peste ceva filtre? — De cînd n-am mai băut o cafea pe cinste, zice Petrică, înmuindu-și cu grijă limba în ceașcă, ademenit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
așteaptă alături gata croite, să o vîre sub brațul mașinii de cusut și să coboare talpa. Zbîîîrrrr, apasă mecanic pedala, urmărind linia tivului, ferindu-și degetele, scoțînd materialul pe partea cealaltă, verificînd rezistența cusăturii. Și acum invers, schimbă poziția unui buton, zbîîîrrrr, cu atenție să nu se adune țesătura, ar fi ieșit mult mai bine cu un ac mai subțire, dar diferența n-o poate sesiza decît un ochi bine format, se gîndește. Credeți că mie nu mi-au ieșit ochii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
noi, are o presimțire, dacă pe Roja la ora asta nu-l mai interesează nimic, dacă o s-o lase de izbeliște chiar acum? Zbîîîrrrrr, ia uite-o că face pe bosumflata, observă Tușica, te doare ceva fetițo? întreabă Angelina învîrtind butonul fierului de călcat în poziția oprit, e îndrăgostită lulea, își spune în gînd, altceva n-are ce să fie. Și cum e, ia spune, e chipeș iubițelul? nu se lasă Tușica, imaginîndu-și înaintea ochilor silueta unui bărbat perfect. Ce să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja, privind la luminile colorate din tavan, care încep să se aprindă rînd pe rînd și să se rotească amețitor. Din spatele unui pupitru încropit în dosul barului un individ pitic manevrează în sus și în jos la potențiometre, învîrtește la butoane, urmărește concentrat zvîcnirile acelor vumetrelor. — Dacă o s-o țină tot așa, o să mă apuce durerile de cap, începe să țipe Părințelul, încercînd să se facă auzit. E prea mare hărmălaia, i se pare. — Eu nici măcar nu le mai văd, începe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aflau acolo, de frigul și întunericul care le intrase în oase. Și cine credeți că se găsește să-l calmeze? N-o să ghiciți, dom’ Roja, nici dintr-o mie de încercări. Ne-au ecranat, spune frustrat domnul Președinte, răsucind impacientat butonul de acord al radioului, plimbîndu-și neputincios ochii dintr-o parte în alta a scalei de frecvențe. Ghinion, se gîndește, dar oricum e mai bine așa, tot n aveam timp de pălăvrăgelile lor. Au cam dat-o pe lîngă în ultima
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vocea subțire a Părințelului care-i trage cu ochiul pe furiș lui Roja, ferindu-se să nu fie dibuit în oglinda retrovizoare. — înainte e bine, zice și Roja în clipa în care șoferul răsucește cheia în contact și apasă pe butonul taxatorului. — Nu-l mai porni, îi recomandă Părințelul, o să ne înțelegem mai bine după ochi, îi spune. — La asta nici nu m-am gîndit, recunoaște Roja, în timp ce în minte îi vine o idee încîlcită. începe să citească firmele luminoase de pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu demonstrează nimic, tot un ciripitor e și el, altfel n-ar fi rezistat atîta timp în culcușul lui confortabil din sînul Bisericuței. — Blasfemie, se distrează Roja, ce răspunzi la asemenea acuzații, Părințele? — Fie cum doriți, se supune taximetristul, răsucind butonul de pornit-oprit al stației, acum e liniște și pace, le spune, puteți complota după pofta inimii. Mă așteptam să discutăm despre lucruri serioase, se supără Părințelul, nu despre curve, desfrînați sau viața privată a fiecăruia. — Eu după asta mă ghidez
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oprească la marginea trotuarului. — Cu ăștia nu știu cum o scoatem la capăt, arată Sena înspre militarii care nu dau nici un semn că o să se clintească din loc. — Sînt de-ai noștri, zîmbește domnul Președinte cu gura pînă la urechi, apăsînd pe butonul centurii de siguranță, pregătindu-se să coboare. Sînteți sigur că v-au recunoscut? întreabă Sena trăgînd frîna de mînă. — în situații de-astea, zice domnul Președinte, nu ți se dă prea mult timp de gîndire. — Sper că n-aveți de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
auzit. De-aici o să vă ia ca din oală, i se pare. Nu v-a văzut nimeni cînd ați intrat? — Nici țipenie, se aude din nou vocea lui Dendé, e pustiu de parcă ar fi avut loc o catastrofă, spune manevrînd butoanele aragazului. — I-auzi, zice Bătrînul, doar n-o să-mi spuneți că s-au terminat deja toate protestele. — Ba mă tem că da, spune Gulie, se pare că doar noi am mai rămas pe poziții. — Și atunci ce vă face să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
