1,697 matches
-
porni de unul singur spre Dunăre, ca să Întrebe pe marinari cum se arată lucrurile pe alte meleaguri. Cauciucurile ronțăiau mărunt țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Lanțul neuns scârțâia cumplit la fiecare opintire În pedale, iar mecanismele din butucul roții din spate trosneau din când În când de parcă s-ar fi făcut țăndări. Omul gâfâia, sudoarea Îi opărea ochii, mintea i se oprise din pricina trudei, mâinile Înțepeniseră pe coarnele ruginite, gura și nasul i se uscaseră, dinții se Încleștaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceea ce urma să se Întâmple să se aleagă singur din mijlocul lor. Și iată că, Într-o zi, porni să se audă zgomot de car dinspre codrul de la granița de Apus a satului. După cum suna, era un car mare, cu butuci groși, spițe puternice și roți Încălțate În fier greu. Roțile loveau cu putere ciolanele de piatră ale drumului și striveau prundul, făcându-l pulbere. Înainta Încet și sătenii Își dădeau seama că se apropie numai după zgomotul care creștea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care Își clătea paloșul de sânge. Avea cizme până la genunchi, chimir lat de piele, cușmă cu pană de păun peste pletele negre care Îi cădeau pe umeri. Se așeză, bătrânește, pe un scaun cu trei picioare, propti sabia pe un butuc gros și Începu s-a ascută fără grabă, cu o gresie lungă și cenușie. Ceva mai Încolo, zâne vesele roteau o horă fără să atingă pământul. Înainte să li se lipească din nou pleoapele, băieții văzură cum conacul se topea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acasă mai devreme din armată și l-au scutit pe toată viața de orice serviciu militar. Hristu, vesel, făcea afaceri păguboase cu mărfuri de contrabandă. Atunci, când cu camionul răsturnat, Oaie nu se ținuse de cuvânt: În loc de vin nobil din butucii boierului cu os domnesc, el Îi dăduse lui Hristu o damigeană cu vin obișnuit, care mirosea a doagă cu mucegai. Hristu nu s-a supărat, a râs, chiar, de viclenia celuilalt. La un moment dat s-a Însurat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la un bărbat ce, pregătind o bătălie importantă, n-are cum să ia În seamă amănunte neglijabile cum ar fi ușurarea În public. Nu știu dacă Înțelegi: lumea domnule, Îl respecta și când Își scotea tulumba și uda la rădăcină butucii uscați de iederă. Este cel mai demn om pe care l-am Întâlnit În viața mea. Stai să vezi. Vine lângă mine și Începe să-mi vorbească oarecum Îngrijorat, dar și cu ușurarea celui ce tocmai izbutise să se ferească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță, și au dat în grija temnicerului să-i păzească bine. 24. Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temnița dinlăuntru, și le-a băgat picioarele în butuci. 25. Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau, și cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închiși îi ascultau. 26. Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pămînt, așa că s-au clătinat temeliile temniței. Îndată, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ca și tavanul erau îmbrăcați în esență de lemn tare, închis la culoare ce îți induceau o stare de relaxare, dublată de lumina difuză ce filtra semiobscuritatea camerei. Își mută privirile la șemineul în care ardeau, trosnind și șuierând, trei butuci uscați aruncând din când în când o puzderie de scântei ce se stingeau undeva deasupra, în lungul hornului. Atmosfera din alte timpuri era întregită de mobila de epocă - nu-și dădea seama însă cât de veche era - completând interiorul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
