1,209 matches
-
-mpărați, își puse-n brâul verde un fluier de doine și altul de hore, și, când era soarele de două sulițe pe cer, a plecat în lumea largă și-n toiul lui de voinic. Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și asvîrle afară undele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
răzimați c-un cot de-o stâncă și c-o mână pe bâtă, încolțea un dor mai adânc, mai întunecos, mai mare - dorul voiniciei. Toate steteau în loc, numai Făt-Frumos mergea mereu, urmărind cu cântecul dorul inimii lui, și cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori și prin aer ca un vultur de oțel, ca o stea năzdrăvană. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul căzând se isbi de o poartă de aramă, și făcu un vuiet puternic și lung. Poarta era
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
voiniciei. Toate steteau în loc, numai Făt-Frumos mergea mereu, urmărind cu cântecul dorul inimii lui, și cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori și prin aer ca un vultur de oțel, ca o stea năzdrăvană. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul căzând se isbi de o poartă de aramă, și făcu un vuiet puternic și lung. Poarta era sfărâmată și voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. în fundul lui se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu tot și-i brăzda fața în două dealuri. Și fugea mereu, o stâncă de piatră îndrăcită, rupîndu-și cale prin păduri, brăzdând pământul cu dâră lungă, până ce se făcu nevăzută în depărtarea nopții. Făt-Frumos ospătă ce ospătă, dar apoi luîndu-și buzduganul de-a umăr, merse mereu pe dâra trasă de piuă, până ce ajunse Lîng - o casă frumoasă, albă, care steclea la lumina lunei în mijlocul unei grădini de flori. Florile erau în straturi verzi și luminau albastre, roșie - închise și albe, iar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nestins îi cutreeră cu fiori de răcoare toți mușchii și toate vinele lui cele slăbite. C-o putere îndoită, cu brațe de fier o smunci pe babă de mijloc și-o băgă-n pământ până-n gât. Apoi o izbi cu buzduganul în cap și-i risipi creerii. - Cerul încărunți de nouri, vântul începu a geme rece și a scutura casa cea mică în toate încheieturile căpriorilor ei. Șerpi roșii rupeau trăsnind poala neagră a norilor, apele păreau că latră, numai tunetul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui. Baba scîrșni din dinți ca apucată, dar apoi își strânse moara cea hârbuită de gură, ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea inima pestriță. - Hai, ia-ți-l - zise-n sfârșit. El se urcă pe cal cu buzduganul de-a umere. Părea că fața pustiului se ia după urmele lui, și sbura ca un gând, ca o vijelie pintre volburele de năsip ce se ridicau în urmă-i. Într-o pădure îl aștepta fata fugită. El o urcă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
niciodată mototolită spre a servi ca armă în luptele dintre colegii de clasă. Fără a ști, cei ce refuzau maltratarea revistei făceau o opțiune deliberată între sistemele ideologice - doar Cutezătorii, modesta clonă comunistă, putea fi redusă la postura modestă de buzdugan modern. Pentru cealaltă revistă era rezervată doar afecțiunea pe care o aso ciezi unui miracol ce-ți intră în viață spre a nu mai ieși. În economia simbolică a comunismului, Pif înseamnă, în egală măsură, rețeserea, paradoxală, a legăturii cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
meu, toporul ăl mare de crăpat rădăcini și mai aveam în căruță și barda. Mai era Mărineci cu arcul de la ta-său mare și încă doi argați mai tineri cu satârele. Măria sa, spătarul, Dumnezeu să-l ierte, avea sabie și buzdugan la brâu. Nu credeam c-o să fie luptă, dar ne era frică. Am stat pe loc și ne-au spus unii din față, cum se spune, ca-să ajungă vorba din gură în gură, că a zis grecul bine ați venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
țevi, foarte frumos făcută, fiecare tub Bergmann era înfășurat cu izolirband, îi confecționase și un pat de armă și mâner, arăta ca o adevărată mitralieră, făcuse rost și de o curea cu care și-o atârna de gât, avea un buzdugan la cingătoare făcut dintr-o halteră, pe antebrațe cele două apărătoare bătute-n ținte de aramă îi ajungeau până la coate, pe lângă buzdugan mai atârnându-i la șold și un ditamai cuțit cu mâner negru, eu până atunci nu mai văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o adevărată mitralieră, făcuse rost și de o curea cu care și-o atârna de gât, avea un buzdugan la cingătoare făcut dintr-o halteră, pe antebrațe cele două apărătoare bătute-n ținte de aramă îi ajungeau până la coate, pe lângă buzdugan mai atârnându-i la șold și un ditamai cuțit cu mâner negru, eu până atunci nu mai văzusem așa ceva, arăta foarte războinic, ajungând lângă cască, și-a desprins plosca de la cingătoare și a turnat apă peste jarul din ea, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una./ -Va...leu, destul!/ -Ba nu-i destul. Și-i trage și-n numele tatălui una!” În cea de-a cincea probă, dracul este nevoit să renunțe la întrecerea în aruncarea buzduganului, smulgând prețioasa moștenire de la strămoșul său din mâna lui Dănilă, care îl înspăimântă cu sumbra poveste născocită: “-Măi omulezise dracul. Tu cu șmichiriile tale ai tulburat toată drăcimea; da acuși am să te vâr și eu în toate grozăviile morții
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
președinte al României și Ceaușescu depusese jurământul de șef suprem al statului. Văzuse poza color într-o revistă și se gândise că poate dă lovitura. Într-o săptămână a pictat tabloul cu Ceaușescu depunând jurământul, cu tricolorul pe piept și buzduganul în mână. Cei de la Uniune nici nu s-au uitat la el. Mai aveau încă două duzini de astfel de tablouri, cinci semnate de mari maeștri. Trei vestiți sculptori anunțaseră și ei că au aproape gata busturile președintelui cu buzduganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