decît asta? Cum poți să ai pretenții într-o întrecere dacă nici măcar nu catadicsești să participi? — Cum o fac ceilalți chiar în clipele astea, îi răspunde Curistul, stînd departe de ce se întîmplă în stradă, dînd telefoane peste telefoane, apăsînd pe butoanele care trebuie. — E simplu, zice Părințelul, am sperat degeaba că o să găsim o breșă în rețeaua asta a lor, e prea bine organizată. Au legături din Siberia pînă peste Atlantic, și pînă la mama dracului dacă este nevoie. — O spui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se chinui să tragă cu ochiul înăuntru prin gemulețele mate încadrate din loc în loc în rama metalică a ușii, fără însă a reuși să dibuiască nici o mișcare de partea cealaltă. Mai așteptă cîteva clipe, și pentru că nu zări nicăieri vreun buton de sonerie, începu să izbească cu pumnul în ușă ca să provoace zgomot. Imediat observă o lumină aprinzîndu-se în hol, probabil deasupra pupitrului de la recepție, și văzu aceeași umbră multiplicată identic în fiecare din ochiurile de sticlă, unduindu-se, apropiindu-se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că era descuiată. O deschise și, dintr-o mișcare se sui pe scaunul șoferului. Din păcate nu găsi cheia în contact, așa că misiunea i se complica puțin. Începu să pipăie cu palma dedesubtul volanului pînă ce dădu cu degetele peste butonul care acționa deschiderea capotei. Trase brusc de el și sări rapid din nou în stradă nerăbdător. Cu o mînă săltă capota, iar cu cealaltă fixă tija de sprijin la locul ei în gaura special prevăzută. Atît cît îi permitea întunericul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
într-o parte ușa glisantă ca să coboare, aruncîndu-și privirea printre ochiurile de sîrmă, își dădu seama că puțul fusese proiectat pentru o cabină mai mică. Era foarte curios la ce etaj nimerise, din cauza beznei apăsase din întîmplare pe unul din butoanele casetei de comandă. Împinse ușa cu podul palmei și păși înainte. Pe coridoare o viermuială de să-ți pierzi mințile. Mai ceva ca în stradă, și o fumăraie de-ți dădeau lacrimile. Te aștepți să-i întîlnești în carne și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
foarte lent și când Valerică a simțit limba mică și roză, voluntar sau involuntar, a răspuns așa cum Îl Învățase Marinița, acțiunea finalizându-se cu un sărut franțuzesc executat după toate normele! Ildiko fără a mai avea nevoie să apese pe butoanele care Îi aprindeau ochii, cu nările fremătânde, cu gura deschisă imperceptibil, se ridică și spuse: Merg În pat la mine, dar s-a făcut iar frig aici, te rog mai pune pe foc! Băiatul Înfiorat și plin de o speranță
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sau Eminescu. Aceștia pun în mișcare, fără calcule de rentabilitate, o uriașă și greoaie mașinărie filozofico-poetică, fie și numai pentru a descrie un fir de iarbă. Lui Adrian Munteanu nu îi este proprie această neeconomicoasă utilizare a spiritului creator, cu butonul dat ‹ mereu la maximum, specifică geniilor. Preferința sa merge către o solemnitate exterioară, mereu aceeași, către simularea gravității, prin tonul adoptat: „Nu voi plăti doar răul ce-l voi face / Cu gestul bici și cu privirea dură, / Dar chiar și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și somnul mă va lua în stăpînire. Organismul își va recupera forțele și a doua zi voi fi bun de muncă. Țîrr, sună telefonul. Sar ca un arc, mă dumiresc unde sînt și ce-i cu mine și apăs pe butonul cu telefonașul verde. Ce faci, bătrîne? aud o voce pe un fond de hărmălaie de bețivi. Mă... culcasem. Așa devreme? Noi sîntem cu toții în păr. Unde? întreb prostește. La Dorohoi. Uite, Vasiliu vrea să-ți vorbească. Care Vasiliu? Ăla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așa: Băi, Simirad, băi. Băi, te-ai ajuns. Eu nu m-am descurcat. Tu te-ai descurcat, băi. Vrei să-ți zic domn? Domn este doar unul, bunul Dumnezeu... Cînd ajungea la poartă, se așeza comod și degetul său apăsa butonul soneriei. Solicitarea era veșnic aceeași, băutură. De la alegeri, însă, și-a schimbat obiceiurile. Nu-mi mai vorbește pe stradă și nici nu mai sună la poartă. Ceva ne lipsește la amîndoi și "dușmănia" generată de preferințele politice nu se stinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
visare. Copilule, nu fac minuni, vreau doar să-ți deschid ochii, să privești dincolo de sticlă. Tu nu ești ca ei. Uite-i, sunt goi, inconștientul clipocește ca un opaiț în capetele lor seci. Dumnezeu, sau dracu știe cine, a apăsat butonul și memoria li s-a voalat ca o fotografie necoaptă. Au câteva căcaturi în sertărașe și le repetă de când am venit rezident. Vezi acela, este profesor de istorie, a predat la universitate, are un doctorat în războaiele napoleoniene, de 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
5***** , director de bancă, stewardesă, curvă de lux, poetă, îl descânta pe Dumnezeu de umflături toată noaptea. Cine există intens nu are timp să viseze. "Gata! Nu mai rezist, cad câteva ore pe orizontală, mâine o iau de la capăt. Apăs butonul, trag jaluzelele și: pauză de viață. Țopăie îngerii și moartea la capul meu, până vor face bătături în talpă!" Cine visează intens nu are timp să existe. "Pe aia o voi fute, pe ăla îl voi trage în piept, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lor. Zarurile zornăie după cum le poruncesc: 6 6. Viitorul mi se arată în ceașca de cafea, trag lozul și iată-mă cu buzunarele pline. M-am tăvălit în iarba cu păpădie și mi-am pătat cămașa cu stele coapte. Apăs butonul, trag jaluzelele, sting lumina, mâine norocul îmi va cerși la ușă." Cine nu există și nu visează își proiectează timpul ca pe o ceață în oglindă. Cu un foarfece de lumină, decupezi conturul cât să motivezi intenția de a respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]