deja pe Podul Vechi. --Ce înseamnă <pod>? Podul Vechi, Podul Lung, Podul Verde, Podul Hagioaiei, Podul Gunoaielor... --Întâi nu uita de Ulița Mare care, era și ea un “pod”. Apoi, de la lutul în care atunci când ploua intra roata carului până în butuc sau nu se mai vedea soarele de atâta colb cât se ridica pe vreme de secetă, s-a trecut la poditul ulițelor cu bârne de stejar bine cioplite și potrivite. --De ce era nevoie de atâta grijă la cioplitul și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce îți spun. Ia gândește-te la o ploaie zdravănă de vară, dar mai ales la nesfârșitele ploi de toamnă sau dezghețul de primăvară și imaginează-ți că trebuie să înoți prin glodul până la gleznă sau, cum se spune, până în butucul roții... Apoi ce zici de o vară fierbinte care preface în colb tot glodul despre care am vorbit? Ei iaca că oamenii s-au gândit că pentru a mântui cu aceste necazuri îi nevoie să podească ulițele cu bârne zdravene
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de toate dările și angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn că târgoveții țineau la o baie de aburi și un masaj făcut colea la mama
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-te! Asta-i o afurisită de dovadă! zbieră inspectorul. Dar era deja prea târziu. în clipa în care funia se adună toată la capătul troliului, Judy ajunse și ea acolo. Basca de ciment se dezintegră, capul păpușii fu presat între butucii troliului și corpul ei începu să se umfle. Picioarele i-au fost primele care au avut de suferit. — M-am întrebat adesea cum arată elefantiazisul, zise dr. Board. Mi se pare că Shelley avea o fobie față de boala asta. Dr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și comunică În jur: - Aista-i român de-al nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos. - Ghiorghițăăăă! Da vină, măi, odată! Că te-aștept cu masa-pusăăăă! Și arată iar spre jos-față. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Abricos de-al lor, de-al ei, al moțatei cu care mi-am pus mintea să șăd ca omul și uite-o acum că face ea pe bărbatul! Acolo, sub abricos, ceva care nu-i de tot al ei: niște butuci, bușteni, buturugi. Nu se văd bine, că-i Întuneric. Dar chiar de-ar fi, nu s-ar vedea, din pricină că sunt acoperiți cu o pânză Întunecată și scorțoasă. - E-e-eu șșștiu ce-i acolo!, dârdâi de frică. M-m-morții... - Ei nu sunt morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
jumătate din bărbații de vârsta lui, din Mana, erau scutiți; pentru invaliditatea aceluiași afurisit deget arătător de la mâna dreaptă: pe timpul acela - sub Ruși - trăia, Într-un sat vecin, un scutitor de meserie: pentru atâtea ruble Îți tăia cu toporul, pe butuc, taman degetul cu care trebuia să tragi În „vragul” Rusului; pentru atâtea ruble Îți tăia mâna din Încheietură - tot dreapta, se-nțelege, ca să nu te ieie la Moscali; Însă pentru ceva mai multe, cu un pistol, Îți Împușca degetul arătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
timp, există ceva mult mai presant despre care aș vrea să discut cu tine, a spus ea și-a luat una din mâinile bărbatului, așezând-o pe sfârcul erect. Însă de cum a dat drumul mânii, aceasta a căzut ca un butuc. Nu, a mârâit James. Dă-te jos... te rog. Julia a rămas pe loc, convinsă fiind c-o să-l poată convinge să facă dragoste, îndepărtându-se astfel de punctul mort în care li se împotmolise seara. Însă James avea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
bine, mai cu frică de Dumnezeu. Deci relația s-a încheiat? Temându-se că propria ei șansă de a avea un viitor lipsit de umbra lui Deborah, Julia era atât de mâhnită de parcă relația ei era cea care ajunsese pe butuci. Jade și-a dat ochii peste cap. —Mai întrebi?! Paul e o persoană foarte morală, așa că-i vine destul de greu să treacă peste faptul că prietena lui tocmai a născut copilul unui alt bărbat. Un alt bărbat... Până în clipa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-i un animal mic“, se gîndi, „și-n orice caz, așa doarme, ca un animal sălbatic. Oare cum i-ai putea descrie tunsoarea? Cred că ai fi cel mai aproape dacă ai spune că cineva i-a pus capul pe butuc și pe urmă a tuns-o cu un topor. Cumva, arată de parcă ar fi cioplit.