buzduganul în mână. Cei de la Uniune nici nu s-au uitat la el. Mai aveau încă două duzini de astfel de tablouri, cinci semnate de mari maeștri. Trei vestiți sculptori anunțaseră și ei că au aproape gata busturile președintelui cu buzduganul puterii în mână. Nu era nici Burtăncurencu să-l ajute, că el mai cunoștea pe unul pe altul la minister, la învățământ și până la urmă aranja să-i cumpere cineva tabloul. Maestrul era însă la pușcărie Mai are și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 7; Teodor 1997c, p. 66. b) Dumbravă (La Moară): în marginea sud-estică a satului s-au descoperit fragmente din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
317; Coman 1979a, p. 77; Coman 1980c, p. 180, nota 2; Teodor 1997c, p. 66. c) Fântâna lui Vasile Alecu: în vatra satului, pe stânga Pârâului Racul, s-au găsit câteva fragmente ceramice, caracteristice veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 8; Teodor 1997c, p. 66. d) La Velniță: în marginea nordică a satului, într-o vale, s-au descoperit fragmente de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bronz sau poate un distribuitor de curele, specific secolelor VI-VII. De asemenea, în zonă au mai apărut și trei locuințe cu material specific culturii Dridu (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, I. Bauman, 1976; sondaj, 1977, I. Bauman și C. Buzdugan. Întreg materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (pandantiv de harnașament - nr. inv. 1668; tipsie - nr. inv. 3950). Bibliografie: Coman 1980c, p. 221, nota 9, 354 (fig. 144/5) - piesa de harnașament a fost datată greșit în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
juca prin năuri... și mi s-a făcut așa deodată parec-aș fi mers la Suceava și parecă eram tânăr și mi-or venit în minte câte toate din tinereța cea deșartă - și cum am venit acasă mi-a deschis poarta Buzdugan mazilul, care s - a-ntîmplat să fie la mine. Ne-am pus la o vorbă la un păhar de vin și ne-am adus aminte de toate celea. Veni vorba despre Marioara doamna și despre prunc și zise el că tot
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în valoare a terenurilor inapte producției agricole de interes alimentar; împădurirea terenurilor apte culturilor silvice; proiectarea de biorafinării pentru obținerea de biocombustibili din deșeuri agricole<footnote Manea, G. (2008), Energii în așteptare, Editura IRE, București, pp. 24, 72. footnote>, <footnote Buzdugan, E., Manea, G. (2007), „Conceptul de biorafinărie și interesele economiei românești”, în Energetica, nr. 10, octombrie, pp. 403-410. footnote>; - gradul de valorificare a potențialului hidroenergetic în România este de 48% pentru potențialul tehnic amenajabil și de 58% pentru potențialul economic
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Tehnică, București Brundtland, Gro Harlem (1987), Our Common Future, Oxford University Press, Oxford Bulearcă, M., Șerban, C.E., Bădileanu, M., Muscalu, M.S. (2010), „Rents theory and modeling mining rents”, în Quality - Access to Success, Proceedings, (11) 118, vol. I, pp. 123-128 Buzdugan, E., Manea, G. (2007), „Conceptul de biorafinărie și interesele economiei românești”, în Energetica, nr. 10, octombrie, pp. 403-410 Catană, A., Catană, D. (1996), „Matricea culturală a românilor din perspectiva managementului modern”, în Tribuna Economică, nr. 42-43 Chandler Jr., A.D. (1962
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pretutindeni sînt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sîngele Atunci În palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi deodată vuiet și liniște. Revelația, miracolul, misterul, despre care vorbește poetul În atîtea rînduri, stau tocmai În acest sentiment al comunicării / comuniunii, afirmat În contrast radical cu „această-ntemnițare a omului Într-Însul”, cu solitudinea În stagnare și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de muzică Îngropate pe vremuri la locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește cîteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtînd pe umerii lor, În loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trîmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să vorbească despre plăcerea sexuală. Promisiunea de „mare năvală” de la sfîrșitul poemului este și mai Îndrăzneață pentru că sugerează o sexualitate incipientă. Curajul se oprește, e drept, la treapta promisiunii. Dulcea violență se face prin delegație: prin gîndul trimis Înainte, ca buzduganul din basm, pentru a anunța venirea năvălitorului. Aceasta este insă o excepție. GÎndul caută, de regulă, alte dovezi de pasiune, iar privirea alte semne ale feminității. Nurii constituie podoaba cea mai de preț a femeii și pe aceasta o cercetează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a îngrozi pe cineva, aici supranaturalul face parte din ordinea lucrurilor. Personajele din basm nu neliniștesc, deoarece își duc viața într-un tărâm necunoscut, fără nici o comunicare cu lumea noastră obișnuită. În timp ce eroul din poveste își anunță sosirea (prin aruncarea buzduganului), protagonistul din povestirea fantastică este imprevizibil, apare în chip misterios în manifestări senzaționale, este ceea ce a fost numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
toți aspiranți la un tron pe care nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel se urmează repede unul după altul când printr-o influență străină când prin alta. Țara devine vatra deschisă a influințelor străine. Despot Vodă ucis cu buzduganul, Lăpușneanu otrăvit cu sila, Bogdan Vodă gonit la Moscva, Ioan Vodă ucis de turci, Petru Șchiopul ca vai de sufletul lui, Aron Vodă moare în temniță, Răzvan în țeapă; încercarea Movileștilor de a fonda o dinastie se sparge prin luptele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]