“ Își iubea enorm sora și ea Îl iubea puțin prea mult. „Dar cred că lucrurile astea se reglează de la sine, Într-un fel sau altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vedea stolurile de gâște sălbatice zburând spre țările calde. Nopțile se făceau tot mai scurte. Vântul șuiera în horn. Dacă îi strângea la pântece, ieșeau pe prispă, ridicau poalele cămășii de noapte și făceau de sus caca și pipi pe butucul viței-de-vie. Toamna viitoare ciorchinii erau iar grei ca un uger de vacă. Nea Miluță n-a mai avut niciodată succesul pe care i-l asiguraseră poeziile dedicate partidului și secerișului. Niciodată n-a mai făcut turnee de recitare în țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din coteț și acel care e bun de mână, îl taie. Unii îi vâră cuțitul la inima; alții îi taie gâtița sau înghițitoarea. Dupa ce porcul a murit, se gatește de pârlit. Se aduc două rădăcini, două reteveie sau doi butuci, se pun aproape unul de altul la un pas și peste ele se pune porcul culcat pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o parte s-a pârlit, focul se mută în cealaltă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
cu oastea și își va găsi pe urmă o pereche mai potrivită cu starea lui. Părinții ei, mai ales maică-sa, erau înfricoșați să nu i se întîmple ceva lui Pantelimon la militărie, cum s-a întîmplat cu bietul Florea Butuc care s-a însurat, fiind numai de optsprezece ani, cu Anghelina lui Nistor Mucenicu, i-a făcut trei copii și apoi s-a prăpădit prin cele regimente, iar Anghelina a rămas de ți-e mai mare mila. Și încă Anghelinei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alta, și a spus mereu că nu mai apucă vara. Odată însă cu primele raze de soare, se mai înviorase și-și recăpătase pofta de viață... Răspunse îngrijorat ginerelui său, care stătea lângă el, în picioare, gros, greoi, ca un butuc: ― De, Filipe, ar trebui, văd și eu, dar dacă oamenii... Apoi cu glas schimbat: ― Dar mă mir ce mai așteaptă și oamenii de nu se apucă de munci? ― Se iau unii după alții și se îndeamnă, bolborosi Filip. Dar până
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nuci. Doar cireșii de mai, zarzării și caișii și-au scuturat floarea aproape în întregime. Merii sunt încă în floare, iar vișinii încă nu și-au scuturat în întregime florile. În vie lăstarii au început să dea fragezi pe corzile butucilor. Florile pomilor odorizează aerul cu parfumul lor. De o parte și de alta a aleii care duce în spatele grădinii, narcisele cu florile lor albe înstelate încă nu și le-au scuturat, lalelele râd în soare, panseluțele în culorile curcubeului râd
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
trece săptămână aceea, și fredona seara întreagă, obsedant, "Cîntați gloria țării, azi e sărbătoare..." După numai patru zile, arhitectul primi telefonul atât de așteptat. Se repezi în strada Nicolae Apostol, unde într-unul din atelierele murdare, pline de mașini pe butuci și platforme telescopice, îl aștepta băiatul în salopetă unsuroasă, îi arătă o mașinărie ciudată, un fel de placă de ebonită din care ieșeau, pe-o parte, șase goarne mici de alamă, iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
niciodată. Pentru că niciodată nu voi putea fi sigur că binecuvântarea sau dragostea lui a avut sau nu vreo importanță în existența noastră... Doamna Machedon se apropiase de soba de zid, o deschise cu grijă și zvârli ce mai rămăsese din butucul despicat în după-amiaza aceea. - Parcă s-a lăsat deodată frig, spuse. - Nu ne întrerupeți! strigă Laura întorcînd capul. Să vedem ce spune doctorul. Căci ideea aceasta cu Dumnezeul necunoscut aduce un element nou, pe care nu-l bănuiam până acum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
chinuit. Dar Portocală nu poate pierde prim-planul. Pentru că e foarte preocupat de starea soldaților, propune o strategie de război pentru a Încălzi dormitorul. Depozitul de lemne al corpului de gardă e plin ochi, am putea să furăm noaptea cîțiva butuci. Cu căruciorul cu care se cară bidoanele de mîncare. Planul e riscant, după 11 noaptea nu se mai circulă pe alei și, teoretic, santinelele au dreptul să tragă În oricine nu răspunde la protocolul obișnuit - parolă, răspuns la parolă, tot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]